KorAP: Find »[drukola/base=puls & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...59 60 61 ...165 >

4,114 matches

Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717

banc, dar majoritatea dintre ei erau mai rigizi. Or, omul ăsta venea cu un alt tip de abordare a militarului. Foarte apropiat, sfătos, chiar cult, prezent mai tot timpul în viața unității, implicat, aveai senzația că e pus să ia pulsul, să vadă starea de spirit. Când era el ofițer de serviciu pe unitate, aproape se negocia: "Ce-aveți azi de făcut, după-amiază? Ce v-a lăsat comandantul vostru?" Păi, avem cutare lucru" "Ei, vedeți dacă e necesar; dacă nu, vă

Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan (2014) [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
a fost la Industrie. Ministrul Apărării era atunci Militaru. M. M.: A apărut un ordin, Ordinul M1, în care la unul dintre puncte se preciza că acest Comitet de Acțiune pentru Democratizarea Armatei trebuia să meargă prin unități, să ia pulsul, să propună comandanți, să aleagă comandanți. Voi sunteți nebuni, măi?" Am plecat, prin vară, de la Regiment la Divizie, Șef de Stat major. Și Comandantul Costache îmi spune: "Vezi că la Târgoviște fac ăia Revoluție". "Ce Revoluție?" "La Regimentul de Tancuri

Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan (2014) [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839

sau cât mai extravagantă. Așa ceva nu se întâmplă niciodată. Haina l-o fi făcând pe om, cum se zice, dar nu-l poate salva niciodată pe cântăreț. Apoi, cu ascultătorul trebuie să comunici în permanență. Mereu trebuie să-i prinzi pulsul și să fii cu ochii pe el. Și el face la fel ! Ai putea crede că cei ce-și consumă fripturile sau ciocnesc paharele nu te urmăresc. Ei sunt primii care sesizează greșeala. Ei te simt când cânți în dorul

Zaraza by Andrei Ruse (2014) [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
și elicea pornind, s-a panicat și a început să-i zbiere în toate felurile lui Ionel să anuleze aventura. Dar cine să-l mai asculte ? Fernic ar fi decolat cu el chiar și leșinat. Nu mai era cale de-ntors. Pulsul i-o luase razna și tremura din toate oasele și încheie- turile, tâmplele îi zvâcneau îngrozitor și se albise tot, ca făina. Nici nu a conștientizat când și-a și dat drumul câțiva stropi pe el, în toată nebunia și

Zaraza by Andrei Ruse (2014) [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
de parcă aș fi intonat chiar imnul național ! Nici Regina Maria însăși dacă ar fi apărut, nu ai fi văzut atâtea aplauze și urale. Trebuia să-i vezi... Să le vezi ochii plini de dragoste și vocile calde. Să le simți pulsul inimilor și sufletele dansând, Sachi. Să vezi cum cântecul nostru nu mai este nici măcar despre o femeie ideală, despre amor sau orice altceva, cântecul nostru a devenit un simbol al unui timp și al unui spirit, trebuia să-i vezi

Zaraza by Andrei Ruse (2014) [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
când trupul său începe să se lupte pentru viață, sunt inutile. Este salvat într-un târziu de câțiva trecători, care l-au văzut înecându-se și au sărit să-l tragă la suprafață. Întins la mal, era inconștient, palid, având pulsul foarte slab. I se face respirație gură la gură, i se apasă puternic pieptul și, ca printr-un miracol, când toți din jur îl credeau pierdut, revine la viață. Tușește ca ultimul bolnav și abia se mai poate ține pe

Zaraza by Andrei Ruse (2014) [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858

fost studentul începător să afle cum, pentru Neculce, "numai lectura orală, intonată adecvat" reușește să pună în evidență "sarcasmul și mimica batjocoritoare a naratorului" din anume secvențe ale istorisirii. În ce-l privește, "scriitorul aude țara"; în povestire "se aude pulsul țării și al cetății de scaun". Dacă Antim "striga apocaliptic din amvon: "Doamne, mântuiaște-ne, că perim", la Neculce, prin suprasolicitare, "cuvântul pare să-și fi epuizat puterea de comunicare a dezastrului" și "vocea strident-exclamativă a naratorului se istovește". În dicția

[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
săvârși ceremonialul hermeneutic, nu ascundea încordarea gândului strunit cu iscusință. Un spectacol de vervă surâzătoare și de suplețe intelectuală. Aceeași dezinvoltură trecută prin filtrul reflecției pătrunzătoare o regăsim în lucrările pe care profesoara de la Universitatea ieșeană le-a elaborat. Un puls viu, debordant, animă consistentele studii, în care exegeta se investește ca într-o senzual-cerebrală iubire. O îmbrățișare în care jubilația nu perturbă, decât arareori, limpezimea privirii intense, iscoditoare. Patosul, ținând de fibra adâncă a acestui temperament, e stăpânit de un

[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934

contracții/minut la nounăscut, 110-120 contracții/minut la copilul de un an, 100 contracții/minut la copilul de cinci ani și 80 contracții/minut la puber. 3.2. Manifestările activității cardiace Revoluția cardiacă prezintă o serie de manifestări observabile direct: pulsul arterial, pulsul venos, zgomotele cardiace, șocul apexian, manifestările electrice (electrocardiograma). Pulsul arterial. Sistola ventriculară modifică presiunea sângelui ce circulă prin arborele arterial. Pusul arterial este definit ca fiind o oscilație vibratorie a pereților arteriali produsă de expulzia sângelui din ventricul

Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
la nounăscut, 110-120 contracții/minut la copilul de un an, 100 contracții/minut la copilul de cinci ani și 80 contracții/minut la puber. 3.2. Manifestările activității cardiace Revoluția cardiacă prezintă o serie de manifestări observabile direct: pulsul arterial, pulsul venos, zgomotele cardiace, șocul apexian, manifestările electrice (electrocardiograma). Pulsul arterial. Sistola ventriculară modifică presiunea sângelui ce circulă prin arborele arterial. Pusul arterial este definit ca fiind o oscilație vibratorie a pereților arteriali produsă de expulzia sângelui din ventricul. Se poate

Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
an, 100 contracții/minut la copilul de cinci ani și 80 contracții/minut la puber. 3.2. Manifestările activității cardiace Revoluția cardiacă prezintă o serie de manifestări observabile direct: pulsul arterial, pulsul venos, zgomotele cardiace, șocul apexian, manifestările electrice (electrocardiograma). Pulsul arterial. Sistola ventriculară modifică presiunea sângelui ce circulă prin arborele arterial. Pusul arterial este definit ca fiind o oscilație vibratorie a pereților arteriali produsă de expulzia sângelui din ventricul. Se poate determina prin palpare, sub forma unei ușoare zvâcnituri produsă

Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
o oscilație vibratorie a pereților arteriali produsă de expulzia sângelui din ventricul. Se poate determina prin palpare, sub forma unei ușoare zvâcnituri produsă la comprimarea unei artere pe un plan dur (osos) ce se produce aproape concomitent cu sistola ventriculară. Pulsul arterial poate fi perceput în acest mod la nivelul arterelor radială, temporală, pedioasă, și chiar la nivelul carotidei. Se poate înregistra mecanic și înscrie grafic cu ajutorul sfigmografului, sfigmograma fiind alcătuită dintr-o linie ascendentă - ramura anacrotă, urmată de o linie

Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
înregistra mecanic și înscrie grafic cu ajutorul sfigmografului, sfigmograma fiind alcătuită dintr-o linie ascendentă - ramura anacrotă, urmată de o linie descendentă - ramura catacrotă. Pe ramura catacrotă se află o mică undă, unda dicrotă, provocată de închiderea valvulelor de la baza aortei. Pulsul venos poate fi înregistrat la nivelul venelor mari (traseul obținut poartă numele de flebogramă), modificările ciclice ale diametrului pereților elastici venoși furnizând informații în special asupra activității atriilor. Zgomotele cardiace sunt date de activitatea mecanică a inimii. Aceste zgomote pot

Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
contractilitatea. Elasticitatea vasculară este proprietatea acestora de a se destinde și de a reveni la volumul inițial sub acțiunea presiunii exercitate de sângele împins prin sistola ventriculară. Are ca efect crearea unei curgeri continue a sângelui prin artere și amortizarea pulsului cardiac. Contractilitatea este conferită de fibrele musculare netede și este controlată nervos și umoral. Arteriolele pot adapta circulația sangvină la necesitățile tisulare prin vasoconstricție sau vasodilatație. La nivel venos este manifest doar procesul de venoconstricție. Capilarele, vase lipsite de fibre

Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
diastolică (minimă). Atât presiunea sistolică cât și cea diastolică scad progresiv pe măsura micșorării diametrului vascular, teritoriul arteriolo-capilar fiind caracterizat de cea mai mare rezistență periferică și implicit de cea mai mică presiune sangvină. Periferic, presiunea arterială se manifestă prin pulsul arterial, care este dat de distensia pereților vasculari consecutiv sistolei ventriculare ce crează o undă ce se propagă de la originea aortei în lungul arborelui arterial, percepută atunci când artera este comprimată pe un plan dur. Viteza cu care se propagă unda

Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
arterial, care este dat de distensia pereților vasculari consecutiv sistolei ventriculare ce crează o undă ce se propagă de la originea aortei în lungul arborelui arterial, percepută atunci când artera este comprimată pe un plan dur. Viteza cu care se propagă unda pulsului arterial este dependentă de elasticitatea vasului. Amplitudinea undei pulsatile este direct proporțională cu debitul sistolic și invers proporțională cu distensia totală a arterei (complianța). Presiunea (tensiunea) arterială variază în funcție de: rezistența periferică, scăzând de la aortă la arteriole, pe măsura creșterii acestui

Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
Corola-publishinghouse/Science/91924_a_92419

vârstele înaintate (41). 7.3.5. Markeri non-invazivi ai afectării vasculare Îmbătrânirea conduce la o multitudine de modificări la nivelul sistemului cardiovascular, o schimbare majoră fiind creșterea RA centrale, care are drept consecințe creșterea presiunii arteriale sistolice centrale, a presiunii pulsului, a presiunii de umplere cardiacă și compromiterea perfuziei unor organe vitale. Acești markeri și au dovedit utilitatea în evaluarea calitativă a deteriorării vasculare, fiind semnificativi pentru determinarea riscului la vârstnici, la care proprietățile peretelui vascular diferă semnificativ față de celelalte categorii

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Florin Mitu, Doina Clementina Cojocaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91924_a_92419]
dovedit utilitatea în evaluarea calitativă a deteriorării vasculare, fiind semnificativi pentru determinarea riscului la vârstnici, la care proprietățile peretelui vascular diferă semnificativ față de celelalte categorii de pacienți. Evaluarea RA se face prin indexul de augmentare, care reprezintă amplificarea presiunii de puls (definită ca raportul dintre amplitudinea presiunii de puls proximală și distală), precum și prin viteza undei de puls (PWV). Aceștia sunt considerați în prezent markeri de boală cardiovasculară la vârstnici, fiind predictori de evenimente cardiovasculare majore. În plus față de valoarea predictivă

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Florin Mitu, Doina Clementina Cojocaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91924_a_92419]
fiind semnificativi pentru determinarea riscului la vârstnici, la care proprietățile peretelui vascular diferă semnificativ față de celelalte categorii de pacienți. Evaluarea RA se face prin indexul de augmentare, care reprezintă amplificarea presiunii de puls (definită ca raportul dintre amplitudinea presiunii de puls proximală și distală), precum și prin viteza undei de puls (PWV). Aceștia sunt considerați în prezent markeri de boală cardiovasculară la vârstnici, fiind predictori de evenimente cardiovasculare majore. În plus față de valoarea predictivă superioară, presiunea arterială centrală este utilă pentru evaluarea

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Florin Mitu, Doina Clementina Cojocaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91924_a_92419]
proprietățile peretelui vascular diferă semnificativ față de celelalte categorii de pacienți. Evaluarea RA se face prin indexul de augmentare, care reprezintă amplificarea presiunii de puls (definită ca raportul dintre amplitudinea presiunii de puls proximală și distală), precum și prin viteza undei de puls (PWV). Aceștia sunt considerați în prezent markeri de boală cardiovasculară la vârstnici, fiind predictori de evenimente cardiovasculare majore. În plus față de valoarea predictivă superioară, presiunea arterială centrală este utilă pentru evaluarea diferențiată a efectelor medicamentelor antihipertensive, comparativ cu tensiunea arterială

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Florin Mitu, Doina Clementina Cojocaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91924_a_92419]
este utilă pentru evaluarea diferențiată a efectelor medicamentelor antihipertensive, comparativ cu tensiunea arterială măsurată la nivel brahial (42). O analiză multivariată la vârstnicii cu arterioscleroză a arătat că PWV este semnificativ corelată cu tensiunea arterială sistolică, diastolică și medie, presiunea pulsului, vârsta și frecvența cardiacă, în timp ce IGB se corelează cu presiunea pulsului, tensiunea arterială sistolică, vârsta și, negativ, cu complianța arterială capacitivă și oscilatorie. Aceste rezultate subliniază importanța PWV și a IGB în evaluarea afectării vasculare a vârstnicului (43). Mai mult

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Florin Mitu, Doina Clementina Cojocaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91924_a_92419]
tensiunea arterială măsurată la nivel brahial (42). O analiză multivariată la vârstnicii cu arterioscleroză a arătat că PWV este semnificativ corelată cu tensiunea arterială sistolică, diastolică și medie, presiunea pulsului, vârsta și frecvența cardiacă, în timp ce IGB se corelează cu presiunea pulsului, tensiunea arterială sistolică, vârsta și, negativ, cu complianța arterială capacitivă și oscilatorie. Aceste rezultate subliniază importanța PWV și a IGB în evaluarea afectării vasculare a vârstnicului (43). Mai mult decât atât, se pare că PWV este asociată cu depunerea plăcilor

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Florin Mitu, Doina Clementina Cojocaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91924_a_92419]
Arterial Stiffness in Institutionalized Very Aged Population), care a inclus persoane cu vârsta peste 80 de ani, a analizat influența determinanților RA asupra bolii cardiace la cei foarte vârstnici. Rezultatele au arătat că diminuarea fenomenului de amplificare a presiunii de puls se asociază cu o prevalență mai înaltă a bolii cardiace, definită ca insuficiență cardiacă, boală cardiacă ischemică sau fibrilație atrială; pacienții cu amplificare mai mică de 10% au avut o prevalență a bolii cardiace de 61,8%, comparativ cu 32

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Florin Mitu, Doina Clementina Cojocaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91924_a_92419]
Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284

repere stabile. Diagnosticul pozitiv este mai dificil de stabilit, mai ales în perioada de debut a formelor insidioase, de tip pseudopsihopatic, pseudonevrotic și afectiv. Examenul clinic trebuie să fie completat cu examinarea psihologică, ancheta socială detaliată, care pot aduce un puls de informații, utile pentru diagnostic. Formele de debut pot fi reprezentate, practic, de aspectul oricărei alte afecțiuni psihice criteriul expectantei fiind singurul în măsură să lămurească adevăratul diagnostic. Autori diverși, aparținând curentelor diferite pledează pentru o perioadă mai îndelungată de

Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492

tendința de a mânca și/sau de a fuma excesiv, comportament impulsiv; - efecte cognitive: scăderea abilității de a adopta decizii raționale, concentrare slabă asupra problemelor ivite, scăderea capacității de atenție, hipersensibilitate la critică, blocaje mentale; - efecte fiziologice: creșterea glicemiei, a pulsului, a tensiunii arteriale, uscăciunea gurii, transpirații reci, dilatarea pupilelor; - efecte organizaționale: productivitate scăzută, absenteism, izolare în activitate, insatisfacție resimțită în muncă, reducerea gradului de responsabilitate, reducerea loialității față de organizație. Aceste efecte se manifestă atât la nivelul unei organizații (firme), dar

ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]