KorAP: Find »[drukola/base=râie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...59 60 61 ...67 >

1,663 matches

Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467

importante. A �ncercat zadarnic iar ? i iar s?? i conving? pe studen? i s? judece ra? ional, a? a cum s? a �nt�mplat �n 1922 la Timi? oară. �Ei s�nt �mpotriva viitorului lor, a p? rin? ilor lor, a ?? rîi lor ? i a interesului na? ional�, conchidea Iorga. Un evreu ungur din Timi? oară �i scria: �Domnule profesor, a? i salvat onoarea Rom�niei�119. Ace? ți studen? i erau purt? torii unui alt mesaj: un atac indirect ? i eficient �mpotriva

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
est european: erau imitate accentul lor, afectarea, religia ? i ve? mintele lor. �ntr? un cuv�nt, caracterul lor uman. Antisemi? îi din Europa de R? s?riț nu �nv?? aser? c?, indiferent de ceea ce devenise evreul �Leg? m�ntului coloniz? rîi� (gra? ie secolelor de umilin? e ? i persecu? îi necre? tine? ți), nu? l puteai schimba b? ț�ndu?? i joc de el. Situa? ia evreilor din Rom�nia dup? ce le? a fost acordat? cet?? enia mai cur�nd

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
religie. �Falansterul evreiesc, ca ? i cel armean, s? l??luie? te �n interiorul religiei�, remarcă Iorga 127. Majoritatea evreilor rom�ni s? au �nchis �n interiorul ghetourilor lor ? i au continuat s? aib? pu? ine lucruri �n comun cu spiritul tradi? ional al ?? rîi. Nu se sim? eau bineveni? i, ci doar tolera? i c�ț timp �? i pl? teau impozitele ? i d? deau bac? i?. Gandhi, partizanul nonviolen? ei, spunea: �A nu fi p? rta? la r? u este o datorie�. Evreii �Leg? m�ntului

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
estim�ndu? le de la 10 la 20 de ori mai mari dec�ț sumele reale. ?i, dat? fiind pozi? ia politic? a lui Iorga, aceste atacuri veneau at�ț din partea regimului liberal, c�ț ? i din cea a lui Cuza ? i a mi? c?rîi studen? e?ți antisemite. Iorga a ajuns cur�nd �ntre ciocan ? i nicoval?. N?au slujit la nimic gesturile pe care le? a f? cut, l? s�ndu?? i casă din Bucure? ți că mo? tenire poporului rom�n. Toate acestea

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
devenit ulterior tot mai virulente. Ele p? reau s? fie axate pe o schem? oarecum monoton? ? i se �ncheiau cu �Iorga este finan? at de Blank! �141 Cuza inten? iona s? realizeze cea mai consistent? ascensiune politic? pe baza intensific? rîi mi? c?rîi antisemite �n r�ndul studen? ilor. �n cadrul controverselor cu Iorga, Cuza nu a ezitat s? loveasc? sub centur?. El l? a numit pe Iorga iepura? , �n sensul unui fel de �traficant de iepuri�. Se referea la tat? l lui

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
mai virulente. Ele p? reau s? fie axate pe o schem? oarecum monoton? ? i se �ncheiau cu �Iorga este finan? at de Blank! �141 Cuza inten? iona s? realizeze cea mai consistent? ascensiune politic? pe baza intensific? rîi mi? c?rîi antisemite �n r�ndul studen? ilor. �n cadrul controverselor cu Iorga, Cuza nu a ezitat s? loveasc? sub centur?. El l? a numit pe Iorga iepura? , �n sensul unui fel de �traficant de iepuri�. Se referea la tat? l lui Iorga, care, �n timpul

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
na? ionale, Liga Cultural? ? i?a pierdut din importan? a pe care o avusese �nainte. Iorga i? a stabilit noi ? eluri: ridicarea nivelului cultural al ?? r? nimii, �ncurajarea excursiilor �n mediul rural, promovarea folclorului etc. Liga avea s? devin? util? �n domeniul colabor? rîi culturale cu minorit?? ile, al organiz? rîi de congrese ? i expozi? îi ? i al edit? rîi calendarelor folclorice anuale, Calendarele Patriotismului Rom�nesc�. Cele dou? inova? îi aduse de Iorga �n cadrul Ligii Culturale dup? r? zboi au fost Teatrul Popular

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
importan? a pe care o avusese �nainte. Iorga i? a stabilit noi ? eluri: ridicarea nivelului cultural al ?? r? nimii, �ncurajarea excursiilor �n mediul rural, promovarea folclorului etc. Liga avea s? devin? util? �n domeniul colabor? rîi culturale cu minorit?? ile, al organiz? rîi de congrese ? i expozi? îi ? i al edit? rîi calendarelor folclorice anuale, Calendarele Patriotismului Rom�nesc�. Cele dou? inova? îi aduse de Iorga �n cadrul Ligii Culturale dup? r? zboi au fost Teatrul Popular ? i ? coală Misionar? 148. Este regretabil c

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
a stabilit noi ? eluri: ridicarea nivelului cultural al ?? r? nimii, �ncurajarea excursiilor �n mediul rural, promovarea folclorului etc. Liga avea s? devin? util? �n domeniul colabor? rîi culturale cu minorit?? ile, al organiz? rîi de congrese ? i expozi? îi ? i al edit? rîi calendarelor folclorice anuale, Calendarele Patriotismului Rom�nesc�. Cele dou? inova? îi aduse de Iorga �n cadrul Ligii Culturale dup? r? zboi au fost Teatrul Popular ? i ? coală Misionar? 148. Este regretabil c? nu a organizat niciodat? o campanie general? de alfabetizare

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Rom�niei. �n perioadă interbelic? , Iorga a ? inut numeroase conferin? e peste hotare. Acestea se �ncadrau oarecum �n Sistemul de la Versailles ? i?i permiteau s??? i continue str? dania de? o via??: s? fac? Rom�nia cunoscut? lumii ? i s? stabileasc? locul istoriei ?? rîi sale �n istoria universal?. �ncep�nd din 1921 ? inea cu regularitate cursuri la Sorbona 153. Era adesea invitat ? i de alte institu? îi de �nv??? m�nt superior din Fran? a, cum este College de France. S?a �ntors ? i la vechea

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
i politicienii �ntregului spectru politic. Avea leg? turi ? i cu Henri Bergson, care i? a trimis un prospect referitor la o posibil? cooperare internă? ional? a intelectualilor 157. Pe vremea c�nd era purt? tor de cuv�nt al Adun? rîi, Iorga ? i?a exprimat opiniile fă?? de ? elurile politicii externe a Rom�niei Mari, stabilind o strategie pe termen lung, care a suferit pu? ine schimb? ri p�n? la sf�r? ițul zilelor sale. Pentru el, trecutul, prezentul ? i viitorul Rom�niei alc? tuiau

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
c? s�nt amabili�159. Iorga vizită cu pl? cere Iugoslavia, Cehoslovacia ? i Polonia, ?? rile acestea f? c�nd parte din Sistemul de la Versailles. El consideră Polonia ? i chiar ? i Finlanda ca fiind alia? i fire? ți �n fă? a amenin?? rîi ruse? ti160. �l �ngrijora Rusia, mai ales din cauza Basarabiei. Iorga a insistat �ntotdeauna că Rom�nia s? recunoasc? Sovietele �n schimbul retroced? rîi Basarabiei 161. Pe l�ng? expansionismul rusesc cu care rom�nii erau familiariza? i de dou? sute de ani, mai

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
din Sistemul de la Versailles. El consideră Polonia ? i chiar ? i Finlanda ca fiind alia? i fire? ți �n fă? a amenin?? rîi ruse? ti160. �l �ngrijora Rusia, mai ales din cauza Basarabiei. Iorga a insistat �ntotdeauna că Rom�nia s? recunoasc? Sovietele �n schimbul retroced? rîi Basarabiei 161. Pe l�ng? expansionismul rusesc cu care rom�nii erau familiariza? i de dou? sute de ani, mai există ? i regimul comunist. Iorga �l ură ? i vorbea despre �ideea nebuneasc? a bol? evismului tiranic�. A declarat presei franceze c

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
avea nevoie de el ? i de a?? i sluji ? ara nu a renun? at niciodat?; ea l? a �nso? it p�n? c�nd bandă de terori? ți legionari l? au r? pit. �n 1922, a �nceput perioadă domină? iei liberale, a stabiliz? rîi ? i a industrializ? rîi for? ațe. Din cauza situa? iei economice dificile ? i a neglij? rîi tineretului, anii ace? tia s? au scurs sub spectrul permanențelor demonstra? îi antisemite. Nici o s? rb? toare na? ional? , nici o comemorare sau serviciu

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
i de a?? i sluji ? ara nu a renun? at niciodat?; ea l? a �nso? it p�n? c�nd bandă de terori? ți legionari l? au r? pit. �n 1922, a �nceput perioadă domină? iei liberale, a stabiliz? rîi ? i a industrializ? rîi for? ațe. Din cauza situa? iei economice dificile ? i a neglij? rîi tineretului, anii ace? tia s? au scurs sub spectrul permanențelor demonstra? îi antisemite. Nici o s? rb? toare na? ional? , nici o comemorare sau serviciu religios nu se află

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
a �nso? it p�n? c�nd bandă de terori? ți legionari l? au r? pit. �n 1922, a �nceput perioadă domină? iei liberale, a stabiliz? rîi ? i a industrializ? rîi for? ațe. Din cauza situa? iei economice dificile ? i a neglij? rîi tineretului, anii ace? tia s? au scurs sub spectrul permanențelor demonstra? îi antisemite. Nici o s? rb? toare na? ional? , nici o comemorare sau serviciu religios nu se află �n afară preocup? rilor �Noului na? ionalism�. Iorga a men? ionat c? la

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
tot ce era german sau prusac, acestea publicau editoriale sub titlul Madame De Hohenzollern, neezit�nd s? men? ioneze orice am? nunt sordid 194. Pe vremea aceea, asemenea lucruri ? ocau, ast? zi situa? ia s? a schimbat. �n ciuda �nf?? i??rîi, a farmecului ? i a inteligen? ei sale, Carol era un om bolnav. Boală de care suferea el era at�ț de natur? psihic? c�ț ? i fizic? ? i patologic? (sexual?) . Dat fiind c? era bolnav, Carol ar merita simpatia noastr? numai dac

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
negocierile pe care le? a purtat Iorga �n prim? vară lui 1923 cu Na? ionali? ții transilv? neni ai lui Maniu ? i ulterior cu Mihalache, ? eful Partidului ?? r? nesc. Iorga a manifestat �n 1919, ca purt? tor de cuv�nt al Adun? rîi, o mare simpatie fă?? de partidul lui Maniu. At�ț Maniu c�ț ? i Mihalache au �ncercat s? fac? tot posibilul ca s?? l atrag? pe Iorga 200. Iorga ? i Argetoianu au negociat posibilă unire � mai ales cu Maniu � pe parcursul �ntregului an 1924

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
treprins o c? l?torie important?: a plecat �n Statele Unite, vizita dur�nd p�n? �n aprilie. Că admirator dintotdeauna al Americii, Iorga nu a �ncetat niciodat? s???i exprime cu emfaz? recuno? țin? a fă?? de Pre? edintele Wilson pentru principiul autodetermin? rîi al acestuia, care f? cuse posibil? �nf? ptuirea Rom�niei Mari. �nainte de plecarea lui Iorga, �n cea mai bun? tradi? ie a politicianismului, Vintil? Br? tianu a �nceput s?? l �mproa? te cu noroi: �Cine pl? te? te c? l

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
i mai limpede dac? citim c? r? ile pe care le? a scris despre vizit? dup? �ntoarcere ? i numeroasele lui conferin? e. �n aprilie 1930, dup? ce s? a �ntors din Statele Unite, Iorga a plecat la Oxford pentru ceremonia decern? rîi titlului onorific de Doctor Honoris Causa. De aici a plecat la Cambridge că s? participe la lucr? rile Conferin? ei Mondiale de Istorie. Acolo, Iorga le? a amintit istoricilor sovietici c? Rusia nu restituise �nc? toate relicvele culturale rom�ne

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
lui Eliade avea drept obiect activit?? ile savante, politice ? i literare ale lui Iorga. Atitudinea să critic? a devenit mai dur? �n articolele ulterioare, admira? ia descresc�nd propor? ional. Punctul culminant a fost atins de recenzia lui Eliade asupra lucr? rîi lui Iorga Eseu de sintez? a istoriei omenirii. Care erau obiec? iile lui Eliade? �nregistr? m obi? nuitele acuză? îi la adresa metodei lui Iorga: prea mult? grab? �n muncă să, precum ? i nealegerea celor mai adecvate expresii fran? uze? ți că

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
colile Rom�niei Mari, ? i?a tradus operele despre istoria Rom�niei �n limbile francez? , italian? , englez? ? i german? ? i a republicat c? r? i vechi �n func? ie de actualitatea lor. Că aproape toate activit?? ile intelectuale ale lui Iorga destinate fortific? rîi, ? i sus? inerii existen? ei Rom�niei Mari, el a f? cut eforturi gigantice că s? �nt? reasc? imaginea ?? rîi sale peste hotare. Iorga a publicat c? r? i minunat tip? rîțe ? i ilustrate (mai ales �n limba francez?) despre arta popular

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
c? r? i vechi �n func? ie de actualitatea lor. Că aproape toate activit?? ile intelectuale ale lui Iorga destinate fortific? rîi, ? i sus? inerii existen? ei Rom�niei Mari, el a f? cut eforturi gigantice că s? �nt? reasc? imaginea ?? rîi sale peste hotare. Iorga a publicat c? r? i minunat tip? rîțe ? i ilustrate (mai ales �n limba francez?) despre arta popular? rom�neasc? , arhitectur? , icoane etc. Dac? pe parcursul acestui deceniu noile contribu? îi ale lui Iorga au fost pu? ine, el

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
discordan?? cu marea ? ans? pierdut? dup? R? zboiul cel Mare de a deveni liderul necontestat al elitei ie? ițe din tran? ee ? i de a duce Rom�nia Mare spre o re�nnoire na? ional? , cultural? ? i social?. Dup? e?ecul guvern? rîi sale, Iorga nu a renun? at la politic? p�n? �n ultimul moment al vie? îi sale. Va continua s? spere c? ? ara să va apela la el. �n 1938, �n timpul Dictaturii Regale, c�nd va deveni unul dintre cei mai ilu? tri

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
cap �ncoronat din Europa secolului al XX-lea. Nici un alt rege nu a abuzat cu at�ta lips? de scrupule de devotamentul sincer al poporului s? u cum a f? cut? o el. Cel? lalt p? cat capital al ?? rîi, violen? a, era r? spunsul Legiunii la corup? ia lui Carol, a? a c? s?rmana ? ar? s?a pomenit prins? �ntre aceste dou? nenorociri. Peste c�teva zile, Prin? ul Carol va deveni Regele Carol ÎI al Rom�niei ? i

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]