141,440 matches
-
i-am adus un pahar cu apă, să-și mai revină. Pe urmă, calmat, domnul Sache mi-a spus un lucru care m-a uluit... Ci-că știi dumneata, - zice - dacă știu eu, - că în antichitate, și nu numai, se declara război, așa, pe câte o greșeală de gramatică, luată drept ofensă; și nu că cine știe ce pact ar fi devenit de neînțeles, în urma erorii, ori în doi peri, ori periculos, ci numai și numai de dragul gramaticii?... Rămas singur, - fandaxia, gata! Ceva a
Necazurile domnului Sache by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11746_a_13071]
-
de ani încoace, au început s-o propage filozofii. Fourier, Saint-Simon, Proudhon au căutat s-o pună în practică. Socialiștii au adoptat-o. În fine, aproape de noi, două evenimente importante: înființarea Ligii Națiunilor în 1920 și semnarea pactului Kellogg, în contra războiului, la 27 august 1928, marchează două etape importante către înfăptuirea acestui ideal. * Să privim un automobil în mișcare. Automobilul nu se mișcă numai: el nu este numai în acțiune, el acționează rațional sub impulsiunea omului; mișcarea mașinei se poate urmări
N. Steinhardt la 16 ani - în revista Liceului Spiru Haret by George Ar () [Corola-journal/Journalistic/11701_a_13026]
-
în fața Asociațiunei Britanice că sălbatecul din Africa e un om mai fericit decât europeanul civilizat, că civilizația modernă creează mai multe probleme decât rezolvă și că ea perfecționează condițiile de trai, dar nu traiul însuși. stăzi, trăim încă sub teroarea războiului și n-am putea spune dacă lumea se îndreaptă înspre pace sau războiu. Situația creată de această alternativă a devenit cu atât mai periculoasă, cu cât mijloacele de distrugere puse la îndemâna omului de progresele uimitoare ale științei ne fac să
N. Steinhardt la 16 ani - în revista Liceului Spiru Haret by George Ar () [Corola-journal/Journalistic/11701_a_13026]
-
ne fac să credem că un viitor războiu ar însemna distrugerea aproape totală a omenirii. Ministerul de externe al Statelor Unite a găsit însă, în urma unor îndelungate negocieri, putința de a aduce aproape toate statele lumii la o înțelegere în vederea suprimării războiului. În sine, pactul Kellogg nu înseamnă prea mult, întrucât nu prevede sancțiuni în caz de violarea tratatului și fiindcă, la urma urmei, soarta tuturor tratatelor e încă de a fi violate; însă dacă am ajuns să vedem ideea antirăzboinică îmbrățișată
N. Steinhardt la 16 ani - în revista Liceului Spiru Haret by George Ar () [Corola-journal/Journalistic/11701_a_13026]
-
sînt partizanii imobilismului estetic? Nu cumva ei ar fi vrut ca, în timp ce imensa majoritate a poporului, dornică de transformări, căuta o formulă nouă de existență socială, scriitorul să-și tragă obloanele la ferestre și să continue literatura dintre cele două războaie?" Partizan al romanului realist, "de relație", cum îl numește, și adversar al romanului psihologic (în termenii lui Nicolae Manolescu, al romanului doric, iar nu al celui ionic), Preda cere scriitorului să abordeze "realitatea". Ce "realitate"? "Noi știm însă că posibilitățile
O revizuire convingătoare (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11722_a_13047]
-
dorm încă, și-i sîcîie pe turiști. Ceața din San Francisco, pîcla aceea rece care spală identitatea, rostogolindu-se peste oraș în fiecare zi, explică mai bine ca orice de ce acel oraș este ceea ce este. După cel de-al doilea război mondial, San Francisco a fost principalul punct de întoarcere pentru marinarii care veneau din Pacific. Pe mare, mulți dintre acești marinari deprinseseră niște obiceiuri amoroase care nu erau acceptate pe uscat. Așa că oamenii aceia rămîneau în San Francisco, se înmulțeau
De curînd în librării - Jeffrey Eugenides - Middlesex by Alexandra Coliban-Petre () [Corola-journal/Journalistic/11707_a_13032]
-
Harvard de actualul director al Institutului de Studii Neoelene, domnul Pashalis Kitromilides) deschide alte perspective. În lunga perioadă bizantină și în cea nu mai scurtă de ocupație musulmană, identitatea națională neoelenă s-a cristalizat prin convulsii ideologice și religioase, prin războaie și forme de colaborare cu ocupantul turc, prin pătrunderea ideilor occidentale, fie prin greci școliți pe "teritoriu catolic", fie direct prin personalități non-grecești, prețuitoare ale valorilor clasicismului elin. Mai puțin cunoscută tuturor cititorilor rămâne lupta de peste două milenii între două
Între turciți și iezuiți by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/11755_a_13080]
-
capitalistului" se destramă, dovedindu-se că nu fusese decât un chelner modest, și se naște o alta: aceea a marelui luptător comunist, abia scăpat în 1936 din ghearele Siguranței, fugar în Spania unde se înrolează în brigăzile internaționale, ajuns după război în Franța unde întreține fiica celui mai bun camarad, anchilozată într-un cărucior, camarad ucis de fasciști, ca și soția lui. Unchiul din Paris se întoarce definitiv acasă, cu mâinile aproape goale, rudele îl copleșesc, își caută foștii prieteni, vizitează
Un romancier basarabean by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11748_a_13073]
-
un prototip real: Robert Maxwell. Născut în Rutenia anilor'20 într-o familie de evrei săraci, ajuns, în mod miraculos, dintr-un simplu băiat ce mâna turmele satului, caporal în Armata Britanică, distins cu ordinul Crucea Militară, Maxwell devine după război editor în Marea Britanie, adversar al unui alt magnat al presei, Rupert Murdoch. Lansat într-o competiție nebunească cu acesta, suspectat de afaceri cu arme nucleare și de spionaj în favoarea KGB-ului, dar și a Mossad-ului, în plină prăbușire a imperiului
Snoo Wilson - Isprăvile lui Melmont by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/11754_a_13079]
-
fi altă pricină decât aceea zice el că vor să atragă atenția bărbaților, sau mai rău, să le placă să-i provoace la păcat cu ele [...]. Într-adevăr, bărbații le privesc, dar mulți își întorc inimile odată cu capul [...] Nu puțin război se face din această amăgire celor tineri și neîntăriți cu inima 93. Cuviosul Isaia Pustnicul enumeră patru pricini care duc la curvie: Prin patru lucruri sporește curvia în trup: prin dormirea la un tânăr (tânără), prin mâncarea pe săturate, prin
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
adune la un loc toate batjocurile lor, toate nelegiuirile, toate iuțimile cele dese izvorâte fie din suflet, fie din dezmierdările lor, toate dezgusturile și toate celelalte pe care le știu numai cei ce le pătimesc, va găsi firește că orice război are mai multe răgazuri decât 132 Idem, notă explicativă nr. 483, în Filocalia..., vol. IX, p. 233. 133 Sf. Grigorie de Nyssa, Viața lui Moise..., p. 235. 134 Jean-Claude Larchet, op. cit., p. 139. 135 Ibidem. 136 Panayotis Nellas, Omul animal
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
140 Prof. Ion Lazăr, op. cit, p. 36. 16 viața lor cea ticăloasă. Și de care plăcere îmi vorbești, spune-mi, de cea izvorâtă din împreunare, care este atât de scurtă? Dar îndată această plăcere este cuprinsă de un alt război, și valuri și tulburare, în sfârșit, iarăși de aceeași nebunie 141. Invers decât în cazul iubirii, concupiscența este atrasă și influențată numai de frumusețea sensibilă. Dragostea, dintre toate sentimentele, este cea care se potrivește cel mai bine spre a justifica
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
spiritul marțial al epocii și frisonul vitejesc al fiilor de boieri erau dictate de evenimentele militare care aveau loc în spațiul românesc și împrejurul lui, în primele decenii ale secolului al XIX-lea. Ghica uita, însă, să amintească tocmai de războiul franco-rus care a marcat profund der zeitgeist. "Tulburările de pe-mprejurul țării, precum răscularea lui Caragheorghe și a lui Pasvantoglu, incursiunile cărjaliilor ș= tîlharilor înarmațiț, Eteria grecească și revoluția de la 1821 - îi scria Ion Ghica lui Vasile Alecsandri în 1879 - făcuseră
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
multietnic, globalizarea amenință să șteargă diferențele locale, iar "specificul" helvet pare să se dizolve într-un fundal amorf: "Unde sunt? Unde pot identifica "spiritul locului"? De unde știu că e Zürich, in der Schweitz, iar nu Toronto, sau Pekin, după un război atomic?" În aceste condiții, autoarea experimentează două tehnici de recuperare a pitorescului. Pe de o parte, ea se întoarce la sursele romanescului tradițional (portretul și anecdota), căci întotdeauna "spectacolul oamenilor e mai interesant decât spectacolul lumii". Dar nu atât realitățile
Alisa în țara literaturii by Andrei Terian () [Corola-journal/Journalistic/11757_a_13082]
-
-mi readucă în memorie un episod grotesc și absurd din anii șaptezeci pe care-l voi relata așa cum mi-a fost el povestit de eroul acelei incredibile întâmplări, Camil Demetrescu, fost director adjunct al cifrului din Ministerul de Externe în timpul războiului, omul de încredere al lui Iuliu Maniu; la 23 august 1944 s-a aflat la Palatul Regal scurtă vreme după arestarea Mareșalului; a făcut o încercare de a le ușura situația Antoneștilor, căutând o persoană care să-i convingă să
Absurdul și grotescul unui sistem by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11783_a_13108]
-
nu figurează în volumul de memorii publicat de Editura Enciclopedică. Cu siguranță însă există în arhiva fostei Securități material documentar pentru reconstituirea completă a unui episod ilustrativ pentru absurdul și tragicul sistem în care a fost scufundată România după încheierea războiului. în 1973 Haralamb Zincă a publicat o carte despre actul de la 23 august 1944 care, comparativ cu celelalte lucrări produse de istoriografia comunistă, reprezenta un progres relativ. Evident, stereotipurile peceriste despre rolul hotărâtor al partidului comunist se aflau la loc
Absurdul și grotescul unui sistem by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11783_a_13108]
-
o breșă între spectator și personaj, temperând astfel identificarea. Fiecare dintre segmentele filmului se încheie cu nereușita protagonistului/protagonistei: eșuează în a păstra lângă el femeia pe care o iubește, în a scrie poezie, în a fi un erou de război - preferă să devină femeie - în a avea un moștenitor de sex masculin (necesar pentru a-și păstra averea), în a-și păstra casa. Și totuși, în final, eroina e veselă ca un pițigoi, motiv pentru care filmul nu are un
Orlando, peliculă feministă (I) by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11774_a_13099]
-
protagonistului ca fiind un dar din partea reginei Elizabeta I, pe care Orlando îl acceptă odată cu actul de proprietate al casei. Este explicată și miraculoasa schimbare de sex a protagonistului, pricinuită de o criză a masculinității a lui Orlando, oripilat de război și de perspectiva de a fi un propagator al violenței pe care o detestă. Și totuși, Potter nu ignoră scopurile urmărite de Woolf, dar alege alte moduri pentru a le realiza. Filmul este separat prin intertitluri, dar acestea nu se
Orlando, peliculă feministă (I) by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11774_a_13099]
-
dacă e să ținem seama de intertitluri, Orlando e ambasador încă din 1650, iar arhiducele apare tocmai la sfârșitul secolului XVII. Problematică din acest punct de vedere e și fetița protagonistei. Copilul s-a născut în timpul celui de-al doilea război mondial, dar are doar cinci ani în 1990. Oare nemurirea lui Orlando se moștenește? Liniile de separare dintre epoci sunt șterse și pentru că fiecare secol este simbolizat prin intermediul artefactelor culturale (miniatura Hatfield a Elizabetei I) sau al obiceiurilor din acea
Orlando, peliculă feministă (I) by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11774_a_13099]
-
ofițerii respectivi cu paza interveniră... Cu Napoleon, fusese altceva. La mijloc era fraza lui Tolstoi, rostită în 1857, la Paris, când ajunsese întâia oară în fața mormântului imperial: "Oribilă, zeificarea acestui scelerat!" Precum și celelalte cuvinte ce se adaugă portretului făcut în Război și pace: "Napoleon, această insignifiantă unealtă a istoriei, care, niciodată, nicăieri, nici chiar în exil, nu a dat dovadă de demnitate umană". Geniile, oricum, interpretează diferit această stare omenească. Alteori, Tolstoi scrie de-a dreptul despre... inconștiența înaintea evenimentelor istorice
Găina cea frumoasă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11793_a_13118]
-
străbat asurzit de larma turiștilor. Disting aproape câteva glasuri germane care ironizează în mod evident în limba clasică a poetului ofițer Schiller, Franța războinică, orgolioasa, La France guérričre... Și nu fără motiv. Franța, care, de la Napoleon încoace, a pierdut toate războaiele, în ciuda trufiei, - și noroc cu America... Prințul de Joinville s-a achitat cum trebuie de misiunea încredințată de Louis Philippe. Aducând în Franța, la Cherbourg, din Insula Sfânta Elena, pe corabia La belle poule, cu pânze albe probabil, înfoiată sub
Găina cea frumoasă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11793_a_13118]
-
bună voie, el, Geoană, îl concurează, ca să nu-l lase să ajungă din nou președintele PSD. Asta nu e o declarație de competitor a lui Iliescu, venit din același partid. Geoană, politicianul prudent, a sărit la Bunicuța în termeni de război total, i-a contestat chiar și candidatura la președinția partidului. Geoană, care a pierdut jenant meciul cu Traian Băsescu pentru Primăria Capitalei și care a fost învins de curînd și de Ion Iliescu într-un turnir public, și-a descoperit
Iliescu după Iliescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11780_a_13105]
-
Gellu Naum (care alături de Paul Păun și Virgil Teodorescu, semnează celebrul pamflet Critica mizeriei ). Riguroase și expresive sunt textele lui D. }epeneag, atât cel despre arta onirică (preluat din antologia lui Corin Braga, 1997), cât și eseul Tentativa onirică, după război. Avangardismul literar românesc, Studiu și antologie de Nicolae Bârna, Editura Gramar, București, 2003. 304 pag.
O nouă antologie by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/11809_a_13134]
-
teatrul, într-un fel de disperare a multilateralității. Rezultatele sale cele mai bune vor fi înregistrate în poezie și în proză. Debutează în 1939 cu placheta de versuri Interior cosmic, urmată în 1940 de volumul de eseuri Imaginea în artă. Războiul îi fracturează dramatic biografia, afectată apoi profund și de constrângerile regimului sovietic. Obligat, pentru a se menține în actualitate, la oportunism, activează modest în publicistică și scrie poezie de inspirație folclorică și basme în versuri pentru copii, cu gândul la
George Meniuc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11815_a_13140]
-
ce puteau părea stranii, chiar exotice. Disc (1968) a impresionat prin acuratețea povestirii, valențele lirice și simbolice, proiecția retrospectivă. Mihail Vrânceanu, naratorul, delegat al autorului, reconstituie trecutul unui bun prieten, pictorul Adrian Tonegaru, dispărut în vâltoarea celui de-al doilea război, îngropând cu el speranța unei cariere artistice excepționale și un ideal de artă înrudit cu al lui Ștefan Luchian. Retrospectiva, pusă sub semnul impreciziilor și invenției oniricului, se realizează la îndemnul fiicei Marcela Tonegaru, rezultat al iubirii pictorului cu Iolanda
George Meniuc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11815_a_13140]