2,680 matches
-
deși criteriile de a se recurge la vraci și lipsa de îndoială față de diagnostic ("foarte lesne îl cunoaște") sugerează greșelile care, cu siguranță, nu puteau fi evitate. Deducem că greșelile trebuie să fi fost foarte mari, deși în cazurile de psihoze și alte sindroame tipice vraciul, care avea oricum, experiență oarecare, distingea cu un ochi mai sigur patologicul de simularea lui. Uneori se recurgea chiar la doi experți, cum era cazul proceselor cu sodomanii (psihopați sexual), al doilea expert fiind moașa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
va face vreo greșală, iară tot nu se cade, să-l slobozească de tot să umble pe drumuri slobod, ce să aibă pază, să fie pe lângă oamenii săi, până se va înțelepți". Este interesantă prevederea la responsabilitatea din stările de psihoză periodică. "De va face vreo greșală în vremea nebuniei lui, nu se va certa, iar de va greși la vremea ce iaște înțelept, atunci se va certa". Prilejurile de judecată în care era implicată nebunia sub o formă oarecare erau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
bolnavul în ultimele săptămâni de viață. În concluzie, tragedia bolii sale, în spiritul clinicii contemporane, nu avem nici o dovadă că Eminescu a suferit de paralizie generală progresivă și nici de sifilis. Evoluția suferințelor sale psihice conturează, în mod indubitabil, o psihoză afectivă, și anume, psihoza maniaco-depresivă, boală care s-a manifestat periodic, între crize starea intelectuală a pacientului fiind nealterată. NOTE BIBLIOGRAFICE 1) N.A. Bogdan, Orașul Iași, Iași, 1913, p. 199. 2) P. Zosin, Mișcarea și asistența alienaților din Ospiciul M-rei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
de viață. În concluzie, tragedia bolii sale, în spiritul clinicii contemporane, nu avem nici o dovadă că Eminescu a suferit de paralizie generală progresivă și nici de sifilis. Evoluția suferințelor sale psihice conturează, în mod indubitabil, o psihoză afectivă, și anume, psihoza maniaco-depresivă, boală care s-a manifestat periodic, între crize starea intelectuală a pacientului fiind nealterată. NOTE BIBLIOGRAFICE 1) N.A. Bogdan, Orașul Iași, Iași, 1913, p. 199. 2) P. Zosin, Mișcarea și asistența alienaților din Ospiciul M-rei Neamț, pe anul 1904
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
12,30 84. Amintirea mării A vorbi de Soare În sezonul estival pare a fi ceva cât se poate de potrivit. Eu cred Însă altfel: la iarnă, o amintire despre cel ascuns printre nori ne-ar da puțină căldură, ca psihoză; și din același motiv acum, când Soarele e atotstăpânitor, nu strică puțină apă. De care? Desigur de mare. Bineînțeles, marea ne atrage; cu sau fără bani, visăm la zbuciumul valurilor, nu neapărat la Soare, căci Îl găsim și acasă. Chiar
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
casa cu susul în jos. Nu vreau și nici nu trebuie! Singura soluție, valabilă pentru toți iresponsabilii (eu sau el?), este de a nu acorda nici o atenție celor care se întâmplă în jur (mai ales pentru că nu e decât o psihoză minoră pe lângă cele majore ale războiului și ale politicii internaționale). În plus - o atitudine drastică față de tendința Augustei (lipsită cum e de spectacole și de senzații tari) de a face din problema omesciană o chestiune mereu la ordinea zilei. Eu
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
de elicea lor. și totuși, dorința de a fugi sporea,întețindu-se până la a deveni o isterie a fugii. Căci scârba de viața cotidiană, urâtul ce-l copleșea pe om în fața existenței lipsite de valoare se transformau subit într-o psihoză a speranței - speranța în viața ce-o puteai dobândi doar înfruntând primejdia, dar totuși posibilă pe meleaguri străine. Instinctul fugii însoțea toate celelalte lucruri. Omul nu vedea în această țară decât un loc vremelnic al vieții lui. Unicul sprijin dându
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
toarne cu gă leata apa la toaletă și să dârdâie de frig lângă calori ferul înghețat. Soția lui a fost tratată ca o transfugă, nu i s-a permis să stea la căpătâiul mamei, iar Bellow a făcut o adevărată psihoză. A scris totul în Iarna de ca nului, după care a devenit persona non grata în România și i s-au scos toate cărțile din biblioteci - slavă Domnului, de data asta n-am mai făcut-o eu. După evenimentele din
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
adulți: stări anxioase, manifestări psihosomatice și somato-psihice, tulburări caracteriale, agitație agresivă, insomnii psihogene. La copii: pavor nocturnus, irascibilitate, instabilitate psihică, vărsături „nervoase”, anorexie, anxietate de spitalizare. Neurologie - Reumatologie: contracturi și stări spastice musculare. Psihiatrie: nevroze anxioase, fobice, obsesive, depresiuni nevrotice: - psihoze cu fenomene de anxietate. Cura de desintoxicare alcoolică, prevenirea accidentelor înțărcării. TOAMNA Femeia avea nevoie ca ceasul să-i sune la 5 dimineața, când se trezea pentru muncă. Dar ceasul suna neîntrerupt la 11 și 5, la 11 și 7
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
obicei se injectează; * este înconjurat de persoane dubioase, instabile. Manifestările psihosociale obișnuite la consumatorii de droguri sunt: * Psihologice/comportamentale: agitație, iritabilitate, disforie, dificultăți de adaptare, modificări bruște de dispoziție, ostilitate, agresivitate, simptome psihosomatice, hiperventilație, anxietate generalizată, atacuri de panică, depresie, psihoza. * Familie: disfuncție familială cronică stabilă, probleme casnice, probleme de comportament și declin în performanță școlară a copiilor, anxietate și depresie a membrilor familiei, divorț, abuz și violență. * Social: alienare și pierderea prietenilor vechi, migrare către persoane cu stil de viață
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
-lea, În Europa Occidentală s-a născut legenda conform căreia evreii - complotând sau nu cu alți marginali sau excluși (leproși, musulmani, eretici) - otrăveau fântânile pentru a-i omorî sau Îmbolnăvi pe creștini. Tot cam atunci s-a declanșat o altă psihoză : medicii evrei Își otrăvesc pacienții creștini. Secole de-a rândul, la portretul „evreului imagi nar” s-a adăugat și acest stigmat generator de pogromuri spontane și arderi pe rug <endnote id="(85, pp. 40 ș.u. ; 455, I, pp. 104
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
reciproc, pentru a da naștere unui subom blestemat și malefic” <endnote id="(37, p. 215)"/>. În termenii istoricului Jean Delumeau, evreul a fost perceput ca „un rău absolut”, ca „un agent al Satanei” extrem de periculos, ca un element provocator de psihoze și fobii colective de-a lungul Întregului Ev Mediu european <endnote id="(41, II, pp. 136-192)"/>. Într-o oarecare măsură, iudeofobia a fost o ipostază a demonofobiei. „După Diavol, creștinul nu are dușman mai crud decât pe jidan”, se scria
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mai teribile și sângeroase urmări. Poveștile cu evrei care ar fura copii creștini, i-ar ucide În mod barbar și le-ar folosi sângele la prepararea azimei pascale sau În alte scopuri rituale au dat naștere În Europa unor adevărate psihoze colective. Psihoze care au ridicat nivelul antisemitismului la cote paroxistice și care au generat procese inchizitoriale, execuții, arderi pe rug, dar și masacrarea și expulzarea unor Întregi comunități evreiești. Evreii au fost acuzați că practică omorul și canibalismul ritual Încă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și sângeroase urmări. Poveștile cu evrei care ar fura copii creștini, i-ar ucide În mod barbar și le-ar folosi sângele la prepararea azimei pascale sau În alte scopuri rituale au dat naștere În Europa unor adevărate psihoze colective. Psihoze care au ridicat nivelul antisemitismului la cote paroxistice și care au generat procese inchizitoriale, execuții, arderi pe rug, dar și masacrarea și expulzarea unor Întregi comunități evreiești. Evreii au fost acuzați că practică omorul și canibalismul ritual Încă din Antichitate
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
atitudinea guvernului român pentru că, deși se cunoștea intenția URSS de a ne răpi Basarabia, totuși nu a permis evacuarea cu luni de zile înainte a familiilor funcționarilor publici și a populației civile. Evacuarea s-a făcut și pe fondul unei psihoze împotriva evreilor. Confruntați cu o criză gravă, autoritățile au făcut din evrei un paratrăznet politic, canalizând valul nemulțumirii populare către această minoritate, însă nu se poate nega faptul că, la această situație s-a ajuns și din cauza atitudinii pe care
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
ajutor pentru evacuații evrei. Deportarea evreilor din județul Dorohoi Deportările evreilor din Bucovina și Basarabia au constituit cele mai grave măsuri excepționale în timp de război. Acestea s-au desfășurat pe fondul unei stări de spirit puternic antievreiești, o adevărată psihoză anticomunistă și antisemită, evreii fiind considerați teroriști și agenți sovietici, vinovați de pierderea Basarabiei și a nordului Bucovinei în vara anului 1940. Într-o stare de spirit profund antievreiască, soldații români, care au eliberat aceste provincii în vara anului 1941
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
sa ca șef al Biroului Armistițiului din cadrul Prefecturii județului condusă În acel timp de preotul Neculai Sârbu, și apoi ca pretor al Plășii Vaslui. Păzirea unui secret de stat uneori vizibil pentru toată lumea era una din formele de introducere a psihozei În masă, specifică numai regimurilor totalitare, dictatoriale, discreționare, așa cum ne „omeniseră” și pe noi rușii și cozile lor de topor autohtone. Spre exemplu, colectivul din Vaslui format din Andrei Ion și Zamfirescu Ion a trimis Bucureștiului, adică Direcției instructajului și
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
și Mircea Crișan (nume real, Mauriciu Kraus, n.n.)” și asta din cauza (nescrisă În raport) că cei doi o șterseseră din raiul românesc În Îmbietorul iad occidental: tanti În America și nenea În Germania. b.q. Ați Înnebunit?! Vreți să dea psihoza În masse?! Desigur, textul din inter-titlu nu apare În documentele cercetate el fiind o licență a autorului acestor materiale Însă esența lui se poate ușor deduce din conținutul unei alte justificări date de cenzorul nou-nouț Ion Halibei asupra unui articol
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
tineretului pentru apărarea Patriei, sarcină de mare răspundere pentru organizațiile UTC”. Care era baiul, că doar se vedeau uniformele albastre ale junilor premilitari și din satelitul-spion americănesc?! Ei, bine, altfel pusese problema tov-ul: „Acesta era astfel elaborat Încît putea crea psihoza existenței unei preocupări speciale și generale pentru pregătirea militară a tineretului” fapt perfect adevărat, de altfel. Prevăzătorul Halibei consultase „...permanența DGPT care a fost de părere să fie amînat articolul respectiv, urmînd ca ulterior să fie consultat și cenzorul militar
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
a pufnit cu dispreț : Na, că prostia asta o uitasem ! Roger Moore omoară o anacondă... Pe bune, ascultă și tu puțin : ROGER MOORE OMOARĂ O ANACONDĂ. E posibil ceva mai ridicol ? . în cartea sa, Febra stadioanelor, care este cronica unei psihoze centrate pe fotbal, Nick Hornby observă că fetele [sînt] mult mai vioaie decît băieții : camerele fetelor ofereau indicii nenumărate în privința personalităților, experiențelor și gusturilor lor, [în timp ce noi, băieții,] în loc de personalități aveam pasiuni și, pe deasupra, pasiuni previzibile și neinteresante, care nu
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
mai înconjurat unitatea ca să ieșim, și unde vedeam cripte ridicate (cripte noi, cu capacele ridicate care-și așteptau "locatarii") trebuia să le ridicăm de tot și să verificăm să ne asigurăm că nu sunt teroriști acolo. Vă dați seama ce psihoză era în rândul tuturor? Am luat tot cimitirul la periat și după aceea am trecut la case. Ceea ce m-a impresionat atunci a fost faptul că, deși eram în preajma Crăciunului, oamenii ne chemau ei în casele lor ca să le controlăm
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
tot cimitirul la periat și după aceea am trecut la case. Ceea ce m-a impresionat atunci a fost faptul că, deși eram în preajma Crăciunului, oamenii ne chemau ei în casele lor ca să le controlăm, atât de tare se răspândise acea psihoză în rândul lor. Aveau case în construcție și intrarea se făcea pe la garaj și, probabil, se temeau să nu fie intrați teroriștii în ele sau să nu fie bănuiți că ar tăinui ceva sau pe cineva. Și, ca să vedeți ce
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
a-i vedea frigiderul. Ne-a lăsat și, într-adevăr, frigiderul era plin. Văzându-l pe vecinul său, acesta m-a întrebat: "M-a reclamat că sunt securist, că am frigiderul plin?" " Da!" i-am răspuns. Aceasta a propos de psihoze care apar în astfel de perioada agitate. S. B.: În aceeași notă, mai am o poveste la care am participat. Până la Revelion, cred că pe 26-27 decembrie, a venit o informație că s-a tras de la moară. Dacă vă aduceți
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
prin intermediul unui Narator care face trimitere către autorul însuși, ci printr-un personaj care se află la periferie, la propriu și la figurat, evreul Leiba Zibal. Exe- gezele anterioare au marcat corect psihologia terorii la Zibal și motivațiile ei clinice. Psihoza ar avea astfel o triplă semnificație : 1. paludismul, frigurile de baltă, 2. nevroza care ia amploare în contextul unui psihic fragil, 3. teroarea mitologică și memoria ancestrală a unei violențe cutumiare. Toate aceste trei motivații au un suport realist, ele
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
memoria ancestrală a unei violențe cutumiare. Toate aceste trei motivații au un suport realist, ele sunt circumstanțiate de amenințarea pe care i-o adresează han- giului un fost angajat, amenințare căreia i se dă curs. Naratorul îi încredințează personajului anamneza psihozei sale, istoricul nevrozei fiind recuperabil până la evenimentul în care originează, și anume gesticulația amenințătoare a unui hamal. Gestul lovirii care nu se materializează și nu lovitura ca atare provoacă criza și punctul de inflexiune traumatic în existența băiatului de prăvălie
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]