1,659 matches
-
la Eduardo Bonet cu scopul de a-i citi un sonet, din cap. XVII); în aceeași ordine de idei intervin în narație cu istorisirea propriilor suferințe deja amintitul don Avito Carrascal, protagonistul romanului Dragoste și pedagogie, pe care Augusto îl reîntâlnește într-o biserică, și amara relatare a lui don Antonio, părăsit cândva de soția cu care se căsătorise din dragoste și refăcându-și viața, fără a se mai recăsători, alături de soția, și ea abandonată, a amantului soției sale, cu care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
și cine zice un roman zice o istorie -, și cine citește un poem, o creatură - poemul este creatură și poezia creație - îl poate recrea. Între ei, și autorul. Și oare întotdeauna un autor, când își recitește o operă din trecut, reîntâlnește eternitatea acele clipe trecute care face prezentul etern? Nu ți s-a întâmplat oare niciodată, cititorule, să cazi pe gânduri în fața unui portret de-al tău, de-al tău însuți, de-acum douăzeci sau treizeci de ani? Prezentul etern este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
al anginei pectorale. A trebuit să se oprească și atunci, privind în toate părțile pe cei ce treceau și privind mai cu seamă apele Senei, oglinda fluidă, a deschis cartea și a citit câteva rânduri. A închis-o însă numaidecât. Reîntâlnea ceea ce, cu ani în urmă, numise dispneea cerebrală, poate maladia X a lui Mac Kenzie, ba chiar i se părea că simte o furnicătură fatidică de-a lungul brațului stâng și între degetele mâinii. Alteori își spunea: „Când voi ajunge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
de lectură pentru vacanță devenise una de nuvele obligatorii (de citit volens nolens) și de nuvele facultative (lecturi de plăcere). Cărțile copilăriei se depopulau de Svetlane și Alioși. Cu greu mai puteai găsi în librării câte un Aleksandr Gaidar ca să reîntâlnești copilul sovietic naiv, simpatic și eroic. Nimeni nu ne-a obligat niciodată să ne modelăm după destine pilduitor-comsomoliste. De fapt, în mod curios, cei din generația mea n-au apucat să îi urască pe ruși, nici măcar să-i cunoască direct
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
a făcut studiile la Rey și, poate pentru puțină vreme, În orașul său natal, Kom, cu siguranță Însă că nu la Nishapur. Adevărul se află oare În Manuscrisul de la Samarkand? Hronicul sale marginile afirmă că acești trei bărbați s-au reîntâlnit pentru Întâia oară la Isfahan, În divanul marelui vizir, la inițiativa lui Khayyam, orb ucenic al destinului. Nizam se retrăsese În sala mică a palatului, Înconjurat de câteva documente. De Îndată ce a văzut chipul lui Omar În cadrul ușii, a Înțeles că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
copita de aur a lunii are altă cadență și spinul ei se înfige adânc, nu-l mai poți scoate. Bine că ai lichidat repede vacanța, profesore, te-ar fi prins luna mai, într-un amurg turmentat de afrodiziace. Ai fi reîntâlnit, acolo, la cotitura șoselei care urcă spre oraș, fata morgana. Urcaseră scara de lemn, ținea în palmă cotul ei mic, gingaș. Amurgul gros, luna crescând în fereastră, graba atingerii, aprinderea și stingerea, instantanee, voltaj prea mare, catastrofic. O secvență romantică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
Urcaseră scara de lemn, ținea în palmă cotul ei mic, gingaș. Amurgul gros, luna crescând în fereastră, graba atingerii, aprinderea și stingerea, instantanee, voltaj prea mare, catastrofic. O secvență romantică, bună pentru farse. Farse romantice, atât, peltea și gamete. Se reîntâlniseră, până la urmă, vârstele se încolăciseră iarăși. Amurg ploios, friguros, crezi că vei scăpa și de data asta, să se încurce trenurile, adresele, fantomele, să mai amâni, să scapi. „Eram convinsă că n-ai să vii...“ Evitase, într-adevăr, se învârtise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
îl găsiră sleit. Traseul spre întâlnire, asta caut? Cum vor întâlni ei eu moartea, cine va fi alesul? Cum se îndreaptă spre viitor, adică spre moarte? N-avem nemuritori, nici posteritate... Un veac fără nemuritori și fără posteritate? Cum își reîntâlnesc trecutul, părinții, premisa. Adică viitorul, adică moartea. Bolborosea fără șir, ca un bătrân senil, și erapalid, bătrân, supt de insomnie. Un fanfaron, o gogoașă, asta era, un fâs, ce să mai vorbim. Un înlocuitor, într-o lume de înlocuitori. Neimplicat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
nu scapă de hazardul lovind pe cine nu te aștepți. Revedea felina lungă și subțire, auzea, în jur, strigătele sălbatice ale mulțimii: Curvoiul, Curvoiul! Flama scurtă a șarpelui de-o clipă, în toxinele străzii. Se simțea, brusc, în stare să reîntâlnească vedenia, să vorbească doamnei Ianuli. O văzuse, cândva, întâmplător, într-o librărie. Intr-o salopetă de mătase verde ca la parada modei. Părul strâns într-o coadă pe spate. Răsfoia o carte. Se afla alături, aievea. O vedea fără s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
starea de har al actului creator. Liber să fie co-dumnezeiesc. Poezia, crearea sa, este o experiență solitară, unică, intransmisibilă, incomunicabilă. Nici poetul nu o poate trăi coincident a doua oară. Unde se înscrie ea în totalitatea spirituală cosmică ? Ne vom reîntâlni cu ea vreodată în istoria veșniciei ? Ochiul transcendental Trebuie să mergem din creastă în creastă. Empedocle Eminescu consideră geniul o entitate care nu face parte din lumea noastră, nu se află în planul genezei, astfel că, fiind "scrieri străine", Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
se explică prezența unor spectacole modeste la un așa de mare festival : mi-a răspuns că mulți dintre participanți au trimis pe DVD doar cîte două minute din montări, deci, vizionarea lor nu putea fi concludentă. La Praga m-am reîntîlnit și cu trei absolvenți din România - cu două dintre actrițe am avut și eu plăcerea să lucrez, În teatru, cu ani În urmă : revederea mi-a produs o imensă bucurie. Am mai avut ocazia să văd și spectacolul teatrului Țăndărică
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
ea nu știe chiar tot. PATRU Dar În timp ce trenul gonește spre ei, sunt hotărâtă. De data asta o să fie mai bine. Zilele trecute m-am uitat la o emisiune de-a lui Cindy Blaine, despre fiice și mame care se reîntâlnesc după mult timp și a fost atât de emoționantă, că mi-au dat lacrimile. La sfârșitul emisiunii, Cindy a ținut un mic discurs despre cât de ușor uităm să acordăm atenția necesară propriilor familii, care ne-au dat viață și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
venit cu sugestii și soluții tehnice foarte apreciate de arabi. S-a stabilit că problema cu refuzul este rezolvată și că va fi cazat la El Minzah Hotel din Tanger, acolo unde Îl va duce șoferul și unde se vor reîntâlni la cina de la opt seara. Ștefan văzuse multe restaurante și hoteluri din Costa Rica și New-York, acolo unde făcuse specializarea din ’79, dar cel În care intrase i a Întrecut toate așteptările. Hotelul El Minzah era cotat la cinci stele veritabile
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
cu emoție. Am ciocănit discret în ușa clasei, fosta clasa a XII-C,situată la parter. Epigramistul Sorin Pavel a remarcat: „Pentru stilul său cam plat Ințelegere vă cer; Școala-n care a-nvățat N-a avut decît parter”. I-am reîntâlnit pe Gica,Gigi,Gelu,Johnny și Veronica.Ne-am strâns mâinile și ne-am îmbrațișat cu Gica și cu Veronica.Au sosit în ordine Eugen,Iulian I,Lili,Adi,Sanda,Ela,Titi, Marian,Laurențiu,Nelu,Ștefan,Doina,Mioara și Iulian
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
sale erau în conservare.Nansen îl sfatuia amical:“Ai câștigat continuă!Ai pierdut continuă!”.Petrecerea de la socri a fost umbrită de cearta unor membri ai familiei.Mia a plecat nervoasă,iar el a plecat cu Lila... După șase ani a reîntâlnit-o la birou pe Lila.Arăta superb.Soarele îi conferea o aură de frumusețe.Părul ei trecea de la nuațele de blondroșcat la nuanțele de blond-șaten.De unde atâta energie? Au mers în excursie.Avea un băiat pasionat de calculator.Ii promise
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
temânduse ca nu cumva vreunul să se apropie de altar pentru a primi sf. Împărtășanie, a sărit partea cu împărtășitul și nu i-a mai împărtășit nici pe credincioșii ortodocși. Colegii mi-au povestit acest lucru, scandalizați, după ce ne-am reîntâlnit. Recunosc că nici eu nu am fost deloc ecumenic, deoarece în timpul Liturghiei am stat pe malul Bosforului, fumând și admirând peisajul. Cu trecerea anilor am devenit mai înțelept, sper, și am înțeles că nu trebuie să confund frumusețea și sfințenia
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
senin și liniștit, ce nu cunoaște nicio limbă în afară de cea maternă și câteva cuvinte în engleză. Doarme pe plaje, nu știe drumul spre Santiago, dar a pornit totuși; este în vacanță și nu-și face nicio grijă. Poate îl voi reîntâlni. Acum stau pe bancă, la umbra unor platani și tocmai am terminat de servit prânzul, să-l numim al pelerinului: un sandviș cu carne și cașcaval, și ca sa nu fie prea sec, am servit și un pepene galben. Totul costă
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
le Désert-Saint Jean de la Blaquière: 24 km Noaptea a trecut repede în dormitorul din casa îngrijită de surori. Nu lipsește nimic din ceea ce ar reprezenta un confort minim. In dormitorul unde sunt nouă paturi, opt sunt ocupate de pelerini. Mă reîntâlnesc aici cu canadianul ce-l întâlnisem și ieri, împreună cu un alt canadian, și aflu de la acesta din urmă că însoțitorul său a renunțat la pelerinaj, considerând că este prea greu. Când i-am întâlnit prima dată, din gesturile lui, și
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
cazare pe unde trec și nici nu vreau să mă opresc, așa că voi ajunge în orașul Auch. Ultreya! Înainte de a cădea seara ajung la Auch și pe strada ce duce la catedrala sf. Maria am plăcuta surpriză de a-i reîntâlni pe cei doi canadieni, Elena și Iosif. Mă bucură mult reîntâlnirea cu ei și împreună căutăm găzduire la hanul parohial de lângă catedrală, pe strada Dessoles, nr 40. Aici ne deschide un tânăr seminarist, și iată-ne cazați la etajul
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
În care mă aflam. Era un tânăr brunet, cu o barbă tăiată scurt, aliură atletică și ochi negri, iscoditori. Ea s-a oprit, scuturându-și părul bogat, mirându-se parcă, de această apariție neașteptată. Bună! Nu mă așteptam să te reîntâlnesc după atâta vreme... L-a Îmbrățișat ușor, cu o tandrețe calculată, ridicându-se cu grație pe vârfuri. Am trecut pe lângă ei și o emoție bizară, necunoscută, a pus stăpânire pe Întreaga-mi făptură. N-am rezistat să nu privesc Înapoi
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
tractor și își pierduse un braț. Se jucau împreună când erau copii, dar, după accident și săptămânile petrecute în spital, între ei se instalase un soi de gelozie și de mândrie care-i îndepărtase unul de celălalt; când s-au reîntâlnit, se simțeau de-a dreptul dușmani. Nu mai luptau cu aceleași arme: forța lui fizică se confrunta cu limba ascuțită a băiatului mutilat care-și vărsa acum în cuvinte toate durerile adunate în zile lungi de suferință. Charlot făcu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
toată plaja e-un laic Rai clocotitor. Las sutienul și-a mirare ce soare se aprinde n trup când fagurii în stup se rup de mierea binefăcătoare. 1983 Versuri discrete, armonii În nesecatul iubirii izvor, aflăm al vieții noastre rost, reîntâlnim pe cei ce-am fost, le retrăim trecutul lor. Așa-i sortit omul să vrea ce se, și chiar ce nu se poate cele mai scumpe nestemate le are totuși dragostea. Versuri discrete, armonii și dați în floare trandafirii unor
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
Regele și-a întins aripile și a zburat liber spre Platou, dispărând în distanța învăluită de nori. Știam însă că nu era departe și că avea să rămână prezent mereu, într-un fel sau altul... și cândva, aveam să-l reîntâlnesc. Cerul s-a întunecat apoi și eu am pornit mai departe, gândindu-mă că Regele ajunsese la Platou și aflase mai multe adevăruri... Am ajuns în valea de dincolo de deal, și acolo am întâlnit iarăși Pantera. Neagră, lucioasă, imprevizibilă și
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2901]
-
cu care nu am schimbat timp de mai mulți ani nici măcar o vorbă au devenit dintr-odată amabili, dornici să afle detalii și să dea o mână de ajutor. Au și făcut-o, cu generozitate și abnegație. Desigur, i-am reîntâlnit în acele zile frământate și pe amicii care, imediat după sosirea noastră, se întrebaseră: „Chiar așa?“. Decembrie ’89 le-a furnizat amara revelație, așa încât s-au simțit datori să exclame pe un ton concesiv: „Da, într-adevăr, este așa cum ați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
șoaptă. Pe medicul meu ginecolog, care m-a asistat și la nașterea băiețelului meu, l-am întâlnit într-o zi la farmacia din centrul orașului. Era abătut. Mi-a spus zâmbind trist: „Doamnă, voi pleca. Nu mai suport!“. L-am reîntâlnit după ani cu totul întâmplător în Germania, la Dortmund, după Revoluție, la o universitate populară unde fusesem invitată să țin o prelegere despre România și exil. Doctorul îmbătrânise, se pensionase, însă zâmbetul i-a rămas același. La nici doi ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]