5,766 matches
-
stele gheara păsării, nu doarme sugrumă răsăritul și totuși o sageată de lumină scapă apoi toate inundă lumea sânul femeii suspină, geamul ferestrei tremură apăsarea doare și-și dorește iubire focul urăște întunericul și-l alungă roata grea a lumii răsucește pământul dinspre toamnă cu picături de ploaie rece și-ncuie vara trecută frunzele mor, pământul se îmbracă cu promoroacă apusul se stinge iar eu împart lumea mea în două o parte o pun pe pântecul tău pentru altă viață târziu
GÂNDURI RUGINII de VIOREL MUHA în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358078_a_359407]
-
vedere. Nu trebuia decât pentru lucruri mai mari să meargă să se împrumute la vecini sau la cei mai avuți și cu mai multă experiență în agricultură. Moș Constantin avea o mustață stufoasă pe care îi plăcea să și-o răsucească de parcă dorea să străpungă cerul cu vârfurile sale. Era un bărbat înalt, cu o față roșcovană. Și la cei șaizeci și cinci de ani trecuți ai săi, tot se mai simțea în trupul său vigoarea mocanului falnic. Era mândru că-i mocan
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358050_a_359379]
-
Însuși titlul volumului de versuri dedicate iernii este o invitație, o chemare la sfințenia cu care bunicii noștri așteptau Sărbătorile, iar icoana bunicii este înveșmântată totdeauna în văluri de borangic, cu fir subțire de mătase sau în fuioare de lână răsucite din fus, viitoarele hăinuțe, ciorăpei și căciulițe pentru nepoței. Meritorie este încercarea autoarei de a oferi copilașilor, în Prag de Naștere Sfântă, asemenea giuvaeruri lirice! Totul e feerie aici, de la portretul Doamnei Iarna: “Alb anotimp”: Iarna, mare ștrengăriță,/ A ieșit
LA MULŢI ANI, POETEI ŞI PROZATOAREI MARICICA STROIA! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 588 din 10 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/358099_a_359428]
-
Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 493 din 07 mai 2012 Toate Articolele Autorului autor foto: Victoria Anghelache după amiază, ies în parcul din spatele blocului. aleg banca de lângă plopul cu trunchiul plin de noduri. tac prea mult cred. ziua răsucesc sub tălpi podeaua casei. întorc mișcarea între uși și ferestre, până la saturație... aleg cu privirea un tei. încep spovedania tăcută. un câine se așează sub palma mea. instictiv, îl mângâi. îi simt trupul răsturnat pe picioarele mele. adoarme. nu am
SPOVEDANIE TĂCUTĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358597_a_359926]
-
emoțiile pe care le simțisem încă din vremea în care îmi făceam bagajul, se instalase deplin. Când ațipisem binișor și pornisem pe calea viselor, m-a trezit telefonul Cristinei. Ea asculta muzică, în același timp, la alt telefon. M-am răsucit pe locul îngust, fără să deschid ochii. Nu, nu am putut dormi. Fetița aceea, atât de dulce că nu te puteai supăra pe ea, a vorbit cu prietenele ei mai mult de o jumătate de oră. În șoaptă, adevărat, dar
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358547_a_359876]
-
eliberate de sandale, așezându-și capul în colțul format de fereastră și peretele din spatele său. Număram în gând, urmărind zgomotul sacadat, parcă mai ritmic ca niciodată, al roților de tren. Căutând o poziție mai comodă, cu ochii închiși, m-am răsucit puțin și am schimbat poziția brațelor. Mâna dreaptă s-a așezat peste glezna unui picior al Cristinei. Era călduț, dar mai cald era locul unde labele picioarelor mele se odihneau, între trupul Silviei și al vecinei sale, o doamnă ce
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358547_a_359876]
-
doar cu jumătate de voce, nemaifiind sigur dacă îi spusesem sau nu omului unde voiam în cele din urmă să ajung. Copitele calului își reluaseră treapădul obosit pe asfalt. Chiar până în fața casei n-am să vă pot duce, se răsucise și mai mult, cu întreg trupul, vizitiul spre mine, în timp ce traversam podul de fier, a cărui structură metalică răspundea ca un ecou țăcănitului pașilor bătrânului patruped, asta din pricina haitei de câini ce bântuie pe aici. Se reped la bietul cal
ÎNTÂLNIRE ÎN ZORI (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358606_a_359935]
-
mocirlă, unde mai orăcăia din când în când câte o broască răgușită. Restul de broaște stăteau ascunse prin rogozul crescut pe lângă maluri să se ferească de căldura verii. Ajuns la bostană se întristă de situația jalnică găsită. Vrejurile pepenilor, se răsucise din cauza uscăciunii, iar pepenii nu au mai apucat să se dezvolte. Parcă erau niște tărtăcuțe bune de pus la murat. Ici colo, mai găseai câte un pepene mai mare decât pumnul, dar nu știai dacă a apucat să se coacă
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
să scrii? Avem în cartier o droaie De așa nevinovați copii. Să poarte ploaia oare vina C-așa-i născură agameții? Eu protestez: faceți o limbă, S-o-nțeleagă analfabeții. SENTINȚE -RĂZBUNAREA ASUPRA UNUI POPOR, VINE DE LA CEI CE SE RĂSUCESC ÎN PĂMÂNT. -MULTI DEMNITARI PUȚINĂ DEMNITATE -EXISTĂ DIFERENȚĂ ÎNTRE JUSTIȚIE ȘI RĂZBUNARE. -RĂZBUNAREA ESTE FÂȘIA PE CARE AI DEPĂȘIT-O ÎNAINTE S-O OBSERVI. -A FI ÎMPOTRIVA RĂZBUNĂRII, NU ESTE NEAPĂRAT UN DISCERNĂMÂNT. -A COMITE FAPTE REPROBABILE INSINUÂND REVANȘAREA, CU
EPIGRAME, SENTINŢE de STELIAN PLATON în ediţia nr. 861 din 10 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344734_a_346063]
-
într-o liniște mare, să-mi ascund inima ca pe o rană oblojită de tăcere, ceasul plecărilor sună aproape de mine, marele regizor deschide cortina, se joacă ultimul Shackespeare în travesti , prea repede-am trecut prin timp, fusul galactic s-a răsucit nebun pe lângă mine, parcă văd că voi rămâne fără timp și vreau să-l împrumul de la stele, de la lună, de la serile mele fantastice când credeam că tinerețea e veșnică, când mă îmbrăcam cu iubirea ta, lustruind luna care se hlizea
NOSTALGII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350737_a_352066]
-
instrumentiști și inegalabilul Mihai Florea. Floarea Calotă câștigătoarea "Florii din grădină". Floarea Calotă în diferite filmări din diferite anotimpuri. Imaginile au păstrat cu fidelitate scânteierea din ochii artistei, banda de sunet, inflexiunile vocii inegalabile. Un ceas al timpului s-a răsucit în ochiul magic. O artistă cu demnitate și temeinicie și-a crescut fiecare cântec. Așa cum și-a crescut copiii: cu grijă de-a nu-i lăsa "mai mici ca iarba". Un om pe care poți conta. O prietenă cum rar
FLOAREA CÂNTECULUI de DONA TUDOR în ediţia nr. 352 din 18 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358778_a_360107]
-
imbold să se așeze de-a curmezișul vorbirii tale și tu să rămâi în ascultare. În devălmășia vorbirilor de astăzi, puțini sunt preocupați de ceea ce spune celălalt, majoritatea vor să se audă vorbind... A vorbi fără a asculta e zicere răsucită în vânt... E lăsată de la Facerea Lumii o Săptămână Mare, o Săptămână a Patimilor când ne putem alunga din suflet întunericul păcatelor. E și săptămâna iertării reciproce între oameni. Sfântul Ioan Gură de Aur spunea că bucuria lui Dumnezeu se
CEL CE A SPÂNZURAT PĂMÂNTUL PE APE de DONA TUDOR în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358779_a_360108]
-
dreaptă. Am îngenuncheat. Și, ca pe fiecare om din biserică, preotul m-a atins ușor, ușor de tot, cu potirul pe cap. În acel moment, parcă țeasta mea, craniul, a suferit o imperceptibilă mișcare de rotație. Cineva, nevăzut, mi-a răsucit țeasta, așa cum ai învârti un ceas cu o cheiță. M-am înviorat. Frica, teama, moartea, s-au risipit ca un fum. Din clipa aceea, chiar. Preotul a intrat cu potirul în altar, eu m-am ridicat, atat de liber, de
PROZĂ DE JIANU LIVIU-FLORIAN de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358798_a_360127]
-
una va pluti în adânc ca un fulg pictat pe umărul gândului cu trenă de sărbătoare. Te voi aștepta în albastru, de Crăciun, lângă un pian (pianul nimănui) și voi veghea cum urcă lumina pe note vericale apoi mă voi răsuci într-o ploaie de ziduri Știu că vei fi peste tot, adiere de iarnă! Referință Bibliografică: Adiere de iarnă / Gina Zaharia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 356, Anul I, 22 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Gina Zaharia
ADIERE DE IARNĂ de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358886_a_360215]
-
naosul Catedralei Mitropolitane „Sfântul Dumitru” din Craiova. „Când a plecat de la noi și s-a născut în Cer, veșmântul îi era acoperit cu lalele însângerate de rănile vrășmașilor și sângele din inima lui, prelins încet, căci paloșe mari acolo erau răsucite. Cu durere și-a purtat crucea. A lăsat în urmă salbe de mănăstiri și biserici ctitorite sau reînviate, cărți bisericești aduse din scrinuri vechi și retipărite și pagini de adevărată istorie românească, rafturi întregi de bibliotecă. Iar celor care l-
ÎNALT PREA SFINŢIA SA DR. NESTOR VORNICESCU – MITROPOLITUL OLTENIEI (1927 – 2000)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358848_a_360177]
-
privind de acolo, din spatele grădinii lui Hambar, șerpuirile unui pârâu, ce-și făcea loc de-a lungul interminabilei câmpii a Bărăganului printre lanurile de floarea soarelui sau galbenul de stampă japoneză a grâului presărat cu maci, în timp ce-și răsuceau mahoarcele lor din tutunul fărâmițat în podul palmei și apoi răsucit în foițe subțiri, rupte din organul partidului, din care citeau cel mult faptul divers. Adunați acolo, păreau Snopenșii lui Faulkner la fierăria lui Iocan, strămutată din motive politice la
CARTEA CU PRIETENI XXIV- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358977_a_360306]
-
și făcea loc de-a lungul interminabilei câmpii a Bărăganului printre lanurile de floarea soarelui sau galbenul de stampă japoneză a grâului presărat cu maci, în timp ce-și răsuceau mahoarcele lor din tutunul fărâmițat în podul palmei și apoi răsucit în foițe subțiri, rupte din organul partidului, din care citeau cel mult faptul divers. Adunați acolo, păreau Snopenșii lui Faulkner la fierăria lui Iocan, strămutată din motive politice la adăpostul acelei cortine de gărduraniță, de unde albinele veneau și plecau, intrând
CARTEA CU PRIETENI XXIV- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358977_a_360306]
-
aburindă? Nu se mai umflă în gâtlej ciuda, invidia și răutatea. Se usucă pe picioare. Uitătura se stafidește. Curtea vecinului e goală. Nu mai e nici capra, nu mai e nici vecinul. Bate vântul prin scaieți. Țara arde. Un vrej răsucit de sărăcie se întinde peste garduri. Toată frăgezimea unui vis se dospește într-un borhot. Șiroind, timpul își pune trupul în clepsidră. Duhul ruinei bate tainic la porți. Într-un chiot al desfătării puhave, se întinde cuminte ceafa la jug
ŞTIREA ZILEI: JURNALISTUL – UN CHIRURG SOCIAL (ESEU) de DONA TUDOR în ediţia nr. 1428 din 28 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359015_a_360344]
-
o mai știu, L’amestecau în picioare,până se făcea târziu. Zorile-i prindeau pe vale,cărând apă din parau, Mi-amintesc de tată-mare ,un bătrân blând și hazliu, Nu prea mare de statura chiar micuț și subțirel, Cum mai răsucea tiparul,mult prea mare pentru el. Trântea pe masa tiparul și îl umplea cu pământ, Nivela ușor cu mâna ,deasupra -i punea capac. Trăgea spre marginea mesei,fără să-l scape din mâini, Așeza pe jos dreptunghiuri,rânduri,rânduri la
CARAMIDARIA de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359087_a_360416]
-
Publicat în: Ediția nr. 245 din 02 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Ne place nu ne place...toți îl avem...Unii de două zile, alții de 20 de ani..poate un diferit cuțit...dar aceeași durere când cineva ni-l răsucește. Pentru o secundă simți durerea ascuțită...că un laser care îți trece prin carne...și simțire ...pentru o clipă chinuitor de lungă simți cum trupul ți se sfârșește...apoi durerea se diminuează...căldură te cuprinde ușor...și carnea ta îndurerata
MAI RASUCESTE-MI UN PIC CUTITUL DIN INIMA,TE ROG... de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359298_a_360627]
-
mai este în formă și pare cu mințile cam rătăcite, astfel încât la un monent dat, aproape nimeni nu mai veni să o viziteze. Trâmbițele gărzilor palatului se auzeau în fiecare zi, dar prințesa părea surdă și se zvârcolea în alcoov, răsucindu-se când pe o parte, când pe alta, de atâta nesomn. Ea nu avea idee ca ticălosul de tutore îi strecurase sub așternut unele ierburi speciale care o făceau să se simta ciudat, fără să își poată da seama cu
PRINTESA IN SUFERINTA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359278_a_360607]
-
245 din 02 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Cineva mi-a spus că am tendința să mă auto-ranesc.La început m-am înfuriat un pic ,dar după aceea am realizat că avea omul ceva dreptate. Rană nu doare până când nu răsucești puțin cuțitul în ea.Pana când nu lași pe altcineva să-ți răsucească cuțitul. Când cineva te rânește nu cred că o face accidental: "Nu asta am vrut să spun,nici prin cap nu mi-a trecut că te-a
DURERI SI DURERI... de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359314_a_360643]
-
am tendința să mă auto-ranesc.La început m-am înfuriat un pic ,dar după aceea am realizat că avea omul ceva dreptate. Rană nu doare până când nu răsucești puțin cuțitul în ea.Pana când nu lași pe altcineva să-ți răsucească cuțitul. Când cineva te rânește nu cred că o face accidental: "Nu asta am vrut să spun,nici prin cap nu mi-a trecut că te-a durut.Esti atât de sensibilă." Serios?Sensibilă?? HAI NU SERIOS ! Cred că foarte
DURERI SI DURERI... de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359314_a_360643]
-
-ți, mâna O duci spre tâmplă palid și fără de folos. Cu șoapte-or să te cheme divinele miraje În pârguirea sacră, creând implozii, iară, Străfulgerări în noapte ca-n tragice melanje Îți vor străpunge trupul, ființa să îți ceară Și, răsucit de zborul ce-o clipă te ridică, Trăiești dumnezeirea în vis ca pe-o durere, Tu vei simți în haos că, dac-ai fi furnică, Nu ai cunoaște visu-n delir, ci în tăcere ... PLÂNS COSMIC Câinii lumii latr-a regăsire, Ploi
POEME ALESE de ALENSIS DE NOBILIS în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359357_a_360686]
-
Acasa > Stihuri > Momente > ION IANCU-VALE - DIN MITOLOGIA MEA (POEME) 1 Autor: Ion Iancu Vale Publicat în: Ediția nr. 747 din 16 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului POEMUL TOAMNELOR MELE mă răsucesc prin toamna asta ca un vânt mai sec ca un sărut de circumstanță spre o altă toamnă-ncerc să mă avânt și-ascult dulăii vremii lătrând ursuz la clanță Se vâră adânc în mine tristețea din copaci ce și-au
DIN MITOLOGIA MEA (POEME) 1 de ION IANCU VALE în ediţia nr. 747 din 16 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359376_a_360705]