1,291,347 matches
-
emisiune i-a permis jurnalistului un formidabil contact cu România profundă prin intermediul telefoanelor și scrisorilor primite de la oameni de tot felul, din toate colțurile țării. Experiența revelatorie a acestor contacte a fost valorificată de autor într-o serie de articole publicate în presa scrisă, strînse acum în volumul Dans de Bragadiru. Cum se vede România în direct. Însemnările din acest volum vizează, cum spuneam, aspecte ale României profunde, filtrate prin personalitatea unui scriitor cu evidentă sensibilitate artistică și umană. Pornind de la
Mesaje din România reală by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12443_a_13768]
-
Cronicar Nu știm ce s-a ales din intenția de editare a cărții de povestiri pentru copii ale Otiliei Țeposu. Dar în răstimpuri citim textele ei publicate în revista FORMULA AS, și sufletul ni se topește în cuprinsul unei consolări dense. Există o puritate dorită de noi toți, indiferent de vârsta pe care-o avem, o bunătate intuită demult, dar care parcă nu ni s-a întâmplat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12460_a_13785]
-
Marius Chivu Dacă suntem sinceri până la capăt, trebuie să recunoaștem că nu prea știm poezia "fraților noștri de peste Prut". Deși o parte dintre poeții tineri (contrafortiștii, în special) au publicat versuri și în periodice sau la edituri românești ori au fost prezenți cu eseuri și articole de opinie în presa culturală românească, o recuperare masivă sau măcar semnificativă a poeziei basarabene contemporane nu s-a produs. În prima jumătate a
Cum citim poezia basarabeană by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12463_a_13788]
-
la edituri românești ori au fost prezenți cu eseuri și articole de opinie în presa culturală românească, o recuperare masivă sau măcar semnificativă a poeziei basarabene contemporane nu s-a produs. În prima jumătate a anilor '90, Sorin Alexandrescu a publicat celebra sa antologie Une antologie de la počsie moldave, iar anul trecut chiar Editura Cartier a editat o selecție în engleză, Singular Destinies. Contemporary Poets of Bessarabia, dar alte tentative de popularizare a poeziei basarabene, după câte știu, lipsesc. Cărți de
Cum citim poezia basarabeană by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12463_a_13788]
-
în ceea ce privește traducerea sa în limba română, pentru că în limba maghiară el a apărut deja, acest text a fost cercetat parțial de Mircea Deac în cartea sa Mattis Teutsch și realismul constructiv, Editura Dacia, Cluj-Napoca,1985, carte în care se și publică vreo cîteva fragmente, și de Mihai Nadin care îl amintește în contextul discuției despre Ideologia artei, în prefața la varianta românească a acesteia, Editura Kriterion,București, 1975. Dictat în limba germană și redactat în aceeași limbă de către eleva și colaboratoarea
Ultimul Mattis Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12435_a_13760]
-
spirituale" (Op. cit. , pag. 95) n P.S. Pe data de 07 - 10 - 2004, s-a deschis, la Galeria Luchian 12, prima expoziție Hans Mattis Teutsch organizată în România, cu lucrări din perioada1940-1960. Textul de mai sus, din care au mai fost publicate fragmente în România literară, reprezintă, la rîndul lui, prima incercare de sistematizare a ultimilor douăzeci de ani, de un interes excepțional pentru arta noastră modernă și contemporană, din creația marelui artist brașovean al cărui loc este, fără nici o îndoială, alături de
Ultimul Mattis Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12435_a_13760]
-
Cristian Măgura Într-o lumină orbitoare este o carte de interviuri care însumează aproximativ o treime din cele publicate de Tita Chiper în Dilemă și Avantaje. Cunoscută fiind bonoma ei reticența ("Nu pot să scriu Război și pace, așa că mai bine nu scriu nimic"), numele îi apare, în sfârșit, pe primul volum, la doi ani de la trecerea în neființă
Pilda cu un talent by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12486_a_13811]
-
sarmale. Ziarele noastre preiau euforic scandalul..." ? La fel de tranșant este, în editorialul său din revista ARCA (nr. 7-8-9/ 2004) redactorul-șef al publicației, poetul Vasile Dan, care atacă altă problemă delicată, de data aceasta de etică a scriitorului: Ce scriem? Unde publicăm? Cu franchețea care îl caracterizează, Vasile Dan susține că nu este suficient să ne păstrăm onorabilitatea în perimetrul textelor noastre, că răspundem și pentru contextele în care ne manifestăm. "Închei " subliniază eseistul " cu precizarea, pentru mine, obligatorie: contează unde publici
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12481_a_13806]
-
mai seci - ale cărții. Am omis din prezentarea volumului date esențiale: a apărut la Paris, în 1987, la Gallimard. În română e admirabil tradus de Barbu Cioculescu. Cartea e dedicată fiicei. A fost scrisă cu gîndul precis de a fi publicată, fără nici o modificare de virgulă, asta impietează sensul, chiar dacă cinstește regulile gramaticii. A se citi pe drum. A se reciti.
" Traiesc de un car de vreme. Am pierdut mult, mult timp" by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12485_a_13810]
-
stat pe săturate. N-a dat nume. Nu știu cum i-a numărat, de i-au ieșit 500 în cap. Dar și dacă ar fi doar 400 de asemenea rechini și tot ar fi mult. Să zicem însă că un scriitor român publică un roman non-ficțional intitulat Cei 300, fiindcă mai scade și el, de teamă să nu-l acuze cititorii că fantazează. Cu siguranță că i se va reproșa că a căzut în doaga autorilor de romane foileton din secolul 19. Fiindcă
Neverosimila noastră realitate by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12480_a_13805]
-
Academie, care, spre deosebire de forum, nu a mai fost să fie după voințele mai-marilor vremii 1 -, raport din 29 ianuarie 1962, G. Călinescu își manifesta indignarea față de observația lui Al. Piru, dintr-un capitol al "tratatului", că M. Kogălniceanu nu a publicat o ediție "științifică" (adjectiv la modă pe vremea aceea) a cronicii lui Neculce, ci una "îndreptată, pe alocuri modernizată, alteori arhaizată în chip arbitrar", replicând iritat: "Kogălniceanu a făcut un serviciu imens istoricilor și literaturii publicând cronicile; textolog nu-i
Câte ceva despre altceva by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/12483_a_13808]
-
M. Kogălniceanu nu a publicat o ediție "științifică" (adjectiv la modă pe vremea aceea) a cronicii lui Neculce, ci una "îndreptată, pe alocuri modernizată, alteori arhaizată în chip arbitrar", replicând iritat: "Kogălniceanu a făcut un serviciu imens istoricilor și literaturii publicând cronicile; textolog nu-i putem pretinde să fi fost. Era prea mare pentru asemenea lucru." 2 Oricât de exagerată va fi putut să i se pară lui G. Călinescu opinia critică a lui Al. Piru privind valoarea filologică a cronicilor
Câte ceva despre altceva by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/12483_a_13808]
-
ale scriitorilor români, "pentru cercetători". Aceeași replică poate părea însă, totodată, cu atât mai nesurprinzătoare cu cât de asemenea se știe - e adevărat, de mai puțini - că Al. Piru cita, pe drept cuvânt, ca opusă prin valoarea ei textologică letopisețului publicat de Kogălniceanu, ediția "științifică" a profesorului Iorgu Iordan, cu care G. Călinescu nu se afla, tocmai atunci, în relații prea cordiale, ci mai mult temperamentale, deci, în definitiv, tot cordiale, dar de alt tip de acord. Cu alte cuvinte, G.
Câte ceva despre altceva by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/12483_a_13808]
-
de marcă ai acestei generații, a reușit să debuteze abia în 1984, la vîrsta de 49 de ani. A urmat o perioada fertilă, atît pentru poezie, cît și pentru eseistică și memorialistică. Din 1984 și pînă-n prezent, Evgheni Rein a publicat un număr de 16 cărți și a fost tradus în Anglia, Italia, Polonia etc. A primit mai multe premii naționale și internaționale. în perioada 18-25 septembrie a.c., Evgheni Rein se va afla în România ca invitat al U.S.R. la Festivalul
Poeme de Evgheni Borisovici Rein by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/12498_a_13823]
-
527-537; Marin Preda, Viața ca o pradă, Editura Cartea Românească, 1977, pp. 264-269; 274-276; 285;295-300). Prin voia întâmplării, în spațiul (tipografic) publicistic al revistei Albatros (nr.2, 25 martie 1941), unde i se promitea la "Poșta redacției" să fie publicat (Marin Preda: Scrieți mai explicit. Păstrăm De capul ei) sau, în alt număr, "M. PR. Reținem"), concurase și Nicu Smeureanu, posesor al unui "depozit de ziare, reviste, publicațiuni și cărți literare" din Râmnicu Vâlcea, care îi fusese preferat cu schița
Marin Preda: Corespondența de tinerețe by Marian Iancu () [Corola-journal/Journalistic/12495_a_13820]
-
intrăm în prea multe detalii biografice, menționăm că Sergiu Filerot, sub adevăratul său nume Gheorghe Niculescu, născut la Craiova în 3 februarie 1921, își începe activitatea literară încă înainte de a-și termina cursurile liceului "Mihai Viteazul" din București, G. Călinescu publicându-i în Jurnalul literar (Iași, 1939) prima poezie (Monahală), cu pseudonimul N. Veghe. La nici un an de la absolvirea liceului, în cursul lunii martie 1940 este angajat ca funcționar tehnic la Tipografia "Tiparul Universitar" din strada Elie Radu, nr. 6, din
Marin Preda: Corespondența de tinerețe by Marian Iancu () [Corola-journal/Journalistic/12495_a_13820]
-
excursii critice), Sergiu Ludescu (Mircea Tiriung) cu volumul Stins (poeme), Tiberiu Tretinescu (Vergu Ocu, schițe), Marin Sârbulescu (Orbul de aur, ,poeme) și Ion Schinteie, cu un studiu despre Jean Gion, precum și antologia Poezia tânără românească dintre 1935-1942. Sergiu Filerot își publică primul volum de versuri în 1941 (Încrustări în gând), semnat G. Niculescu-Veghe, urmat în 1942, la aceeași Editură Alfa, de volumul Om, cuprinzând versuri cu aluzii directe la crimele fasciste, și de placheta Libere, poeme în proză, blocată în tipografie
Marin Preda: Corespondența de tinerețe by Marian Iancu () [Corola-journal/Journalistic/12495_a_13820]
-
la Malmaizon. }in minte ca acum: se ținea cu mâinile de gratii și ne vorbea, mândru de isprava lui: ŤCe faceți, bă?ť Nu era deloc speriat!"), strecurându-i printre gratiile de la fereastră scrisoarea pe care o reproducem alăturat integral. Publicat fragmentar de Sergiu Filerot în volumul de memorii și documente Reîntâlniri (Ed. Cartea Românească, 1945, pp. 100-109), textul acestei scrisori (un bilet în 8 pagini), datat 16 august 1942, și redactat la exact patru luni după publicarea schiței Pârlitu, rămâne
Marin Preda: Corespondența de tinerețe by Marian Iancu () [Corola-journal/Journalistic/12495_a_13820]
-
comunistă. Prof. Ionel Necula a studiat dosarul 3080 existent la CNSAS, două volume cu note informative întocmite de cei ce-l țineau sub observație pe filosoful octogenar Ion Petrovici, după ieșirea lui din închisoare, în anii "60, și și-a publicat amarele observații în suplimentul Aldine al ROMÂNIEI LIBERE din 3 septembrie. Aflăm astfel că fostul academician și ministru, autorul unei bibliografii vaste, figură marcantă a vieții universitare interbelice avea, la senectute, în preajmă, 25 de turnători care îi informau oral
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12506_a_13831]
-
un sfert de veac sînt... grăitoare. Cele două evenimente evocate în jurul lui Geo Bogza sînt Festivalul de Poezie Mihai Eminescu de la Casa Pogor, din 1977 și faimosul Colocviu Național de Poezie de la Iași, din 1978. înțelegem că deținătorul documentelor va publica într-un volum aceste texte inedite "spre deliciul amatorilor de literatură, dar și al cercetătorilor literari ai acestei perioade, pentru toți cei care, în mod sigur, se vor minuna că se puteau rosti în public, atunci, asemenea discursuri". Politkovskaia și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12506_a_13831]
-
Babițki nici n-a apucat să urce în avion, fiind reținut sub un pretext oarecare la controlul bagajelor și, fiindcă a încercat totuși să prindă cursa, a fost bătut și închis cîteva zile pentru huliganism. Politkovskaia scrisese în cărțile ei publicate în Occident (dar needitate în Rusia) că "escaladarea conflictului șdin Ceceniaț îl va face incontrolabil și îl va conduce către forme de violență absolută. Acest derapaj infernal își are originea ș...ț în tradiția puterii de la Kremlin, care a avut
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12506_a_13831]
-
ceea ce s-ar putea numi un scriitor pour les connaisseurs. Scrisese două cărți, una de proză scurtă, Radiografia clipei și un roman, Cămașa de forță, ambele interzise de cenzura comunistă, dar a căror circulație în regim samizdat, precum și unele povestiri publicate în revistele culturale făcuseră ca numele autorului să dobîndească o oarecare faimă în cercurile celor care cochetau cu ideea de disidență. Categoric, în anii '80, numele scriitorului Leonard Oprea devansa net notorietatea operei sale, din motive lesne de înțeles: circulația
Hans Castrop în România comunistă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12484_a_13809]
-
Mircea Mihăieș, Vladimir Tismăneanu, Sorin Antohi, Liviu Antonesei, Norman Manea etc.), au făcut ca Leonard Oprea să-și ocupe locul pe care îl merită în tabloul literaturii române actuale. Romanul Cămașa de forță, scris, potrivit autorului, în anul 1988, dar publicat într-o primă ediție în 1992 (Nemira) este o parabolă tipică literaturii anti-sistem din țările aflate sub cizma unor regimuri totalitare. Ideea reducerii unei societăți totalitare la dimensiunile unui azil (sanatoriu) nu este nouă în istoria literaturii universale. Arhetipul cărții
Hans Castrop în România comunistă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12484_a_13809]
-
umilitoare (de reținut scena invitației la masă de către Vintilă Șirianu, când sila îl face să simtă "râme lunecând pe șira spinării în jos", p. 23). în martie 1929 (p. 25-26), își construiește planuri disperate de a scăpa de sărăcie, fie publicând un roman (ceea ce se va întâmpla în anul următor), fie conducând o revistă (care ar putea fi "Munca intelectuală"). Se găsesc soluții de amânare periodică a sinuciderii: în 1927 își asumă comportamentul de "om obligat să se realizeze, ca un
Un confesiv paradoxal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12493_a_13818]
-
confrații mei, și cuvîntul confrate îl spun cu o oarecare lipsă de tandreță... Nu mă interesează să fiu confrate cu toți publiciștii. Și ideea de confrate e de înțeles între avocați, dar nu între scriitori, adică între oameni care îți publică părerile, bune sau rele. Ei bine, mă gîndeam că voi muri fără posteritate și deci am trăit degeaba. Pe urmă, cînd s-a născut fiul meu, și foarte puțin după aia, al lui...Că eu am doi băieți, din care
Musafiri în casa Paleologu by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12473_a_13798]