1,532 matches
-
anilor 1868-1870, fiind publicate în Gazeta Medico-Chirurgicală a spitalelor. În aceiași ani, moldoveanul (din Tecuci) dr. N. G. Cherenbach publica un "Atlas fotografic de câteva tipuri principale de alienați"*. Cu toate încercările noastre, nu am găsit această colecție fotografică, excepțională raritate bibliografică apărută încă atunci într-un tiraj foarte mic. Despre acest atlas fotografic, Gazeta Medico-Chirurgicală afirma: "12 tipuri principale de manie sunt cuprinse în această importantă lucrare, în care omul artei poate face un studiu complex" (G. Creiniceanu). Ieșeanul A
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
starea psihică, totdeauna corect și cu referiri exacte. Nosographul a dispărut, după numărul 7 (1 din 1878), în ianuarie 1878. A avut o existență de opt luni, apărând însă cu regularitate în ciuda marilor dificultăți de tot felul. Astăzi este o raritate bibliografică, găsindu-se, după câte știm, numai la Iași. Acestui modest buletin și inimoșilor săi colaboratori, doctorii Ulle și Moscovici, le datorăm un interesant episod din istoria psihiatriei științifice românești. Julian Lukaszewski: "Soarta nebunilor" Abia peste trei decenii de la apariția
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
funcțiilor psihice". Lukaszewski insistă asupra necesității instituirii învățământului obligatoriu al psihiatriei și asupra înființării unor clinici corespunzătoare scopului didactic, clinici pe care le concepe ca pe niște "institute libere", care să includă și acel sector al psihiatriei de limită, remarcând raritatea excepțională a acestor institute nu numai la noi, dar și în alte țări europene unde aceste unități sanatoriale, când există, sunt de cele mai multe ori particulare, proprietatea unor societăți sau medici bogați. Pentru Lukaszewski, medicul specialist în psihiatrie trebuie să întrunească
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
determinată de nivelul productivității muncii: la un nivel scăzut de productivitate, care asigură simpla supraviețuire, societatea va fi nestratificată (egalitară); o productivitate a muncii superioară nivelului simplei supraviețuiri, dar nu mai mică decât cea necesară satisfacerii integrale a tuturor necesităților („raritate”), va produce societăți stratificate (inegalitare); o productivitate capabilă să asigure satisfacerea integrală a tuturor necesităților („abundență”) va genera o societate nestratificată (egalitară) (Marx, 1967; Engels, 1967). Legea amenințare/coeziune. Amenințarea externă produce o creștere a coeziunii interne a grupurilor sociale
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
este însoțită de variația lui E. Covariația poate fi discretă: diferitele stări distincte ale lui C sunt însoțite de stări distincte ale lui E. Este cazul legii productivitate/stratificare socială: productivității la nivelul de subzistență îi corespunde o societate egalitară; rarității, o societate inegală; abundenței, o societate egalitară. Covariația poate fi și continuă, cantitativă: „Cu cât este mai mare C, cu atât este mai mare E”. Legea ierarhie/diferențiere a satisfacției muncii este de acest tip. Astfel, o cercetare empirică poate
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
este sau nu valabilă pentru orice tip de ierarhie; în ce condiții ierarhia nu ar mai genera diferențieri în satisfacție. Legea productivitate/stratificare socială ne oferă o exemplificare excelentă a acestei funcții. Ea face predicția că orice societate caracterizată prin raritatea produselor va fi bazată pe inegalitate. Empiric, nu avem motive să ne îndoim de justețea acestei predicții. Chiar unele societăți socialiste care au încercat să instaureze, în ciuda „rarității”, o egalitate deplină, nu au reușit. Și totuși, poate persista un semn
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
excelentă a acestei funcții. Ea face predicția că orice societate caracterizată prin raritatea produselor va fi bazată pe inegalitate. Empiric, nu avem motive să ne îndoim de justețea acestei predicții. Chiar unele societăți socialiste care au încercat să instaureze, în ciuda „rarității”, o egalitate deplină, nu au reușit. Și totuși, poate persista un semn de întrebare în legătură cu o asemenea posibilitate. În lucrările lor, Marx și Engels au adus o serie de argumente teoretice în legătură cu această relație cauzală, fără însă a elabora un
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Engels au adus o serie de argumente teoretice în legătură cu această relație cauzală, fără însă a elabora un model explicativ satisfăcător. Nu avem încă argumente solide care să excludă posibilitatea unui mod de organizare socială în care egalitatea să coexiste cu raritatea. Modelul explicativ ne poate deci oferi o garanție suplimentară că o regularitate empirică oarecare nu este doar locală, ci universală. • Contribuie la precizarea relației cauzale. Legile nu exprimă relații între fenomene complexe, ci între caracteristici abstracte ale acestora. O teorie
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
fi realizată într-o manieră mai organizată, dezvoltându-se mecanisme integrative eficace, acest lucru nu ar mai fi valabil. Același tip de critică se poate formula și în legătură cu legea productivitate/ stratificare. Ne putem întreba dacă în mod inevitabil starea de raritate este însoțită de inegalitate socială sau există posibilități stabile de organizare socială egalitară pe baza rarității. Problema empirismului cauzelor și a efectelor. Una dintre marile speranțe puse în schema cauzală se referă la pronunțata ei deschidere empirică. Există adesea chiar
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
mai fi valabil. Același tip de critică se poate formula și în legătură cu legea productivitate/ stratificare. Ne putem întreba dacă în mod inevitabil starea de raritate este însoțită de inegalitate socială sau există posibilități stabile de organizare socială egalitară pe baza rarității. Problema empirismului cauzelor și a efectelor. Una dintre marile speranțe puse în schema cauzală se referă la pronunțata ei deschidere empirică. Există adesea chiar iluzia că procedurile empirice inductive pot duce cu ușurință la formularea de ipoteze cauzale. Dacă avem
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
În vederea perfecționării organizării sociale, problema costurilor devine tot mai importantă. Creșterea în complexitate a vieții sociale sporește cerințele de resurse atât economice, cât și noneconomice. Pentru sociologie este important de determinat tipul de resurse necesare diferitelor sisteme, gradul lor de raritate/abundență, de solicitare. Interdependența activităților sociale se manifestă nu numai prin influențele directe ale unora asupra altora, ci și prin competiția lor pentru resursele comune, prin degradarea resurselor celorlalte sisteme sau prin generarea de noi resurse. Ideea de cost pune
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
a incertitudinii, cu toate consecințele acesteia. Prestigiul cu care este învestită tradiția poate fi interpretat deci ca având o importantă sursă în mecanismele de apărare împotriva incertitudinii. Analizând societățile arhaice, Nadel (1968, p. 403) înregistrează ca un faptstabilit cu claritate raritatea inovațiilor tehnice. Tehnicile din toate sferele de activitate, începând cu cele productive și sfârșind cu cele artistice, „se perpetuează atât timp cât ele reprezintă un mijloc adecvat pentru realizarea scopurilor respective”. Aceasta nu se explică printr-un conservatorism de principiu, ci prin
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
a altor activități ce presupun folosirea tacticilor acordului. În Psihologia persuasiunii identificăm șase tipuri majore de influență socială care au la bază principii ale comportamentului uman și care sunt suportul tehnicilor de convingere: reciprocitatea, consecvența, dovada socială, atracția, autoritatea și raritatea. Fiecărui principiu Îi este dedicat câte un capitol, iar la sfârșitul acestora găsim sfaturi referitoare la modalitățile de a ne apăra de influența nedorită. Multitudinea exemplelor din activitatea de zi cu zi oferite de autor ilustrează ușurința cu care procesul
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
timp. Profesioniștii tehnicii convingerii caută să creeze aparența autorității pentru a câștiga Încrederea, făcând apel la diferitele trucuri susținute de accesorii, haine, titluri. Un alt principiu prezentat În ultimul capitol al cărții și uzitat În procesul persuasiv este cel al rarității. Ideea că am putea pierde un lucru din cauza numărului său limitat joacă un rol important În luarea deciziei. Cantitatea limitată, care determină creșterea dezirabilității, este exploatată intens de agenții influențării. Principiul rarității se alătură teoriei rezistenței psihologice elaborate de psihologul
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și uzitat În procesul persuasiv este cel al rarității. Ideea că am putea pierde un lucru din cauza numărului său limitat joacă un rol important În luarea deciziei. Cantitatea limitată, care determină creșterea dezirabilității, este exploatată intens de agenții influențării. Principiul rarității se alătură teoriei rezistenței psihologice elaborate de psihologul Jack Brehm, care face să dorim un lucru cu atât mai mult cu cât este interzis. Pe parcursul Întregii lucrări, Robert B. Cialdini susține necesitatea cunoașterii metodelor folosite În persuadare Într-o lume
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
la alta. Septicemiile cu streptococi, anaerobi sau Klebsiella determină mai rar abcese pulmonare hematogene. Evoluție. Complicații. Prognostic Datorită antibioterapiei cvasigeneralizate precoce în infecțiile pulmonare, frecvența abceselor pulmonare comune a scăzut foarte mult, iar abcesele cu indicație chirurgicală au devenit o raritate. Rata de vindecare este între 80-90%, iar complicațiile locale și generale au un caracter excepțional. În era preantibiotică mai mult de jumătate din abcesele pulmonare evoluau spre constituirea unei pioscleroze pulmonare definitive, 20% din cazuri se vindecau spontan prin drenajul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
Anton Roman a gustat-o și ne asigură că are un gust diferit de mămăliga „clasică“. Și aici se aplică regula enunțată de Jim Harrison, aceea referitoare la secretul bucătăriilor regionale: ele își au originea în economii de penurie, „unde raritatea ingredientelor asigură maximum de ingeniozitate“. Nu vom părăsi subiectul „temeliei mesei țărănești“ înainte de a semnala o curiozitate: cea mai banală și mai des întrebuințată mămăligă de astăzi, cea „pripită“ (deosebită de cea „vârtoasă“, care este făcută printr-o primă fierbere
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
paza și asigurarea accesului cumpărătorului, cum este cazul în serviciile de turism, zonelor de agrement sau vânătoare. Aceste suporturi naturale au utilitate prin frumusețea factorilor de relief, floră și faună sau calități curative și recreative, iar valoarea lor crește prin raritate sau unicitate. Pentru alte servicii, cum ar fi cele bancare și de asigurări, sediile centrale și a filialelor, prin arhitectură și amenajări trebuie să sugereze bogăție, opulență, lux care contribuie la menținerea sau creșterea încrederii în siguranța serviciilor oferite. Suportul
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
motivațiilor care determină impulsul de achiziție și consum a unui serviciu se manifestă în context de piață și social, context care are multe semnificații pentru atingerea satisfacției după importanța performanțelor tehnice a suportului material și a echipamentelor, după prestigiul sau raritatea care poate avea conotații de trebuințe obiective, dar și de snobism sau vanitate.<footnote V. Olteanu, Marketingul serviciilor, Editura Uranus, București, 2000. footnote> Dacă în domeniul bunurilor materiale, unde există posibilitatea unor măsurări certe asupra capacităților utile, cel puțin din
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
calcaroase "Piatra Șoimului" în apropierea cabanei Rarău. Tudose D. susține că elemnetele cele mai impunătoare ale peisajului au impresionat d dintotdeuana, iar toponimul ar data încă din perioada daco-roman romană, derivând din adjectivul latin "rarum", ce înseamnă în limba română "raritate". Caracterizarea fizică și geografică a munților Rarău - Giumalău Masivul Rarău este așezat în partea central-nordic nordică a Carpaților Orientali. Din punct de v vedere morfofuncțional, regiunea face parte din zona cristalino-mezozoică a Carpaților Orientali fiind situată în marginea estică, structural
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
dar și unele protectoare, toate condițiionate de intervenția factorilor diabetogeni de mediu. Studiul geneticii T2DM, spre deosebire de T1DM, întâmpină mult mai multe dificultăți obiective: -Studiul fenomenelor de asociere pe familii cu T2DM este greu de făcut datorită pe de o parte rarității acestora (frecvent părinții afectați sunt deja decedați în momentul apariției diabetului la copii), iar pe de altă parte datorită faptului că unii din membrii neafectați ai familiei poartă genele de susceptibilitate dar „nu au trăit destul” pentru ca diabetul să devină
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]
-
mod legal arma ce urmează a fi donată; ... c) document emis de Autoritatea Națională pentru Omologarea Armelor și Munițiilor, care atestă că arma ce urmează a fi procurată este o armă destinată a fi piesă de muzeu sau constituie o raritate ori are valoare artistică, științifică sau documentară; ... d) adeverință eliberată de o asociație de colecționari, legal constituită în România sau într-un stat membru al Uniunii Europene, care să ateste calitatea de membru a solicitantului sau, după caz, faptul că
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214929_a_216258]
-
titularului dreptului de deținere sau, după caz, de port sau/și de folosire a armei, tragerea experimentală se poate efectua în prezența sau, după caz, de către acesta ori un reprezentant al acestuia. ... (5) În cazul armelor de colecție care constituie rarități sau care au valoare istorică, artistică, științifică sau documentară, numărul de cartușe care urmează să fie trase, precum și condițiile în care se va efectua tragerea se pot stabili de comun acord cu titularul dreptului de deținere, atunci când există suspiciuni că
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214929_a_216258]
-
un comportament destul de periculos, abordarea științifică a comportamentului agresiv este problematică. Din punct de vedere deontologic și moral nu pot fi folosite toate strategiile de cercetare pentru că ele ar putea încuraja prejudicierea unor persoane de către altele. Pe de altă parte, raritatea relativă a comportamentului și natura privată a contextului în care se produce îngreunează și mai mult cercetarea științifică. Un număr important de cercetări au folosit tehnici "sănătoase" de cercetare precum chestionarul și grila de observație, dar există și studii mai
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
comercializate în prezent. De aceea, vaccinarea nu exclude screening-ul citologic ca metodă profilactică a cancerului de col. Citologia are însă o reproductibilitate limitată încât va fi probabil înlocuită de screening-ul virusologic (ADN HPV) sau de screening-ul dublu, virusologic și citologic. Raritatea cancerului cervical invaziv, ca diagnostic inițial, în țările cu program de screening citologic bine pus la punct recomandă continuarea programului de triaj chiar la femeile vaccinate. Ținând seamă de acest fapt ca și de durata îndelungată a carcinogenezei HPV, studiile
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]