5,666 matches
-
Pământului. Pentru ca un corp terestru să devină corp cosmic de sine stătător, este necesar să fie ridicat în afara mediului dens al atmosferei și să i se imprime o anumită viteză, după a anumită direcție. Lansarea sateliților se face cu ajutorul rachetelor purtătoare sau balistice. Acestea se lansează vertical din două motive: în primul rând se așează mai ușor pe rampa de lansare și-n al doilea rând straturile de aer mai dense trebuie străbătute într-un interval de timp scurt. Una din
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
5, reprezintă, izolat, o rachetă completă cu combustibil) în timpul mersului său pe curba AE (vezi figura). Racheta pleacă din A de pe Pământ, iar în E își termină rolul său de a transporta satelitul. În figura următoare este arătată traiectoria rachetei purtătoare a satelitului. Racheta pleacă de pe Pământ din A și se ridică vertical câțiva kilometri și ulterior, după ce trece de troposferă și stratosferă, este înclinată progresiv până ajunge în E, la o înălțime suficient de mare deasupra Pământului, cu viteza ® V
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
E, la o înălțime suficient de mare deasupra Pământului, cu viteza ® V a cărei direcție este cât mai aproape de orizontală, α @ 2 p . Viteza trebuie să fie aproape perpendiculară pe dreapta ce unește punctul E cu centrul Pământului. Deoarece racheta purtătoare ajunge în E în aceleași condiții ca și satelitul, ea nu va mai putea să cadă, ci va deveni, de asemenea, un satelit artificial. *Viteze cosmice 1) Viteza circulară numită și prima viteză cosmică sau viteza de satelizare este viteza
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
orizontală pe care trebuie să o aibă un corp (rachetă) pentru a putea gravita în jurul Pământului, pe o traiectorie riguros circulară. Să presupunem ca din punctul A de pe suprafața Pământului a fost lansat un satelit in condițiile particulare următoare: racheta purtătoare s-a ridicat la înălțime h în afara atmosferei terestre și ca viteza din punctul E, corespunzătoare rachetei este orizontala ( α = π/2). Dacă viteza în punctul E este zero sau foarte mică, satelitul cade pe Pământ în vecinătatea punctului A
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
și termic stabile. Metoda este eficientă, selectivă și mai rapidă decât alte metode cromatografice. 7.2.1. Aparatură Componentele de bază ale unui gaz cromatograf sunt (fig. 7.3.): Fig. 7.3. Gaz cromatograf (schemă bloc): 1- butelie cu gaz purtător; 2 - reductor de presiune; 3 - uscător-purificator; 4 - dispozitiv control fin; 5 - debitmetru; 6 - manometru; 7 - injector (dispozitiv pentru introducerea probei); 8 - coloana; 9 - camera coloanei (termostatată); 10 - detector; 11 - sistem de înregistrare. 91 7.2.1.1. Ansamblul de alimentare
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
de presiune; 3 - uscător-purificator; 4 - dispozitiv control fin; 5 - debitmetru; 6 - manometru; 7 - injector (dispozitiv pentru introducerea probei); 8 - coloana; 9 - camera coloanei (termostatată); 10 - detector; 11 - sistem de înregistrare. 91 7.2.1.1. Ansamblul de alimentare cu gaz purtător În cromatografia de gaze sunt folosite frecvent următoarele gaze purtătoare: H2, N2, Ar, He și CO2. În afară de ultimul, sunt în general suficient de pure. Pentru uscarea gazului purtător, când este nevoie, se apelează la o coloană de uscare umplută cu
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
6 - manometru; 7 - injector (dispozitiv pentru introducerea probei); 8 - coloana; 9 - camera coloanei (termostatată); 10 - detector; 11 - sistem de înregistrare. 91 7.2.1.1. Ansamblul de alimentare cu gaz purtător În cromatografia de gaze sunt folosite frecvent următoarele gaze purtătoare: H2, N2, Ar, He și CO2. În afară de ultimul, sunt în general suficient de pure. Pentru uscarea gazului purtător, când este nevoie, se apelează la o coloană de uscare umplută cu substanțe higroscopice și prevăzută cu filtre speciale pentru îndepărtarea O2
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
de înregistrare. 91 7.2.1.1. Ansamblul de alimentare cu gaz purtător În cromatografia de gaze sunt folosite frecvent următoarele gaze purtătoare: H2, N2, Ar, He și CO2. În afară de ultimul, sunt în general suficient de pure. Pentru uscarea gazului purtător, când este nevoie, se apelează la o coloană de uscare umplută cu substanțe higroscopice și prevăzută cu filtre speciale pentru îndepărtarea O2. Debitul constant de gaz purtător este asigurat prin folosirea unui reductor de presiune cu o construcție adecvată, în funcție de
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
și CO2. În afară de ultimul, sunt în general suficient de pure. Pentru uscarea gazului purtător, când este nevoie, se apelează la o coloană de uscare umplută cu substanțe higroscopice și prevăzută cu filtre speciale pentru îndepărtarea O2. Debitul constant de gaz purtător este asigurat prin folosirea unui reductor de presiune cu o construcție adecvată, în funcție de necesitățile coloanei și metodei în cauză. Presiunea gazului purtător se controlează cu un manometru diferențial montat la capetele coloanei. Fig. 7.4. Aparatura pentru cromatografia de gaze
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
de uscare umplută cu substanțe higroscopice și prevăzută cu filtre speciale pentru îndepărtarea O2. Debitul constant de gaz purtător este asigurat prin folosirea unui reductor de presiune cu o construcție adecvată, în funcție de necesitățile coloanei și metodei în cauză. Presiunea gazului purtător se controlează cu un manometru diferențial montat la capetele coloanei. Fig. 7.4. Aparatura pentru cromatografia de gaze Natura gazului purtător influențează performanțele coloanei. Opțiunea pentru un anumit gaz purtător este dictată de tipul de detector folosit. 7.2.1
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
prin folosirea unui reductor de presiune cu o construcție adecvată, în funcție de necesitățile coloanei și metodei în cauză. Presiunea gazului purtător se controlează cu un manometru diferențial montat la capetele coloanei. Fig. 7.4. Aparatura pentru cromatografia de gaze Natura gazului purtător influențează performanțele coloanei. Opțiunea pentru un anumit gaz purtător este dictată de tipul de detector folosit. 7.2.1.2. Dispozitive de introducere a probei. Coloane de separare Dispozitivele pentru introducerea probelor gazoase sunt simple, deoarece nu este necesară vaporizarea
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
adecvată, în funcție de necesitățile coloanei și metodei în cauză. Presiunea gazului purtător se controlează cu un manometru diferențial montat la capetele coloanei. Fig. 7.4. Aparatura pentru cromatografia de gaze Natura gazului purtător influențează performanțele coloanei. Opțiunea pentru un anumit gaz purtător este dictată de tipul de detector folosit. 7.2.1.2. Dispozitive de introducere a probei. Coloane de separare Dispozitivele pentru introducerea probelor gazoase sunt simple, deoarece nu este necesară vaporizarea lor. Se pot folosi pipete cu diferite volume, robinete
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
lichidă va trebui vaporizată înainte de intrarea în coloană, este necesară prezența unui compartiment intermediar, numit cameră de vaporizare, încălzit separat față de restul coloanei, în care proba este injectată și adusă în stare de vapori înainte de a fi preluată de gazul purtător. Injectarea probei se face cu o seringă Hamilton, în cantitate bine determinată, variind între 1 și 10 µl, rar 50 µl (când componentele de analizat sunt în cantități foarte mici în probă). Probele solide sunt introduse în cromatograf după dizolvarea
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
detectoare integrale - al căror semnal corespunde unei însumări a masei totale a componenților care trec prin celulă și este reprezentat prin curbe de eluție în trepte; detectoare diferențiale - care măsoară unele proprietăți legate de concentrația componenților în curentul de gaz purtător, iar semnalul este reprezentat prin picuri de eluție. Semnalul detectorului trebuie să fie liniar, rapid, să urmeze corect și instantaneu modificările concentrației în faza mobilă, independent de natura componentului. Există detectoare universale, care semnalează prezența tuturor componenților din probă și
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
o informație de care mă îndoiesc. 4.4.1.3. Vom observa că echivalența logico-semantică nu implică cu necesitate același grad de complexitate logico-semantică și nici același tipar pragmasemantic: conectarea copulativă prin și ori prin juxtapunere (cu conector ) produce enunțuri purtătoare ale aceleiași informații factuale cu cele construite prin corelativul nu numai.... ci și (verificabilă în aceleași condiții de adevăr), dar calculul logico-semantic al acestei informații este net mai elaborat în cazul corelativului; acesta declanșează, în plus, și o implicatură conversațională
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
să se generalizeze. 1 Vezi GALR II: 767−777; Stati (1990). 2 Utilizăm distincția tip/ocurență (engl. type/token) în accepția sa consacrată: un element-tip este o entitate lingvistică privită drept componentă a codului (fie ea unitate ori construcție), purtătoare a unei virtualități de utilizare determinată de proprietățile sale definitorii; un element-ocurență este o unitate lingvistică realizată în comunicarea concretă, în baza acelei virtualități. 3 Cf. nota 2, supra. 4 Cf. Grice (1981). 5 Cf. Grice (1975). 6 Mai puțin
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
și este o îndeletnicire plăcută și folositoare, pentru cei ce doresc să-și lărgească orizontul cunoașterii și să-și înnobileze sufletul. Inspirata butadă: Carte frumoasă, cinste cui te-a scris! este un elogiu adus creatorilor de cărți bine scrise și purtătoare de învățăminte. Din îndepărtate vremi, cărțile au însoțit viața oamenilor, le-au fost sfetnic și călăuză, le-au luminat mințile și le-au încălzit inimile. Vertiginoasele progrese în tehnologia informației au detronat cartea, au diminuat dramatic interesul pentru lectură și
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
de pe carosabil. Mărimea de ieșire a acestui algoritm prin intermediul blocului de întârziere BI aplică corecții timpilor furnizați de către BCF funcție de condițiile meteorologice. Algoritmul de detecție a situațiilor de urgență DSU are drept scop identificarea apropierii de intersecție a unui autovehicul purtător de girofar în funcțiune (autovehicule de poliție, pompieri, salvare, sau coloane oficiale), urmând ca blocul de comandă în logică Fuzzy BCF să acorde prioritate arterei identificate. Blocul de comandă Fuzzy BCF reprezintă partea centrală a întregului sistem de semaforizare și
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84096_a_85421]
-
ca protecția catodică și introducerea unor reducători precum hidrazina. Aceste soluții implică însă, în mod firesc, ca oponent al sensului termodinamic, un consum de energie, electrică în primul caz, chimică (desigur mai scumpă, fie numai pentru faptul că producerea substanțelor purtătoare a ei necesită exploatarea unor tehnologii anume) în cel de-al doilea; este evident că ambele forme de energie trebuie introduse în sistem în mod continuu. în acest cadru, o notă aparte o necesită soluția adăugării în apa de răcire
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
diagonală între ornamentul floral al feței de masă și lupa din planul al doilea, ambele, forme circulare aproximativ egale, dar diferențiate prin culoare și valoare, cât și structurile materiale. Aceste dialoguri ne incită la asocieri de idei și aluzii subtile, purtătoare de sensuri simbolice despre lumi materiale diferite.Privită cu răbdare, lucrarea oferă vizitatorului momentele încântă- toare ale unei stări de contemplație pozitivă și tonică. Gama coloristică temperată este susținută mai ales prin bogatul registru tonal valoric. O paletă ușor exaltată
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
sau nu, susțin, cu argumente științifice, că limba moldovenească e un concept politic (cum Însuși Mircea Snegur, fost președine al Republicii Moldova, a recunoscut o), iar nu o realitate lingvistică, În felul acesta luînd atitudine și Împotriva folosirii limbii ruse, limbă purtătoare a unei mari culturi, dar În Republica Moldova limbă a unei populații minoritare, drept limbă de circulație, care subminează statutul de limbă oficială al limbii moldovenești. Așa ajung naționaliști cei care atrag atenția asupra jocului autorităților ucrainene, care au preluat teza
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
și transformarea În slujitori devotați ai dușmanilor neamului lor. Impunerea limbii române, cu acest nume, ca limbă oficială a Republicii Moldova nu poate fi interpretată ca desconsiderare a celorlalte limbi ce se vorbesc În republică, aici cuprinzîndu-se și limba rusă, limbă purtătoare a unei culturi de cea mai Înaltă valoare. Dar În Republica Moldova limba rusă este limba unei minorități etnice, care trebuie să se bucure de dreptul de a-și cultiva limba și tradițiile proprii, fără să dorească Însă să o impună
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
umplute cu semne para și non verbale, care au aceeași natură, analogică, ca și stările mentale; acestea (semnele para și non verbale) sunt elemente contextuale. Rostirea (vocea: intonația, pauzele, ritmul) și gesturile care însoțesc rostirea frazei sunt În egală măsură purtătoare de semnificație. Diferența dintre digital și analogic poate fi privită ca diferența dintre mărimile propoziționale - care au un contur clar definit și pot fi supuse, cu ușurință, operațiunilor logice și cele non propoziționale (cum ar fi stările emoționale, sentimentele, impresiile
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
acesta sar referi la poziția/statutul participanților la actul de limbaj, la anumite proceduri convenționale pe care aceștia trebuie să le execute, la un anumit comportament al acestora În raport cu actul de limbaj. Dar nu numai semnele lingvistice și circumstanțele sunt purtătoare de semnificație; alături de ele, mai sunt menționate elemente paraverbale („tonul vocii, ritmul, accentul”) - și non verbale , „elemente ce Însoțesc enunțul”, cum ar fi anumite gesturi (făcutul cu ochiul, indicarea unui obiect sau a unei direcții, datul din umeri, Încruntatul) sau
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
Până la cel mai mic element contextual care intervine În generarea semnificației enunțului? Asta ar fi condus la o lucrare de dimensiuni prea mari - ca să nu mai vorbim despre dificultatea organizării materialului și complexitatea analizei propriu-zise, dată fiind multitudinea elementelor contextuale purtătoare de semnificație, atât cele verbale (cu semnificația lor de natură lexicală, gramaticală sau pragmatică) cât și cele non verbale (practic, infinite ca număr și cu semnificații nu atât de puternic și clar instituite ca În cazul semnelor verbale). Pentru a
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]