8,088 matches
-
camfor. pH-ul: Reactivi: 1. Parafină Mod de lucru: 10.00 g unguent se introduc într-un flacon conic, se adaugă 2 g parafină și 30 ml apă distilată. Amestecul se încălzește până la topirea masei de unguent și parafinei. După răcire se filtrează într-un cilindru, se repetă spălările de 2 ori cu câte 10 ml apă distilată și se completează la 100 ml cu apă distilată. pH-ul se determină potențiometric. Identificare (fenilbutazonă, camfor, cloroform, mentol - reacții chimice) Reactivi: 1
Analiza Medicamentului - ?ndrumar de lucr?ri practice ? by DOINA LAZ?R ,ANDREIA CORCIOV? ,MIHAI IOAN LAZ?R () [Corola-publishinghouse/Science/83888_a_85213]
-
4. Roșu de fenol - soluție (I) Mod de lucru: 5 g unguent se dispersează, prin încălzire, în 50 ml amestec format din volume egale de alcool (R) și eter (R), în prealabil neutralizat la roșu de fenol - soluție (I). După răcire se titrează cu hidroxid de sodiu 0.1 mol/l, până la colorație roz. 1 ml NaOH 0.1 mol/l corespunde la 0.030851 g fenilbutazonă TEME 1. Fenilbutazona • Structură • Principiul metodei de identificare • Principiul metodei de dozare 2. Camfor
Analiza Medicamentului - ?ndrumar de lucr?ri practice ? by DOINA LAZ?R ,ANDREIA CORCIOV? ,MIHAI IOAN LAZ?R () [Corola-publishinghouse/Science/83888_a_85213]
-
5. Edetat disodic 0.05 mol/l Mod de lucru Se cântărește cu exactitate un supozitor, care se aduce cantitativ într-un flacon conic de 500 ml, se adaugă 15 ml cloroform, se încălzește ușor, agitând până la dizolvarea excipientului. După răcire, se tratează amestecul cu 20 ml acid acetic și 5 g iodură de potasiu, se încălzește din nou până la limpezirea celor două straturi. După răcire se adaugă în continuare 25 ml acetonă și 150 ml apă, apoi se titrează cu
Analiza Medicamentului - ?ndrumar de lucr?ri practice ? by DOINA LAZ?R ,ANDREIA CORCIOV? ,MIHAI IOAN LAZ?R () [Corola-publishinghouse/Science/83888_a_85213]
-
500 ml, se adaugă 15 ml cloroform, se încălzește ușor, agitând până la dizolvarea excipientului. După răcire, se tratează amestecul cu 20 ml acid acetic și 5 g iodură de potasiu, se încălzește din nou până la limpezirea celor două straturi. După răcire se adaugă în continuare 25 ml acetonă și 150 ml apă, apoi se titrează cu edetat disodic 0.05 mol/l până la virajul lichidului de la galben-portocaliu la incolor. Titrarea se face cu o microbiuretă. Calculul conținutului în galat bazic de
Analiza Medicamentului - ?ndrumar de lucr?ri practice ? by DOINA LAZ?R ,ANDREIA CORCIOV? ,MIHAI IOAN LAZ?R () [Corola-publishinghouse/Science/83888_a_85213]
-
25 și 15 ml apă și se aduce la semn. Se pipetează 2 ml din această soluție într-un balon cotat de 100 ml și se acidulează cu 2.5 ml acid clorhidric. Se pune pe baia de gheață pentru răcire, se adaugă 5 ml nitrit de sodiu și se ține la rece 5 minute, apoi se adaugă 1 g uree pentru descompunerea nitritului de sodiu în exces. Se agită 15 minute, iar după ce nu se mai observă dezvoltarea de gaze
Analiza Medicamentului - ?ndrumar de lucr?ri practice ? by DOINA LAZ?R ,ANDREIA CORCIOV? ,MIHAI IOAN LAZ?R () [Corola-publishinghouse/Science/83888_a_85213]
-
3. Clorură de fer (III) 30 g/l (R) Mod de lucru: Pulberea de comprimate, corespunzătoare la 0.5 g acid acetilsalicilic, se fierbe timp de 3 min cu 5 ml hidroxid de sodiu 100 g/l (R) și după răcire se acidulează cu acid sulfuric 200 g/l (R); se formează un precipitat alb, abundent și se percepe miros de acid acetic. Pulberea de comprimate, corespunzătoare la 0.1 g acid acetilsalicilic, se fierbe timp de 5-6 min cu 10
Analiza Medicamentului - ?ndrumar de lucr?ri practice ? by DOINA LAZ?R ,ANDREIA CORCIOV? ,MIHAI IOAN LAZ?R () [Corola-publishinghouse/Science/83888_a_85213]
-
mercur (II) și se încălzește. Se formează un precipitat alb, care ulterior se înnegrește (ionul formiat). • 5 ml soluție A se tratează cu 5 picături de acid acetic glacial, 1 ml soluție de acetat de cupru și se încălzește; după răcire, se formează în timp un precipitat albastru (ionul nicotinat). • 5 ml soluție A se tratează cu 2 ml soluție iod-iodurat și 1 ml soluție hidroxid de sodiu și se încălzește; se formează iodoform, cu miros caracteristic (ionul lactat). Determinarea cantitativă
Analiza Medicamentului - ?ndrumar de lucr?ri practice ? by DOINA LAZ?R ,ANDREIA CORCIOV? ,MIHAI IOAN LAZ?R () [Corola-publishinghouse/Science/83888_a_85213]
-
heliu. După aceste minute de început, cuprinzând o agitație termică mare e urmată de o perioadă de liniște lungă, perioadă în care s-au format primii atomi. În tot acest timp Universul s-a dilatat și a continuat procesul de răcire, rămânând opac mult timp. După 300.000-400.000 de ani, temperatura a scăzut sub 3.000°C și acum lumina a început să se propage liber. Până la formarea primelor galaxii , mai trec sute de milioane de ani, dar misterul formării
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
lovit de mici corpuri care circulau în spațiu; relief accidentat, străbătut de pante abrupte, înalte de mii de metri, cuprinzând suprafețe de sute de kilometri (se presupune că aceste faleze traversează cratere, ce se crede că s-au format pe parcursul răcirii miezului planetei, ce s-a comprimat, rupând și brăzdând scoarța) nu are nici un satelit cunoscut. * Formarea reliefului S-a constatat că procesul fizic al formării craterelor pe orice corp ceresc cu suprafață solidă din sistemul nostru solar este același, însă
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
nopții coboară până la 173°C, doar cu puțin deasupra temperaturii la care are loc lichefierea azotului. Ne punem întrebarea cu ce formațiuni din meteorologia terestră seamănă norii venusieni? Știm că pe Terra norii apar cel mai frecvent ca rezultat al răcirii și condensării vaporilor de apă într-o masă de aer transportată rapid în sus. Din acest motiv, materialul condensat se generează la baza norului, cu alte cuvinte norul “se clădește” de jos în sus. Totuși, nu aceasta e situația și
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
protejează de razele dăunătoare ale Soarelui. Atmosfera este formată din circa 10 gaze diferite, în mare parte azot (78%) și oxigen (21%). Acel 1% rămas este format din argon, dioxid de carbon (ajută la absorbția căldurii pe timpul zilei, conducând la răcirea atmosferei și suprafeței terestre pe timpul nopții), heliu și neon. Toate acestea sunt gaze neutre, adică nu intră în reacție cu alte substanțe. Mai există urme de dioxid de sulf, amoniac, monoxid de carbon și ozon (O3), precum și gaze nocive, fum
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
de 600 calorii pentru 1 l sudoare. Dacă această căldură ar fi toata furnizată de corpul omenesc, temperatura lui ar coborî cu aproximativ 10șC. Corpul omenesc furnizează pentru evaporare doar o cantitate mică de căldură, astfel transpirația nu poate asigura răcirea corpului, dar permite evitarea supraîncălzirii. Numai datorită evaporării apei la nivelul plămânilor și pielii, temperatura corpului uman se menține la valori în jurul a 37șC, chiar dacă temperatura ambientală este de 40-50șC. Se știe ca arșița din zonele de deșert este mai
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
formele de relief capătă întunecimea umbrelor, norii rămân albi, strălucitori deoarece sunt luminați de Soare. Cețurile se observă adeseori în diminețile marțiene, fiind un fel de nori la sol, alcătuiți fiind din cristale de gheață ce se formează datorită intensei răciri a solului marțian, prin radiație nocturnă. Ceața dispare prin sublimarea cristalelor fine de gheață, odată cu răsăritul Soarelui. Prin urmare există apă în stare solidă și vapori, dar și-n stare lichidă. Au fost descoperite cel puțin două locuri de pe suprafața
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
motor funcționează cu două izvoare de căldură. Această concluzie conduce la o altă formulare a principiului al II-lea al termodinamicii. Este imposibilă construcția unui perpetuum mobile de speța II-a , o mașină care ar da energie (lucru mecanic) pe seama răcirii unui singur rezervor termic. De exemplu, nu se poate realiza un motor care să lucreze pe seama răcirii apei oceanelor. Deci deși plutește pe un “ocean de energie”, omenirea folosește tot benzină sau cărbuni. IV.1.2.6. Organismul viu, un
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
II-lea al termodinamicii. Este imposibilă construcția unui perpetuum mobile de speța II-a , o mașină care ar da energie (lucru mecanic) pe seama răcirii unui singur rezervor termic. De exemplu, nu se poate realiza un motor care să lucreze pe seama răcirii apei oceanelor. Deci deși plutește pe un “ocean de energie”, omenirea folosește tot benzină sau cărbuni. IV.1.2.6. Organismul viu, un motor termic? Să vedem ce se întâmplă în cazul organismului uman sau animal. Considerând mușchiul care are
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
brusc în lichid la o temperatură fixă, numită punct de topire. Punctul de topire nu variază decât puțin cu presiunea. În timpul topirii, faza lichidă coexistă cu cea solidă iar temperatura rămâne constantă (figura 1.7.). Cristale polimorfe de sulf La răcire, lichidele se solidifică (cristalizează) la o temperatură fixă, numită punct de solidificare. Pentru substanțele pure, punctul de solidificare este egal cu cel de topire. La topire se absoarbe căldură din mediul înconjurător fără ca temperatura sistemului să varieze. Definiție. Se numește
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
compuși care absorb căldură. În reacțiile care decurg cu degajare de căldură (exoterme), scăderea temperaturii duce la deplasarea echilibrului în sensul formării compușilor care degajă căldură. Transformarea monoxidului de azot în dioxid de azot este o reacție exotermă și necesită răcire. Cu cât căldura degajată în reacție este îndepărtată mai repede, cu atât mai mult este favorizată formarea produsului dorit, NO2. Concluzie. Creșterea temperaturii duce la deplasarea echilibrelor în sensul reacțiilor endoterme, iar scăderea temperaturii duce la deplasarea echilibrelor în sensul
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
variază în funcție de numărul de particule, adică sunt mărimi coligative. Exemplu: Lichidele antigel sunt soluții apoase care fierb la o temperatură mai mare de 100oC și se solidifică la o temperatură mai scăzută de 0oC. Ele se utilizează ca agenți de răcire în diferite instalații și în mod deosebit în radiatoarele autovehiculelor. Se obțin prin dizolvarea în apă, în proporții bine determinate, a alcoolilor (metanol, etanol, glicol, glicerină), a substanțelor care împiedică fenomenul de coroziune (borax Na2B4O7) precum și a substanțelor care împiedică
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
bine determinate, a alcoolilor (metanol, etanol, glicol, glicerină), a substanțelor care împiedică fenomenul de coroziune (borax Na2B4O7) precum și a substanțelor care împiedică fenomenul de spumare (dextrine). Temperaturile de fierbere și de solidificare sunt determinate de concentrațiile în alcool. Lichidele de răcire a instalațiilor industriale, utilizate în cantități foarte mari, sunt generic numite “solă” și conțin săruri ieftine (CaCl2) sau amoniac dizolvate în apă demineralizată. 64 Lichidele antigel utilizate în practică pe scară largă, pentru sistemul de răcire al autovehiculelor, au de
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
în alcool. Lichidele de răcire a instalațiilor industriale, utilizate în cantități foarte mari, sunt generic numite “solă” și conțin săruri ieftine (CaCl2) sau amoniac dizolvate în apă demineralizată. 64 Lichidele antigel utilizate în practică pe scară largă, pentru sistemul de răcire al autovehiculelor, au de obicei ca principali componenți apa și etilenglicolul. 4.5. Difuzia Este procesul fizic de întrepătrundere a particulelor unei substanțe printre particulele altei substanțe. Difuzia este un proces cinetic ce are loc în dublu sens, este datorat
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
iluminat cu radiații UV. Are loc în felul acesta o reducere fotochimică a ionilor metalici. 123 2.2.1.2. Procedee fizice Condensarea moleculelor sau ionilor în particule coloidale are loc de asemenea dintr-o soluție suprasaturată. De exemplu, prin răcirea unei soluții alcoolice de sulf se obține coloidul de sulf. Prin evaporare îndelungată, unele soluții, devenind suprasaturate, se transformă în soluții coloidale (exemplu: hidrosolul acidului molibdenic). O metodă clasică este cea a înlocuirii solventului. Substanța solidă se dizolvă într un
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
de un efect exoterm slab. Gelurile se pot obține prin reacții chimice sau procese fizice. De exemplu, obținerea gelatinei sau a gelului de amidon se face prin concentrarea unei soluții coloidale de gelatină, respectiv de amidon prin încălzire și apoi răcirea bruscă a soluțiilor. În unele reacții chimice se obțin ca produși de reacție precipitate gelatinoase. De exemplu, reacția ionului Fe3+ cu hidroxizi alcalini (NaOH, KOH), când se formează un precipitat gelatinos roșu-brun de hidroxid feric, insolubil în exces de reactiv
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
rezultă două clase noi de sisteme coloidale solide, după cum coloidul inițial a fost liofil sau liofob. Dintre aceste sisteme compacte, se disting coloizii solizi sau vitreosolii, rășinile și sticlele. 3.2.2.1. Coloizi solizi (vitreosoli) Sunt produși obținuți prin răcirea topiturilor de silice, silicați și alte substanțe asemănătoare ce conțin metale sau săruri dispersate coloidal. Prin adăugarea unor reducători adecvați și a unor sensibilizatori, vitreosolii devin fotosensibili. Un exemplu de astfel de sistem este cel folosit în imprimarea fotografiilor pe
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
recristalizării, un factor important este selectarea solventului. Un bun solvent de recristalizare îndeplinește următoarele condiții: nu reacționează cu substanța dizolvată; dizolvă o cantitate mai mare de substanță la cald decât la rece (diferența se depune sub formă de cristale la răcirea soluției); nu dizolvă la cald impuritățile din substanța de purificat; are un punct de fierbere mai coborât decât punctul de topire al substanței; are punctul defierbere suficient de coborât astfel încât să poată fi ușor îndepărtat la uscarea cristalelor; este accesibil
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
are loc chiar în timpul filtrării. Filtrarea la cald. Pentru îndepărtarea impurităților insolubile, soluția se filtrează pe o pâlnie conică prevăzută cu filtru obișnuit sau cutat. Soluția de filtrat se toarnă fierbinte și în mod continuu pe filtru, pentru a evita răcirea. Anterior, filtrul va fi umezit cu o cantitate mică din același solvent. Filtratul se culege într-un cristalizor sau pahar Erlenmeyer. Cristalizarea. Filtratul fierbinte este lăsat să se răcească la temperatura camerei, scăderea temperaturii micșorând solubilitatea substanței. Soluția devine suprasaturată
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]