1,708 matches
-
conștientizez că este nedrept și inacceptabil să fii născut pur și simplu cu această stigmatizare. Adică, de ce să ai o vină pentru că te naști într-o anumită etnie? Și am început să activez în mai multe grupuri care luptă împotriva rasismului. M-am înscris și la facultatea de limbi străine ca să învăț limba romani. Iar apoi m-am gândit că fiind actriță, artistă, pot să folosesc arta ca instrument în lupta mea, pentru că până la urmă asta știu eu să fac cel
”M-am gândit că, fiind actriță, artistă, pot să folosesc arta ca instrument în lupta mea” () [Corola-website/Science/295737_a_297066]
-
eu nu reușesc să schimb pe nimeni cu spectacolul ăsta, ci primesc doar confirmări de la cei care cred în aceleași lucruri ca mine. A fost primul moment în care m-am întrebat dacă chiar există vreo soluție cu adevărat în ceea ce privește rasismul, dacă chiar am vreo șansă să contribui cu ceva, sau doar mi se pare mie. Adică, ok, cu un spectacol ca ăsta i-am provocat, dar nu e de ajuns, ar trebui să se mai facă multe altele. Și m-
”M-am gândit că, fiind actriță, artistă, pot să folosesc arta ca instrument în lupta mea” () [Corola-website/Science/295737_a_297066]
-
să contribui cu ceva, sau doar mi se pare mie. Adică, ok, cu un spectacol ca ăsta i-am provocat, dar nu e de ajuns, ar trebui să se mai facă multe altele. Și m-am întrebat dacă până la urmă rasismul va dispărea vreodată, sau măcar nu se va mai manifesta la un nivel atât de public și atât de violent? Nu înțeleg cum de funcționează așa de ușor generalizările și reprezentările astea stereotipice! Cumva mi se pare că în România
”M-am gândit că, fiind actriță, artistă, pot să folosesc arta ca instrument în lupta mea” () [Corola-website/Science/295737_a_297066]
-
că ”nu au nimic cu romii, dar...”, sau încep să povestească despre prietenul rom din copilărie. Da, exact, eu cred că este vorba și de foarte multă necunoaștere, ignoranță pur și simplu, și față de ceea ce înseamnă și cum se manifestă rasismul și discriminarea etnică, și concret față de limba, cultura și istoria romilor. Da, și cred că noi, de multe ori, pentru a ne valida pe noi înșine, avem nevoie să îi vedem pe alții eșuând, să vedem exemplele negative în altă
”M-am gândit că, fiind actriță, artistă, pot să folosesc arta ca instrument în lupta mea” () [Corola-website/Science/295737_a_297066]
-
dai afară rudele din casă?”. Un alt exercițiu - improvizat de tineri voluntari din comunitatea Szomolya - reda o situatie tipică: un maghiar și o femeie romă se îndrăgostesc. Oare cum vor reacționa familiile și satul? Poate dragostea să învingă prejudecățile și rasismul? Într-un interviu cu unul dintre participanți, o fată explică de ce un maghiar și o femeie romă nu vor putea să fie niciodată împreună: „E un vis frumos că un maghiar și un țigan să fie împreună, dar asta nu
Facem sau nu teatru pentru toți? Despre proiectul Noul spectator (Új néző) () [Corola-website/Science/295741_a_297070]
-
cu unul dintre participanți, o fată explică de ce un maghiar și o femeie romă nu vor putea să fie niciodată împreună: „E un vis frumos că un maghiar și un țigan să fie împreună, dar asta nu va fi posibil (...) Rasismul se răspândește tot mai mult (...) Nu știu dacă este de fapt rasismul din ei sau numai faptul că îi copiază pe ceilalți. Să nu cumva să se detașeze de turmă”. În filmul documentar apare și un joc în care un
Facem sau nu teatru pentru toți? Despre proiectul Noul spectator (Új néző) () [Corola-website/Science/295741_a_297070]
-
femeie romă nu vor putea să fie niciodată împreună: „E un vis frumos că un maghiar și un țigan să fie împreună, dar asta nu va fi posibil (...) Rasismul se răspândește tot mai mult (...) Nu știu dacă este de fapt rasismul din ei sau numai faptul că îi copiază pe ceilalți. Să nu cumva să se detașeze de turmă”. În filmul documentar apare și un joc în care un prieten nu răspunde la salut pe strada (acest joc a avut loc
Facem sau nu teatru pentru toți? Despre proiectul Noul spectator (Új néző) () [Corola-website/Science/295741_a_297070]
-
-l face pe cel umilit să se simtă mai bine. Cei prezenți ajung foarte usor la concluzia că ignorarea celuilalt are loc din motive rasiale. Aproape toate jocurile teatrale sunt bazate pe problemele arzătoare ale societății din Ungaria de azi: rasismul, discriminarea, sărăcia, inegalitatea socială etc. În cele trei interviuri făcute cu tinerii din satele Ároktő și Szomolya, ei spun că ar prefera să lase în urmă casă și satul lor pentru a putea munci și a învăța în altă parte
Facem sau nu teatru pentru toți? Despre proiectul Noul spectator (Új néző) () [Corola-website/Science/295741_a_297070]
-
punctuale legate de evacuări și posibile strategii de rezistență dezvoltate în cei 7 ani de luptă cu autoritățile. 19:00 /// Evacuări forțate, drepturi locative și ghetoizare etno-socială /// Eniko Vincze Conceptualizând ghetoizarea etno-socială ca o manifestare a nedreptății sociale și a rasismului instituțional, prezentarea va semnala câteva dintre acțiunile activismului anti-segregare din Cluj. Susțin ideea de a fundamenta acțiunile civico-politice pe revendicarea unor condiții legislative și social-economice, dar și pe procese decizionale politico-administrative, care capacitează toți cetățenii în efortul lor de face
Forumul Justiţiei Locative - ediţia #1 () [Corola-website/Science/295750_a_297079]
-
așa că e normal ca școala să nu fie tot timpul o prioritate. Exact, și aici e o capcană, pentru că multe familii de romi nu-și trimit copiii la școală nu din cauza căsătoriilor sau a tradiției, ci din cauza sărăciei și a rasismului, din cauza felului în care sunt tratați la școală... Eu am la țară un nepot, care e acum clasa a VIII-a, și are rezultate foarte bune. Dar maică-sa nu știa ce să facă cu el și, în paralel, l-
„Frustrarea mea e că nu ajung mai mult în comunitățile de romi tradiționali, unde căsătoriile timpurii încă se mai practică. Mesajul ăsta nu ajunge și la ei.” () [Corola-website/Science/295742_a_297071]
-
unim împotriva patronilor, rasiștilor, statului și aparatelor lui ideologice. În plus, critica decolonială este o autocritică necesară în interiorul mișcării anarhiste și a clasei noastre. Și noi facem parte din relațiile sociale complexe ale capitalismului colonial global și am internalizat orientalismul, rasismul și alte logici coloniale. Tovarăși/e care au crescut într-un context occidental, inclusiv eu, sunt marcați/e de ele în mod deosebit. Numai pe parcursul unui proces mai lung și în lupte comune concrete, astfel de relații ierarhice din interiorul
Să punem critica colonială în aplicare () [Corola-website/Science/296073_a_297402]
-
clasei noastre este încorporată. Acest fapt deseori este exprimat prin conceptul privilegiului. Bărbații albi din clasa de mijloc germană, de exemplu, sunt privilegiați în raport cu muncitoarele migrante. După părerea mea, doar având această conștiință a ierarhiilor existente în rândul nostru (sexism, rasism, o anumită poziție de clasă) și asumându-ne consecințele respective (autocritică pe de o parte, self-empowerment pe de alta) o solidaritate veritabilă devine posibilă. Dar dacă mergem prea departe cu această autocritică, așa cum o face o parte a scenei autonomiste
Să punem critica colonială în aplicare () [Corola-website/Science/296073_a_297402]
-
crizei permanente de industria consumistă de lifestyle în orașele cu funcție metropolitană, București și Cluj, demonstrează nu doar apogeul unui ciclu local al acumulării capitaliste, ci tocmai nevoia urgentă de alimentare a iluziilor aspiraționiste. Este și sfârșitul unui ciclu al rasismului: după mai mult de două decenii în care clasa mjlocie și intelectualii autocolonizați au dat tonul rasismului postcomunist, adoptarea unei identități supreme „europene” pare a fi completă. Odată cu transferul generațional, societatea în largul său dă tonul rasismului local. Tranziția 2
NU Tranziției 2.0 () [Corola-website/Science/296072_a_297401]
-
doar apogeul unui ciclu local al acumulării capitaliste, ci tocmai nevoia urgentă de alimentare a iluziilor aspiraționiste. Este și sfârșitul unui ciclu al rasismului: după mai mult de două decenii în care clasa mjlocie și intelectualii autocolonizați au dat tonul rasismului postcomunist, adoptarea unei identități supreme „europene” pare a fi completă. Odată cu transferul generațional, societatea în largul său dă tonul rasismului local. Tranziția 2.0 Lupta liberală anticorupție a apărut în momentul istoric în care piața e semi-saturată de monopoluri și
NU Tranziției 2.0 () [Corola-website/Science/296072_a_297401]
-
unui ciclu al rasismului: după mai mult de două decenii în care clasa mjlocie și intelectualii autocolonizați au dat tonul rasismului postcomunist, adoptarea unei identități supreme „europene” pare a fi completă. Odată cu transferul generațional, societatea în largul său dă tonul rasismului local. Tranziția 2.0 Lupta liberală anticorupție a apărut în momentul istoric în care piața e semi-saturată de monopoluri și când capitalismul în criză globală are din nou nevoie de stat: de data aceasta, nu atât pentru a scoate resursele
NU Tranziției 2.0 () [Corola-website/Science/296072_a_297401]
-
avea, în sfârșit, o țară că afară.</spân></p> Dar realitatea visului lasă să se întrevadă prin fisurile lui mai ales sărăcia sistemică produsă și susținută de neoliberalism în periferii, clasismul/occidentalismul care se încheagă în clasa de mijloc emergentă, rasismul instituțional care vizează populația romă și refugiații, si multe altele. Pe fondul politicilor de austeritate din Sudul și Estul Europei sau al războaielor din Ucraina, Siria și Irak, cu cele peste cinci milioane de refugiați pe care le-au produs
Alianțe decoloniale: în loc de introducere () [Corola-website/Science/296085_a_297414]
-
În paralel cu insistența pe o intertextualitate presupus benignă (a se înțelege pur stilistică), Vancu lansează a doua idee relevantă din textul său, și anume marginalizarea, chiar scoaterea din raza filmului, a discuției („complet colaterale”, în viziunea sa) despre „țigani/rasism/robie etc”, deși recunoaște că filmul „e consistent și sub aspectul ăsta.” Un fel de „bine, fie, treacă de la mine, că mă exasperați cu socialul vostru.” Vancu pare să sugereze crearea unui țarc special pentru astfel de discuții, căci următoarea
Aferim! și construcția alterității. Câteva scene () [Corola-website/Science/295836_a_297165]
-
cu socialul vostru.” Vancu pare să sugereze crearea unui țarc special pentru astfel de discuții, căci următoarea frază este înțepătura obligatorie către „tinerii stângiști”, care ar fi început deja discuția pe aceste subiecte. Însă „tinerii stângiști” au început discuții despre rasism și discriminare în societatea românească - unii dintre ei chiar prin artă - de ceva mai mult timp, și nu e neapărat vina lor că sunt preluați cu greu în discursul public. Poate că Aferim! este mai degrabă un efect, și nu
Aferim! și construcția alterității. Câteva scene () [Corola-website/Science/295836_a_297165]
-
un scandal similar cu cel stârnit de aventura soției. Imaginea este puternică, pentru că relevă dubla măsură cu care sunt judecate fapte similare: stăpânul poate avea o amantă aleasă dintre robi, soția lui nu. Aferim! nu este un film doar despre rasism și robie. Asta pentru că nu se poate vorbi onest și deschis despre rasism și robie fără a vorbi despre nedreptate și raporturi de putere în societatea care permite și reproduce rasismul și robia. Aferim! reușește, prin reprezentarea cinematografică a unor
Aferim! și construcția alterității. Câteva scene () [Corola-website/Science/295836_a_297165]
-
relevă dubla măsură cu care sunt judecate fapte similare: stăpânul poate avea o amantă aleasă dintre robi, soția lui nu. Aferim! nu este un film doar despre rasism și robie. Asta pentru că nu se poate vorbi onest și deschis despre rasism și robie fără a vorbi despre nedreptate și raporturi de putere în societatea care permite și reproduce rasismul și robia. Aferim! reușește, prin reprezentarea cinematografică a unor documente istorice și literare, să ofere o perspectivă „la firul ierbii” atât a
Aferim! și construcția alterității. Câteva scene () [Corola-website/Science/295836_a_297165]
-
lui nu. Aferim! nu este un film doar despre rasism și robie. Asta pentru că nu se poate vorbi onest și deschis despre rasism și robie fără a vorbi despre nedreptate și raporturi de putere în societatea care permite și reproduce rasismul și robia. Aferim! reușește, prin reprezentarea cinematografică a unor documente istorice și literare, să ofere o perspectivă „la firul ierbii” atât a modurilor în care structurile influențează viețile oamenilor, cât și a modurilor în care oamenii reacționează la acele structuri
Aferim! și construcția alterității. Câteva scene () [Corola-website/Science/295836_a_297165]
-
frica vecinilor, multe familii rome își părăsesc comunitățile. Ca mulți alți oameni din societățile post-social-iste distruse la nivel social și economic, își încearcă norocul în Vest, de exemplu în Germania. Dar și aici vor fi ținta urii xenofobe și a rasismului. [caption id="attachment 1929" align="aligncenter" width="610"] Berlin-Marzahn 22.11.2014:Neo-naziști organizați și „oameni obișnuiți dincartier” protestează în fiecare luni împotriva construiriiunei tabere de containere pentru refugiați. Pentru<br />a nu atrage critici în media, nu folosesc niciun simbol
Politică. Performance. Pogrom. Legătura dintre politica de stat și practicile naționaliste/ rasiste în Germania și România post-1989 () [Corola-website/Science/295843_a_297172]
-
persoane au murit, după 1990, în urma violenței motivate rasist sau social-șovinist. O romnie româncă din Berlin își amintește această perioadă ca „vreme de război în Germania”. În vârstă de 8 ani la vremea aceea, s-a confruntat sistematic cu prezența rasismului, care a culminat cu o agresiune brutală asupra ei, a mamei sale și a surorii sale. Stoian, care a trăit acele vremuri, conchide: „Încă de când mă știu eu, țiganii noștri erau umiliți și amărâți. Nu puteam să trăim pentru că nu
Politică. Performance. Pogrom. Legătura dintre politica de stat și practicile naționaliste/ rasiste în Germania și România post-1989 () [Corola-website/Science/295843_a_297172]
-
Negrii constituiau 20% din populația coloniilor, adică 600 000 din care 90% erau sclavi concentrați în statele sudice, din Maryland până în Georgia. Majoritatea populației albe a Americii era pătrunsă de profunde concepții rasiste. Liderii radicali erau pe deplin conștienți de rasism și de practicarea sclaviei. James Otis condamnă sclavia și afirmă dreptul negrilor la libertate în pamfletul “Rights of the British Colonies” publicat în 1764. Benjamin Franklin, Dr. Benjamin Rush, Abigail Adams, soția lui John Adams și Thomas Paine susțineau abolirea
Revoluția Americană () [Corola-website/Science/301533_a_302862]
-
grup de atitudini, practici și acțiuni care își au sursa în convingerea că diferențele sociale și culturale se explică prin diferențe biologice și ereditare dintre rasele umane. Apartheidul în Africa de Sud și Ku Klux Klanul în SUA au dat dimensiuni aberante rasismului. ul este procesul de discriminare datorat credințelor și ideologiilor, produse în secolele XIX și XX de către francezii Jules Soury, Joseph Arthur de Gobineau și Charles Maurras sau de germanul nazist Alfred Rosenberg, conform cărora rasele omenești pot fi clasificate de la
Rasism () [Corola-website/Science/300838_a_302167]