3,475 matches
-
În două categorii: În subiecte umane și obiecte umane. Permanent cei din categoria obiectelor umane se străduiesc să treacă În subiecte umane. În acest scop sunt ajutați de familie și societatea umană prin sistemul de Învățământ. Dar, În conformitate cu mitul eternei reîntoarceri și cei din categoria subiectelor umane mai revin, cel puțin temporar, În categoria obiectelor umane. Viața impune acest fapt prin progresul continuu al bazei materiale sociale și spirituale a comunității umane. De fapt permanent trecem cu toții printr-o oscilație continuă
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
unor mari personalități preocupate de NLP: NLP se ocupă cu studiul experienței subiective.“ John Grinder; NLP este o strategie de Învățare accelerată care se referă la detectarea și utilizarea modelelor din lumea Înconjurătoare.“ John Grinder; „NLP este de fapt epistemologia reîntoarcerii la ceea ce am pierdut - o stare de grație.“ John Grinder; „NLP este orice are funcționalitate.“ Robert Dilt; „NLP este o atitudine și o metodologie care lasă În urmă un șir de tehnici.“ Richard Bandler; „NLP este influența limbajului asupra minții
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
sale reversibile este controlabil prin condițiile sale la limită: un sistem la echilibru termodinamic căruia i se schimbă progresiv fie temperatura, fie volumul, fie presiunea, trece printr-o serie de stări de echilibru și inversiunea manipulării antrenează, În mod ideal, reîntoarcerea la starea inițială. Caracterul reversibil al evoluției și controlul prin condițiile de limită sunt În Întregime interdependente. În acest cadru al termodinamicii secolului al XIX-lea, ireversibilitatea este definită negativ, ea nu apare decât ca o evoluție “necontrolată” care se
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
fiu cel mai furios dintre războinici și În același timp să mă mențin Într-o asceză absolută, Într-o detașare totală. Ce m-a oprit să fiu comunist? Ascunzișurile mele mic-burgheze și neîncrederea evreilor. Dar simțeam că acolo se află reîntoarcerea la valori. Pe acolo ajungi să domini din nou poporul. Stalin e de drept divin, de drept popular absolut și oamenii lui sunt niște aristocrați cum n-au mai fost de secole. E imperiul perfect, teocrația perfectă, fără nici o falie
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
un produs literar perfect identificabil - autoportretul. Mitul oglinzii guvernează În mod autoritar toate Încercările autoportretului de a-și depăși condiția de simplă reflectare a unei existențe care simte nevoia să se comunice. Autoportretul e „un mimesis fără iluzie”21, o reîntoarcere spre spațiul adamic, pierdut, spre o matrice demult părăsită. Întreaga artă a scriitorului va consta, așadar, din umplerea unui gol, din crearea senzației că miracolul existenței primare, ideale și fantasmatice poate fi recuperat. Că, mai mult, el poate fi echivalat
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
la o meditație pe marginea sistemului educativ autohton. Un sistem în care acumularea și redarea de informații reprezintă în continuare note definitorii, iar educatorii consideră că timpul dedicat de către elevi repetării și memorării adevărurilor esențiale nu este niciodată suficient. Necesitatea reîntoarcerii la narațiunea istorică, reclamată de atâția profesori, practicieni avizați ai didacticii istorice, reprezintă o altă temă de reflecție inspirată de lectura acestui volum. Cătălina Mihalache nu se mărginește să semnaleze problema, ci aduce probe solide, fundamentate științific, în favoarea ideii că
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
de sociologie și psihologie socială. Plecând de la presupoziția că memoria colectivă este rezultanta unor acțiuni de comunicare nu doar verbalizată rezumarea sa la o simplă suprapunere de memorii individuale nu este suficientă. Folosirea unor termeni din psihanaliză precum traumă, reprimarea/reîntoarcerea amintirii ș.a.m.d. rămâne interesantă, dar s-a dovedit riscantă metodologic 52. Memoria colectivă presupune, în afara amintirilor individuale, existența unor medieri recurente, materializabile, cotidiene, descifrabile fără o specializare anume. Astfel de intermedieri se caracterizează nu doar prin înmulțirea progresivă
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
definitorie pentru explicarea prezenței militare române în Basarabia, fiind preluată ca atare și în manualele din 2000. Mârzescu a avut însă obiecții la această declarație de bune intenții, redactată în grabă și cu destule stângăcii, el observând că "fraza cu reîntoarcerea trupelor române după restabilirea ordinii este nedibace și nu va impresiona bine populația de la noi și armata". În martie, întâlnindu-se cu generalul Prezan la Te-Deum-ul de la Mitropolie, prin care se celebra recenta unire a Basarabiei, i-a reamintit de
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
depind exclusiv de agenda politică centrală 209. Geneza unui simbol de stat Se știe că adunarea românilor de la Alba Iulia, din 1918, a fost de la început organizată ca o uriașă sărbătoare națională. Cum, în aceeași zi, la București, avea loc reîntoarcerea triumfală a suveranilor țării din refugiul de la Iași, erau toate șansele ca 1 decembrie 1918 să rămână în memoria contemporanilor ca un reper istoric major. La un an de la eveniment, sărbătoarea s-a reluat pe tot cuprinsul țării, cu entuziasm
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
și 1918. Autorul părea să confunde intenția cu realitatea, omițând să precizeze că cele reușite în 1918 nu fuseseră chiar "pentru totdeauna". Confirma tacit omisiunile anterioare, legate de Basarabia și Bucovina, întărind doar convingerea apartenenței definitive a Transilvaniei la România. Reîntoarcerea zilei de 1 decembrie 1918 în manuale, ca moment de maximă celebrare a unității naționale, era deci incompletă, de vreme ce nu erau clar menționați decât românii ardeleni. Și în anii următori s-a păstrat aceeași tendință istoriografică, cu un repertoriu ilustrativ
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
lozinci și devize politice etc. 2 Atitudine probată și în restul țărilor foste socialiste, în primul rând în Rusia. Aici, chiar ideologul perestrokăi, Alexander Iakovlev, afirma în 1992 ca și alți membri ai noii elite politice că este necesară o reîntoarcere la istorie, excluzând însă perioada recentă, de vreme ce "comunismul nu are și nu este istorie". Cei care afirmaseră același lucru în timpul regimului sovietic fuseseră pedepsiți fie cu închisoarea, fie cu pierderea locului de muncă. Vezi Jutta Sherrer, Russia In Search of
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
această tendință de globalizare, megasituare (de la megalopolisul civilizației moderne la megatendințele lui John Naisbitt), de utilizare de concepte integratoare precum model, semn, simbol, structură, de apariție a unor discipline de graniță (semiotica, cibernetica, teoria informației, științele comunicării), apare și nosta-gia reîntoarcerii la permanențe, la esențe; de aici nevoia de revalorizare și resemantizare a mitului, emblematică pentru epistema contemporană în egală măsură analitică, critică, iconoclastă: Pas de sémiologie qui ne s'assume comme sémioclastie (spunea Roland Barthes à propos de această știință
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
totală reorganizare. Lui Yourcenar, totuși, i-a adus câteva idei noi. Făcea săptămânal naveta de 100 de mile în timpul trimestrului de la Hartford University până la Westchester, predându-și orele și așteptând cu nerăbdare în fiecare an vara anotimpul ei favorit și reîntoarcerea cuplului la Mount Desert. A publicat câteva cronici în 1947 și traducerea în franceză a nuvelei Ce știa Maisie de Henry James, iar o revistă franțuzească intitulată Le Milieu du Siècle i-a publicat întreaga piesă Electre ou la Chute
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
infernal cu condiția istorisirii celor văzute ("Mă-ntorc din lăcașul subpământean al morților, lăsând în urmă porțile întunericului, meleagurile unde Hades locuiește departe de ceilalți zei. N-am murit, ci Hades primitu-m-a de viu la el"267), Epistemon trăiește privilegiul reîntoarcerii la viață și al relatării experienței din Lumea de dincolo. Iar dacă Menipp dă frâu liber imaginației sub forma unui dialog cu Filonide, același lucru se întâmplă și în cazul de față, unde dezvăluirea adevărului despre cele văzute se realizează
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
dus o viață dificilă, de străin, cu mari probleme economice: Am trăit o perioadă de precarietate, ca dealtfel mulți români care sunt la începutul experienței lor în Italia. Asta până când a venit oferta de la Regio iar consecința logică a fost reîntoarcerea la normalitate". La Torino frecventați cluburile, localurile, familiile conaționalilor dumneavoastră? "Nu, nu am nimic în comun cu conaționalii mei. Sunt căsătorit cu o coristă de la Regio. Viața mea acum este aici (n.tr. Italia). Muzicienii dezvoltă o legătură specială între
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
puterii"223 a fiecăruia dintre ei. Se creează astfel spectacolul fricii în lanț, pe care îl oferă acești oameni cu funcții înalte. După cele cinci capitole consacrate Stăpânului, sunt introduse două capitole care îl urmăresc pe Iakonov. Această trecere pregătește reîntoarcerea în lumea închisorii Marfino. Lumea non-concentraționară, numită de G. Nivat "lumea servilismului extrem"224, nu a fost cunoscută direct de Soljenițîn, așa cum a fost cunoscută lumea închisorii. Cronotopul șarașkăi aparține planului documentar, iar cronotopul opus este ficțional, astfel că, în
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
reactivare a religiei de stat și a unei convingeri care să o sprijine, eșuând tocmai din această cauză. În ciuda reorganizării vechilor colegii sacerdotale, restaurării sanctuarelor, reluării sărbătorilor religioase căzute în uitare. Nu a mai ajutat la nimic nici chemarea și reîntoarcerea membrilor principalelor familii pentru a-și asuma oficiile și funcțiunile religioase. Esența religioasă nu mai era în măsură să sprijine cultul abia restaurat, pentru a se mai celebra prin participarea inimii, după cum apare evident în Horațiu (65-8 a.Chr.), al
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
Bisericii se bucurau să prezinte convertirea creștină, prin categorii folosite deja de profeți, reluând mai ales profeția din Is 2, 3-4 care anunța o pace universală actualizabilă prin convertirea săbiilor și a lăncilor în pluguri și seceri. Asistăm la o reîntoarcere la starea primitivă a omului, care utiliza instrumentele de fier în baza unui raport pașnic cu pământul pe care îl lucra. Filozoful palestinian Iustin (100-165), transferat la Roma, în opera sa Apologia prima pro Christianis ad Antoninum Pium, 39, evidențiază
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
pentru Biserica primară, căutarea păcii excludea până și simpla reprezentare a instrumentelor de război, care ar fi putut crea un dezechilibru în mentalitatea pacifică a adepților lui Cristos. Acest ultim aspect ar fi devenit o întrerupere a dinamicii convertirii, o reîntoarcere spre acea mentalitate de violență specifică stării păgâne și religiei idolatrice. În același fragment se poate remarca interzicerea reprezentării armelor pe sigilii, văzută ca o simbolizare a idolilor, pentru a afirma că adevărata pace, Cristos însuși, se poate poseda numai
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
de credință, deși indirectă, a unui soldat martir. 2.1. Persecuția lui Decius În scurta sa perioadă de domnie, Decius (249-251), și-a propus să restaureze vechiul spirit religios roman. În anul 250 a publicat un edict prin care poruncea reîntoarcerea la religia păgână a statului roman. Cazurile de intoleranță din perioada republicană (509-27 a.Chr.) și a Principatului (27 a.Chr.-284 p.Chr.) erau foarte rare și legate totdeauna de subiecte de altă natură. În episodul celebru al senat-consultului
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
aplicată numai în perioadele epurării militare, ci și pe durata marii persecuții (303-311). Ofițerii care au supraviețuit evenimentului erau numeroși, fapt pentru care Constantin a crezut oportun să dea un decret în favoarea acestora pentru a-i reabilita, lăsându-le posibilitatea reîntoarcerii în armată, ori a lăsării onorabile la vatră (honesta missio), ștergând condamnarea anterioară (ignominiosa missio) care ducea la pierderea tuturor drepturilor civile. Unii dintre cei exonerați, fiind acuzați la scurt timp de inițiatorii persecuției dioclețiene de a fi creștini, au
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
militară, distrugând puțin câte puțin ideile lor în acest sens. Mai întâi s-a arătat indulgent și înțelegător față de cei care sub domnia lui Dioclețian și Licinius au fost constrânși să abandoneze armata din motive de conștiință, dându-le posibilitatea reîntoarcerii în serviciul militar, la demnitatea și rangul inițial, ori să se dedice vreunei activități oneste. Mai apoi, a decis să implice Biserica direct în viața armatei, după cum se străduia el însuși pentru bunul mers al Bisericii. În timpul războiului cu perșii
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
și după moartea sa, iritați de lenta și vizibila sa luare de atitudine în favoarea păgânismului. Lentă, pentru că Iulian se temea să izbească simultan împotriva credinței religioase a acestora și se ferea să provoace o reacție necontrolată; își manifesta hotărârea unei reîntoarceri progresive spre păgânism, după cum ne mărturisește Ammianus spunând că: Deși era înclinat spre cultul divinităților păgâne din primii ani ai copilăriei, iar în tinerețe dragostea pentru acest cult i-a devenit arzătoare, anumite motive îl făceau la început să se
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
decrete clare și absolute a hotărât să se deschidă templele și să se aducă jertfe pe altare în cinstea zeilor. După ce a urcat pe tronul imperial și-a aruncat masca și a apărut cu adevărata sa înfățișare. Opera sa de reîntoarcere spre păgânism cu multă înflăcărare a eșuat. Nefiind vorba de recucerirea pozițiilor pierdute de către idolatrie, ci chiar de o reacție a păgânilor împotriva creștinilor desfășurată mai mult în domeniul politic decât în cel religios prin uciderea și îndepărtarea din funcție
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
noul prim-ministru. Partea română în aceste negocieri s-au opus cu tenacitate presiunilor și pretențiilor germane. În după-amiaza zilei de 22 martie 1939, la orele 17, Wohlthat, conducătorul delegației Reichului, s-a manifestat destul de violent: amenința cu întreruperea și reîntoarcerea la Berlin în seara zilei de 23 martie. Între altele, a cerut participarea la discuții a ministrului de Externe român Grigore Gafencu, iar în ultimă instanță chiar să-i fie acordată o audiență la rege. După acest moment destul de delicat
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]