1,687 matches
-
inutil sporind frământările sufletești, neliniștea și reaua dispoziție care cu atâta putere stârnesc boale grele și apropie de mormânt mai ales dacă ai o fire sensibilă cum era a lui. De atâtea ori am avut ocazia a-l auzi pe răposatul zicând: «dacă puteți, faceți cum știți, ca din mărețul palat din Cernăuți să mă întorc în modesta și liniștita casă de la Ismail» [...]. Grija de iubita sa biserică, de clerul și așezămintele ei în timpul celei mai cumplite crize economice i-au
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
de 10 ani în care relevam mai ales meritul de a fi reușit să păstreze fondul bisericesc pentru eparhia noastră precum și atâtea instituțiuni...și iată că această recapitulare jubiliară e menită să rămână o încheiere definitivă a activității mult regretatului răposat [...]. Aici a avut o păstorire grea, dat fiind că la noi chiriarhii au, pe lângă grija sufletească, sarcina ingrată de a supraveghea administrarea fondului bisericesc”. Realizările mitropolitului Nectarie în cifre, cu privire la veniturile ordinare rezultate din activitatea forestieră, prin vânzarea
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
preoții prezenți a săvârșit Sfânta Liturghie și a hirotezit în protoprezviter pe parohul local Oreste Bendevschi [...]. După Sfânta Liturghie, mitropolitul a ținut o cuvântare însuflețită, inițiind ridicarea unui locaș dumnezeiesc în comuna Stulpicani, apoi a săvârșit o panahidă la mormântul răposatului cantor bisericesc Teodor Cotlarciuc, tatăl Înalt Prea Sfinției Sale, și a miruit cu untdelemn sfințit în ograda bisericii numerosul popor, distribuind cu mâna proprie mii de cărticele cu rugăciuni [...]. După masă înaltul oaspete a inspectat administrațiile silvice de ocol și a
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
Fără nici un schepsis! — Cum adică? — S-a legat la cap fără să-l doară, așa crezi? Păi nu-i pasă! Oricum, nu mai are nimic de pierdut. Peste patru ani tot nu mai candidează. Și-așa a domnit aproape cât răposatul... — Care răposat?... Las’ că știi matale care... — Bine, dar poate să fie prim-ministru. — Prim-ministrul cui? — Ia ghicește! — Al lui Vadim? Fugi d’acilea! — Nu știu. — Al regelui, nea Mitică. Al regelui! Nu înțeleg. Vrei să zici că se
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
schepsis! — Cum adică? — S-a legat la cap fără să-l doară, așa crezi? Păi nu-i pasă! Oricum, nu mai are nimic de pierdut. Peste patru ani tot nu mai candidează. Și-așa a domnit aproape cât răposatul... — Care răposat?... Las’ că știi matale care... — Bine, dar poate să fie prim-ministru. — Prim-ministrul cui? — Ia ghicește! — Al lui Vadim? Fugi d’acilea! — Nu știu. — Al regelui, nea Mitică. Al regelui! Nu înțeleg. Vrei să zici că se instaurează monarhia
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
supremă a cărei decernare e reglată de criterii cvasiliterare și mai degrabă geopolitice. Vorba e că la geopolitică stăm rău... Dar hai să zicem că valoarea literară își va spune cuvântul și că ne putem juca de a pronosticurile, precum răposatul meu amic Laurențiu Ulici. Ne uităm în jur și ce vedem? Vedem statura impozantă a romancierului național N. Breban, care, din păcate, e mult prea puțin tradus. Îl vedem, deși hălăduiește peste ocean, pe N. Manea, care e foarte tradus
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
mi se pună imediat căluș la gură. Așa ar fi prudent! Din fericire, în momentul de față România nu pare să se afle în pericol. În orice caz, pericolul nu vine din afară. Să zicem de la Răsărit, ca pe vremea răposatului. Unii zic că nici atunci nu venea de la Răsărit, ci tot dinăuntru. De la un moment dat, eu n-am mai fost înăuntru, am fost, ca să zic așa, afară. Atunci poate că nu eu... Oricum, e mai bine să fiu ținut
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
să mai dai asemenea proclamații!" Lăcusteanu e savuros prin prudhommismul lui și prin automatismul frazei sale care a și stârnit entuziasmul anticalofililor. Memorialistul e satisfăcut că maică-sa a fost înmormîntată cu "o pompă demnă" de rangul ei, iar sabia răposatului său fiu o depune într-o odaie cu recomandarea de a se "păstra în veșnicie". În căsătorie e circumspect, principiul lui fiind: Quidquid agis, prudenter agas et respice finem! Fraza lui sună astfel: "...Căpitanul Fărcășanu, care nu știu ce bâlbâia din gură
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Ibidem, p. 553 ăNicolae Bălcescu - în Moldovaî. fac pentru că li-i rușine de obrazele lor !... În sfârșit, m-am dus la opera nemțească, la vodevilul francez și la bietul Teatru Național !, sărmanul !... când moare, când învie... de-i mai mult răposat..." Dar iată și mai clar cum Alecsandri vorbește prin gura lui Iorgu, ori cum Alecsandri, fără să vrea, face din Iorgu nu o secătură și o caricatură, ci un adevărat bonjurist: "Iorgu : Dac-ar giudeca toți ca d-ta, domnule
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
să-mi spună dacă în privința lui Eminescu s-a făcut în vreun ziar atâtea sacrificii de bani și de muncă precum s-au făcut în Fântâna Blandusiei. Ba ceea ce este mai mult, s-au publicat chiar schițe noi din viața răposatului și poezii inedite, care au stors până și admirațiunea adversarilor mei de astăzi. Dar vă întreb, onorabililor adversari, dacă voi ați fost așa de mult isbiți de cauza morții lui Eminescu, pentru ce nu v-ați arătat durerea, stima și
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
scrisoarea n-a fost expediată (nu există dovada poștei, etc.) Acest tip de raționament estre bun pentru procurori... Al treilea loc unde se face referire la întâlnirea dintre Maiorescu și căminar este scrisoarea Hariettei din 7 martie 1884: „Aflând de la răposatul meu tată că Domnia Voastră ați fost totdeauna generos către sărmanul frate Mihail și ați luat asupra D.voastră îngrijirea lui materială și-l sprijiniți după cum se poate, Vă rog din toată inima a mă înștiința în ce grad se află
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
nu ne-am mai văzut și nici nu am mai auzit nimic despre Sfântul Părinte Nil Dorobanțu. Înainte de mutarea sa din cameră, împreună am îngenuncheat și, cu glas domol, Părintele a rostit: „Pomenește, Doamne, pe toți adormiții robii tăi, pe răposații părinți duhovnicești, pe părinții noștri trupești care ne-au făcut, ne-au crescut și ne au ridicat în lume, ne-au ajutat în viața noastră grea. Pomenește, Doamne, pe frații noștri, pe surorile noastre, camarazii noștri, rudenii după duh și
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
al Cerbului numai în cazuri izolate. O formă derivată a Caprei de la Anul Nou este jocul, cu același nume, ce se practică la priveghi cu scopul de a crea o atmosferă de bună dispoziție în serile premergătoare despărțirii de cel răposat. Moșnegii (Unchiașii, Urâții) sunt jocuri cu măști antropomorfe ce provin din riturile arhaice de cinstire a morților. În jocurile de priveghi din sudul Moldovei (Vrancea), dar și în acelea din Oltenia sau Maramureș, măștile Unchiașilor îi reprezintă pe bătrânii înțelepți
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
târziu generalul Boteanu. Se juca Don Juan de Marana 238. Am prins gust de teatru: mă duceam des căci stalul al 3-lea costa 2 lei. Rând pe rând am văzut: Rotarul, Idiotul, Hoții de codru și hoții de orașe, Răposatul dumnealui, Caterina Hovard, Ștrengarul din Paris etc. etc., melodrame și comedii traduse ori localizate de Pascaly.239 La sala Bossel juca Matei Millo cu un repertoriu de comedii. Repertoriul său era compus din piesele: Lipitorile satelor, Avarul lui Molière, Nunta
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
fesul de ciucure lung, cu sabie și cu pistoale în brâu. Era vechea tradiție și vechiul fast al Curților domnești din perioada fanariotă. Arnăuți nu mai erau decât câțiva în București, mai aveau și alte câteva case, printre ele și răposatul PetroviciArmis, marele bogătaș al vremii. Astăzi, la 1927, acest spectacol s-ar părea teatral. În spatele trăsurii, pe un scaun ridicat, stătea cu mâinile la piept un negru copilandru. Arapul lui Suțu era o ființă populară în București. Obiceiul de a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de preț, tot la fel și d-rul Drasch și-a putut impune lipsa lui de cunoștinți medicale trecând-o drept o minunată medicație.352 Oamenii de știință cari mai trăiesc încă și cari au fost în contact foarte apropiat cu răposatul Drasch spun că, în materie de medicină, el nu avea alt bagaj decât zece formule. Aceste zece formule le aplica invariabil la toate boalele, iar dozele le dedea făr’ nici un discernământ și fără nici o gradație. Este bine înțeles că de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
voastră, iar la caz de a nu putea veni să delegați doi frați episcopi din Eparhiile Jurisdicțiunii înalt preasânției-voastre, căci credem că e bine ca la această dureroasă ceremonie în unire să ia parte clerul din toată România Unită sub răposatul domn Cuza. Calinic al Moldovei“ Iată răspunsul mitropolitului primat: Presânției-sale Părintelui Metropolit al Moldovei și Sucevei Guvernul luând toate dispozițiile cuvenite pentru înmormântarea fostului domnitor Cuza, conform programelor publicate în Monitorul oficial, datoria fiecărui bun cetățean și mai cu seamă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Costin, dramă națională Lăpușneanu, [dramă națională în 5 acte și 7 tablouri] Banul Craiovei, id. id., [în 3 acte] Rubedeniile, comedie [locală, de obicei în 4 acte] Nerușinații, [comedie locală, caracter, în 5 acte] Lingăii, [comedie locală în 5 acte] Răposatul Dumnealui, [comedie locală în 2 acte] Ce știe satul nu știe, [comedie locală în 2 acte] Dl. Drumăreseu, [comedie locală în 2 acte cu cânt] Copiii, dramă [în 3 acte], traducție Copiii regimentului, comedie [în 2 acte], tradusă Junețea lui
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
această expoziție din 15-27 august 1881 Ion Stoica avea tipărită și o notiță tehnică, o descriere a mașinii (...), fără autor. Posibil ca această Broșură să se fi scris și În limba germană. Rugămintea mea este următoarea: Din câte am aflat, răposatul folclorist Simion Florea Marian, ca om de o vastă cultură (...), prin colaborarea cu alți confrați de peste munți și alte zone ale Imperiului Austro-Ungar aduna o seamă de documente și informații despre tot ce se Întâmpla și ce era mai interesant
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
trăit, ne-am îndrăgit și ne-am ajutat reciproc. Dați-ne libertatea de a veni și a pleca din țară atunci când fiecare crede de cuviință, pentru binele poporului și al patriei, indiferent de vârstă, sex sau religie. Luați exemplul marelui răposat, cel care v-a fost un mare și bun prieten, mareșalul Tito. Mareșalul Tito a dat deplină libertate poporului său și a lăsat cu limbă de moarte ca în vecii vecilor iugoslavii să fie liberi de a pleca oriunde, oricând
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
dă de gândit. Toată viața lor, taciturnii din Zborul la cuib „au pus mămăliga pe cărpător de scândură de brad, așezând-o pe genunchi, au mâncat la zarea focului, să nu ardă petrolul și să facă cheltuială”. La catafalcul unui răposat, nepoate și vecine cântă și bocesc; una dintre ele „trimite vorbă”, prin mortul din casă, tatălui ei, stins cu doi ani înainte. Faptele, la Pavel Dan, sunt nu numai temelia epicului, dar și repere psihologice reflectorizante. Altfel spus, faptele sunt
DAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286674_a_288003]
-
din Ursita zice că el va muri în lac la Tăureni. Nici un detaliu psihologic. Însă cadrul, liniștea, obiectele, toate punctează sincretic deznodământul. Înregistrarea graduală de elemente concrete, în manieră cinematografică, ține loc de orice comentariu. În Zborul la cuib - alt răposat; lângă mormântul pregătit pentru el „șed groparii și mâncă pită și slănină”, într-o totală nepăsare. Eresurile, ca la Gala Galaction și V. Voiculescu, trimit în insolit și magic; nici vorbă de „cerul care zboară”; aici forfotesc spirite maligne, făpturi
DAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286674_a_288003]
-
o energică afectare. În memorialistica de tip anecdotic, două suveniruri, Robert Laurent și Ahmed, păstrează ceva din duhul scrisorilor lui Ion Ghica. Câteva Amintiri din teatru nu puteau, desigur, să lipsească. În tușe repezi, sunt creionate portretele unora Dintre cei răposați (Paul Verlaine, V. Alecsandri, I.L.Caragiale ș.a.). Sunt, între lacrimă și surâs, miniaturi în care se exteriorizează un anume complex afectiv. „Anecdotele”, de fapt mărunte evocări, au câteodată haz, mai mult în orice caz decât „snoavele”, niște „mucalituri” cam nesărate
DAVILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286707_a_288036]
-
comentează Descrierea Moldovei și a Munteniii în versuri polone de Miron Costin, face arhivistică, prezintă cărți rare (Martin Kraus despre Principatele Române, scrieri ale lui Amfilohie Hotiniul, Legenda Sântei Parasceve patroanei Ieșului de mitropolitul Dosoftei). În comentariile care însoțesc tragedia Răposatul postelnic, Hasdeu își fixează ca țel să deslușească în istorie patimile naturii omenești (luând drept călăuze pe Sofocle și pe Shakespeare) și să dea plasticitate și specific local scenelor istorice prin apelul la folclor și obiceiuri. Studiul său Mișcarea literelor
DIN MOLDOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286784_a_288113]
-
școli: Mumuleanu începu a simți trebuința a produce și el ceva și patima, cum și prilejul cel mai firesc pentru poezie în vremea juneței este amorul, niște mici madrigale și elegii fură cele dintâi încercări ale sale. După aceasta exilul răposatului boier Filipescu în vremea domnului Caragea îi dete îndestulă pricină a medita și a vedea valurile și necazurile vieției, intrigile societății și deșertăciunea omului. Însoțind pe exilatul boier la moșia Bucovului, mâhnirea și meditațiile sale își aflară locul lor cel
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]