1,831 matches
-
Dar nici măcar nu știu de unde să încep. Zău, dacă mă apuc să arunc lucruri doar pentru că nu le port, unde am să ajung? N‑o să mai rămân cu nimic. Și e atât de greu. Atât de mult efort. Iau un pulover, mă uit la el câteva clipe, apoi îl las iar jos. Simplul gând de a încerca să mă hotărăsc dacă să‑l păstrez sau nu mă istovește. — Cum merge? aud glasul lui Suze de dincolo de ușă. — Bine! strig voioasă. Foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
să dau un pic cu aspiratorul. Ca să arate și camera mea omenește! Închid ușa în urma mea și scot pungile din învelitoare. Așa. Ar trebui să fie simplu ca bună ziua. Le umpli până la refuz, după care scoți aerul din ele. Zece pulovere de pungă, zice; dar, pe bune, cine stă să numere? Încep să îndes haine în prima pungă, până e cât se poate de plină. Gâfâind de efort, închid fermoarul de plastic, apoi bag duza de la aspirator în gaura rămasă. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
și deschide ușa de la șifonier. Și începem să țipăm amândouă. E ca o explozie. Doar că, în loc bombă, explodează hainele. Nu știu ce s‑a întâmplat. Nu știu ce am greșit. Însă una dintre pungi a plesnit și din ea au început să sară pulovere, și asta le‑a împins afară și pe celelate. Apoi s‑a mai spart încă una, și încă una. Plouă cu haine. Suze e complet acoperită de bluze mulate. O fustă cu paiete aterizează pe abajur. Un sutien zboară prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
bagă Suze. În camera de alături sună telefonul, dar nici unul dintre noi nu se mișcă. — Și un castron de lemn pe care îl urăsc. Scot un hohot care e pe jumătate un oftat. Și patruzeci de rame foto. — Și un pulover de designer cu două gâturi. — Și o rochie de cocktail, Vera Wang. Mă uit în jur prin cameră, brusc alertată. Și o geantă nou‑nouă Kate Spade... și... și un șifonier plin de chestii pe care nu le‑am purtat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
lui Fenny... — Aaa, zic, râzând. Așa se explică. — Bună, Becky! zice o voce veselă din spatele meu și mă răsucesc pe călcâie, dând peste Milla, prietena Fenellei, cu două fete pe care parcă le știu de undeva. Am să licitez pentru puloverul tău grena! Și Tory pentru rochia aia cu blană, iar Annabel a văzut vreo șase mii de lucruri pe care le vrea! Ne întrebam, e cumva și o secțiune de accesorii? — Acolo, zice Suze, arătând spre un colț al camerei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
valută al recepționerului Vancea... da, da, cu siguranță am fost la Cabaretul Hysteria și am dansatTangoul Macabru cu celebrii Bazil Belzebuth și Angelica Radioasa, și era seară și noapte și dimineață, aievea, da da. Pe scaun, pregătită costumația: ciorapi roșii, pulover alb, pantaloni de catifea albă. Întins, gol, pe canapea, ezita. Ferestrele zăngăne, a trecut autobuzul. Iată, realitatea există, a pornit din nou: autobuzul trece chiar prin dreptul ferestrei, geamurile vibrează îndelung, dom’ Dominic recepționează semnalul, grăbit să intre în zgomotele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
palid, prelung și ochii mari mari și tunsoarea băiețească. Chibritul se stinsese, arzându-i degetele. Dădu să aprindă altul, dar palma ei rece și netedă îi acoperi mâna. Degetele se încleștară, strâns strâns, apoi se desprinseră. Zburau fularul, cureaua, paltonul, puloverul, cămașa. Buzele lipite de ale sale, imobile, fără sărut. Netede, vibratile. Respirația tânără, încetinită, sfârcul erect. Sâni reci și netezi și limba puternică, lungă, nerăbdătoare. Mâinile ei palpau, febrile, trupul tremura. Vocea calmă, trupul în panică. Degetele se grăbeau, lunecând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
și ele vor dispărea într-o clipă!“ Încap în toți vechii mei pantaloni, chiar și în cei pe care i-am cumpărat la reduceri. Erau prea strâmți și nu m-am gândit că-i voi putea purta vreodată fără un pulover lung care să îmi acopere posteriorul. Fac glume și mă distrez cu colegii de serviciu mai mult ca niciodată. Bărbații mă fluieră pe stradă și încearcă să mă agațe prin baruri. Cred că le par inaccesibilă. Iar lor le place
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
vor dispărea, nu mai am nimic. Voi fi complet singură. Când îl văd pe străzi, în restaurant, ori de câte ori închid ochii, în fiecare afurisită de scenă de dragoste de la televizor ori de la cinema, de fiecare dată când un tip își scoate puloverul și i se zărește pielea de deasupra curelei când i se ridică puțin tricoul... oh... unde rămăsesem? A, da, de câte ori mi se întâmplă astfel de lucruri, Patrick e foarte aproape de mine și nu mai sunt atât de singură. Singurătatea ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
spunea atunci că îl tratez ca pe un obiect sexual. Dar se putea altfel? Era cel mai frumos bărbat pe care îl văzusem și era doar al meu. În unele poze Patrick era îmbrăcat așa de nepotrivit - cu cămăși și pulovere largi, care nu-l avantajau - însă nimeni, în afară de mine, nu știa ce chipeș era dincolo de camuflaj. De câte ori se dezbrăca, îmi venea să îl ajut. Era ca un cadou prețios pe care îl desfăceam iar și iar. Prima dată când am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
drăguț. Are gura mare și când râde aproape că nu poți să nu-i răspunzi cu un surâs. Mă simt ca o intrusă, așa că mă întorc și, instinctiv, deoarece am așa un vecin chipeș, încerc să-mi dau seama dacă puloverul meu e aranjat cum trebuie. Suferința, îmi spun, nu ne face mai puțin frivoli. Port un pulover negru, ușor decoltat, părul este strâns în coadă pentru a-mi face gâtul să pară mai lung, sunt îmbrăcată cu pantaloni mulați, gri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
surâs. Mă simt ca o intrusă, așa că mă întorc și, instinctiv, deoarece am așa un vecin chipeș, încerc să-mi dau seama dacă puloverul meu e aranjat cum trebuie. Suferința, îmi spun, nu ne face mai puțin frivoli. Port un pulover negru, ușor decoltat, părul este strâns în coadă pentru a-mi face gâtul să pară mai lung, sunt îmbrăcată cu pantaloni mulați, gri cu dungi. E o ținută plictisitoare de serviciu, dar m-am îmbrăcat așa fiindcă aveam să vin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
situație este cea directă. —A, da? Și ce ți-a spus? îl întreb sorbindu-mi vinul și privindu-l drept în ochi, care acum sunt mai mult verzi decât gri. Și-a dat geaca jos și a rămas într-un pulover ponosit, verde, care îi face privirea și mai intensă. Mă uit mai bine și-mi dau seama că nu e vechi deloc; așa e împletitura. Aspectul acesta decolorat o fi costat o grămadă de bani. Numai lucruri bune, a zâmbit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
accent impecabil: „Plug e acolo? Spuneți-i că l-a căutat Wobbly 3“. Barney nu se supără, însă Finn face o criză. Acesta din urmă ar da orice pentru a trăi altfel decât ai săi. Locuiește în Notting Hill, poartă pulovere negre la modă și pantaloni gri și mai la modă, conduce o Vespa și accentul său e din ce în ce mai apropiat de cel londonez. Barney disprețuiește încercările lui Finn de a căpăta un nou chip; spune că poți scoate omul din provincie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
a lui Daisy. Chipeș nu e tocmai cuvântul potrivit. Făt-Frumos e înalt, brunet și arată într-adevăr incredibil. Totul în înfățișarea lui - iar asta înseamnă destul de mult, întrucât hainele nu acoperă mare lucru - îl face să pară perfect. Poartă un pulover albastru închis și o pereche de pantaloni mulați. Ai impresia că tocmai a ieșit din paginile revistei Uomo Vogue. Îl cheamă Lewis și lucrează pentru o companie de publicitate care promovează o nouă marcă de rom alb, ceea ce înseamnă că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
aș mai găsi așa multe celebrități pe metrul pătrat... Îl văd că vine. —Daisy. Făt-Frumos se îndreaptă spre noi. Are niște dinți impresionant de albi, care strălucesc chiar și în semiîntuneric, iar pectoralii sunt foarte bine puși în evidență de puloverul strâmt și mă gândesc că ar trebui să purtăm genul acela de ochelari pe care ți-i dau la cinema pentru a profita de o imagine tridimensională. O îmbrățișează pe Daisy, iar ea se topește de plăcere. — Mă bucur că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
de metrou Piccadilly Circus, când l-am văzut urcând pe cea de vizavi. Mi-a sărit inima din piept, dar mi-am dat seama imediat că nu e el și m-am liniștit. Avea părul strâns în coadă, purta un pulover cu dungi, o geacă de piele și blugi. Maxilarul semăna cu al lui Patrick, ascuțit și puternic - însă nu era ras. Această diferență m-a făcut să mi-l amintesc pe Patrick și mai clar, contrastul mi-a accentuat acuratețea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
să mă încordez până ajung țeapănă ca o scândură, iar tu mă apuci de umeri și mă pasezi altcuiva din cerc. —Bine, zic, nu fără oarecare neîncredere, în timp ce mă aplec și o apuc de umeri. Îi simt oasele ascuțite prin puloverul subțire. De-abia apuc să o ating, că ea se lasă în brațele mele cu toată greutatea. Stă pe picioarele ei, dar e mult mai grea decât mi-am închipuit și mă chinui să o susțin. Ben, care se află
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
n-ai stat așa de aproape de el. Nu cred că e din cauză că nu se spală. Miroase a vechi, la fel ca hainele care stau prea mult într-un dulap. Și are mătreață, ai observat? —Câh! — A trebuit să-mi scutur puloverul după ce a stat cu capul în poala mea. — Fir-ar să fie! Să știi că mi-e milă de el, continuă ea, dovedind încă o dată că e mai drăguță decât mine. Pare puțin deprimat. Ăsta-i stadiul patru, adaugă. Mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
aștepți să-l vezi oricând intrând pe ușă. În cazul unei despărțiri, crezi că se va răzgândi. În visele mele în stare de veghe, îl văd pe Patrick stând pe trepte și așteptându-mă să vin de la serviciu. Totdeauna poartă puloverul pe care i l-am dăruit cu ocazia primului Crăciun petrecut împreună. Nu i-a plăcut, deoarece îi venea ca turnat, iar el era prea jenat de asemenea lucruri, însă i se potrivea de minune și arăta foarte bine în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
mai beau, nu puteam dormi și îmi făcusem un obicei să iau mașina și să conduc prin împrejurimi. Uneori asta se întâmpla la două, trei noaptea. Mă trezeam, îmi dădeam seama că nu mai pot adormi la loc, trăgeam un pulover peste pijama și luam doar cheile de la mașină. Devenise un hobby. De plăcerea asta nu mă puteam bucura înainte, când umblam mereu beat. Acum însă exploram zone pe care nu le văzusem și unde nu voi mai ajunge niciodată. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
a superficialitate, dar îmi place să țin curat și să fiu la modă, să mă îmbrac elegant când ies în oraș și să am casa decorată în așa fel încât să reflecte caracterul meu. La început îi cumpăram lui Patrick pulovere, ca cele ale lui Jake, împletite fin și scumpe, care să-i scoată în evidență trupul armonios și să contrasteze cu culoarea ochilor. Patrick le îmbrăca doar de probă, arăta beton pentru câteva secunde, apoi, profund jenat, le scotea cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
facem tot posibilul ca seara să fie perfectă. Se aude un clic la ușa de la intrare și Jake intră în cameră. Arată atât de bine, că nu pot crede că am avut așa o baftă. Blugii lui vechi, decolorați și puloverul de bumbac de un gri dulce îi scot în evidență culoarea părului și verdele uluitor al ochilor. Sunt impresionată! Mă uit la el și-mi dau seama că arată mult mai bine decât Patrick. Cum am mai spus, nu-ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
centimetri, o casă ca o grădină, așa făcuse ea acolo, în îngustimea aia de spațiu, o grădină... Anita - îmbrăcată într-o cămașă de noapte albă, lungă până la tălpi, deși, dimineața, pe la opt, când apăruse la ușa lui, era în blugi, pulover și cizme - cu pletele ei blonde, ridicate în vârful capului, se pregătise pentru o repetiție pe care o avea de făcut actorul aflat în primul lui an de profesie. Avea să joace Hamlet, premiera trebuia să fie în toamnă, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
facă de mâncare, mai bine hai să mâncăm la restaurant, îi spune el, oftând, bine că știi să regizezi Shakespeare și nu poți să-mi faci o ciorbă!!! Anita își dăduse jos cămașa albă și lungă, era acum în blugi, pulover și cizme, fata își îmbrățișează iubitul, fluturi pe varză, asta am să-ți fac de mâncare, hai la crâșmă! Se lipesc unul de altul în mijlocul holului, lângă ușa de la ieșire, el o sărută ca un actor care are și suflet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]