3,066 matches
-
identificării referentului legitim, în cazul celorlalte evanghelii. Să luăm ca exemplu abominatio desolationis, simbol al căderii Ierusalimului! Tradiția preaugustiniană vede în ∃∗Ξ8Λ(:∀ ϑ↑Η ƒΔ0: φΦγΤΗ (lat. abominatio desolationis) din Cartea lui Daniel unul dintre simbolurile Anticristului. Augustin însă, după ce recitește și compară cu atenție cele trei variante, considerând‑o pe cea de la Luca „indiciu de fidelitate”, ajunge la concluzia - relativă, mărturisește el - că sintagma trebuie atribuită mai degrabă unui personaj istoric implicat în distrugerea templului. Fragmentul referitor la abominatio desolationis
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
5. 3. Am folosit textele editate în Cronicari munteni, selecția textelor, studiu introductiv, note, comentarii și glosar de Dan Horia Mazilu, București, Editura Fundației Naționale pentru Știință și Artă - București, Editura Univers enciclopedic, 2004. 4. Vezi și Dan Horia Mazilu, Recitind literatura română veche, vol. II, București, Editura Universității din București, 1998, p. 301. 5. Vezi Nicolae Iorga, Viața femeilor în trecutul românesc, pp. 6-8. Considerații reluate - ziceam - în Istoria românilor în chipuri și icoane, ediția a II-a, București, Editura
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
240. Ibidem, p. 255. 241. Ibidem, pp. 119, 224. 242. Ibidem, p. 215. 243. Ibidem, p. 130. 244. Ibidem, p. 151. 245. Ibidem, p. 176. 246. Ibidem, p. 172. 247. Ibidem, pp. 189, 251, 197. Vezi și Dan Horia Mazilu, Recitind literatura română veche, vol. III, p. 718. 248. Ca și până acum, cele mai multe informații le-am extras din Dicționarul... lui Nicolae Stoicescu, pp. 276, 287, 335, 405, 413, 350, 364. 249. Ibidem, pp. 47, 70, 18, 33-34, 99, 101, 61
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
II, Editura Meridiane, București, 1968, p. 72. 606. Ștefan Lemny, Sensibilitate și istorie..., p. 134. 607. Vezi Ioan Lupaș, „Nobilitatea popii Ioan din Vinț”, în Studii, conferințe, și comunicări istorice, vol. I, București, 1928, p. 197. 608. Dan Horia Mazilu, Recitind literatura română veche, vol. II, Editura Universității din București, București, 1998, p. 391 (cu bibliografia chestiunii). 609. Mă folosesc de Ioan Zoba din Vinț, Sicriul de aur, ediție îngrijită și studiu introductiv de Anton Goția, Editura Minerva, București, 1984. 610
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Crestomație..., vol. I, p. 142. Pentru priviri mai largi asupra celor două texte oratorice comentate mai sus vezi Dan Horia Mazilu, Proza oratorică în literatura română veche, vol. I, Editura Minerva, București, 1987, p. 7 și urm; Dan Horia Mazilu, Recitind literatura română veche, vol. II, Editura Universității din București, București, 1998, pp. 438-443, 444, 446. FILENAME \p D:\microsoft\docuri nefacute\Vaduvele.doc PAGE 1
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
finele unei (lungi) perioade consacrate lui Honigberger, am bucuria să-i mulțumesc pentru unele informații importante și pentru Întâmpinarea călduroasă unui descendent: domnului Wolfgang Honigberger (Reutlingen). Dacă, mai demult, sorții ar fi decis altfel, probabil că și azi aș fi recitit aceste memorii ca odinioară cu bunica mea, Alexandrina Ionescu, așa cum citeam ritual jurnalul asiatic al lui Mikluho Maklai și alte relatări ale călătoriilor Îndepărtate, amiezi la rând În canicularele veri ale copilăriei, În penumbra Încă enigmatică a unei mici Încăperi
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
o sarcină plină de pericole - dar nu le vom evita aici. Pentru cel care deschide, de obicei neavertizat, memoriile sale, Honigberger este un personaj dublu. Nu e deloc simplu a Încerca să Înfățișezi chirurgia dificilă a desprinderii dublului fantastic, pentru că, recitind de multe ori nuvela din 1940, am putut vedea În câte moduri - mereu cu rezultate dintre cele mai solide- Eliade nu a așteptat niciodată un asemenea examen și, parțial inconștient, a făcut orice, În interiorul nuvelei, pur și simplu pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
în timpul directoratului acestuia, cât și - ca sub o luminoasă umbră - după moartea marelui critic. SCRIERI: G. Topîrceanu. Viața și opera, București, 1958; Delavrancea, București, 1964; Pagini de istorie literară, București, 1966; Duiliu Zamfirescu, București, 1969; Literatura epistolară, București, 1972; Citind, recitind..., București, 1973; Conceptul de realism în literatura română (în colaborare), București, 1974; Continuități, București, 1976; Dicționar de termeni literari (în colaborare), București, 1976; Introducere în opera lui Liviu Rebreanu, București, 1976; Portrete și analize literare, București, 1982; Istoriografia literară românească
SANDULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289469_a_290798]
-
180-183; Alexandru George, Un gen care se stinge, LCF, 1972, 52; Dumitru Micu, Povestirea și literatura epistolară, CNT, 1973, 8; Ion Vlad, Condiția literară a genului epistolar, T, 1973, 4; Liviu Petrescu, „Literatura epistolară”, RITL, 1973, 2; Mircea Iorgulescu, „Citind, recitind...”, LCF, 1973, 33; Nicolae Manolescu, Studii despre clasici, RL, 1973, 36; Adriana Iliescu, „Citind, recitind...”, LCF, 1973, 38; Zaciu, Bivuac, 196-200; George Muntean, Statornicie și competență, RL, 1976, 29; Emil Manu, „Continuități”, SPM, 1976, 296; Liviu Leonte, „Continuități” și „confluențe
SANDULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289469_a_290798]
-
literatura epistolară, CNT, 1973, 8; Ion Vlad, Condiția literară a genului epistolar, T, 1973, 4; Liviu Petrescu, „Literatura epistolară”, RITL, 1973, 2; Mircea Iorgulescu, „Citind, recitind...”, LCF, 1973, 33; Nicolae Manolescu, Studii despre clasici, RL, 1973, 36; Adriana Iliescu, „Citind, recitind...”, LCF, 1973, 38; Zaciu, Bivuac, 196-200; George Muntean, Statornicie și competență, RL, 1976, 29; Emil Manu, „Continuități”, SPM, 1976, 296; Liviu Leonte, „Continuități” și „confluențe”, CRC, 1976, 44; Zaharia Sângeorzan, „Introducere în opera lui Liviu Rebreanu”, CRC, 1976, 49; Dana
SANDULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289469_a_290798]
-
CNT, 1976, 52; Nicolae Manolescu, „Dicționar de termeni literari”, RL, 1976, 53; Vlad Sorianu, În universul valorilor consacrate, ATN, 1977, 2; Al. Piru, Rebreniana, LCF, 1977, 11; George, Sfârșitul, II, 34-38; Pillat, Itinerarii, 357-358; Ungheanu, Lecturi, 330-335; Ștefan Cazimir, „Citind, recitind...”, RL, 1983, 3; Z. Ornea, G. Topîrceanu, „Scrieri”, CNT, 1983, 17; Mircea Anghelescu, „Ocarte bună sfidează moartea”, T, 1983, 4; Ștefan Cazimir, Romane epistolare, RL, 1984, 30; Șerban Cioculescu, Duiliu Zamfirescu, epistolier, RL, 1984, 38; Nicolae Mecu, Un epistolar de
SANDULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289469_a_290798]
-
1; Gabriel Țepelea, „George Coșbuc. Bibliografie”, VR, 1966, 2; Marin Beșteliu, „Ecouri literare universale în poezia lui Coșbuc”, R, 1970, 4; Nicolae Manolescu, „Ecouri literare universale în poezia lui Coșbuc”, CNT, 1970, 28; Piru, Varia, I, 202-204; Zaharia Sângeorzan, Cum recitim clasicii?, LCF, 1974, 46; Cornel Cotuțiu, Cu Gavril Scridon, editorul lui Coșbuc, „Minerva” (Bistrița), 1991, 5; Mircea Popa, Gavril Scridon, cercetător al literaturii maghiare, TR, 1996, 43; Ilie Rad, Erudiție și modestie: Gavril Scridon (1922-1996), TR, 1996, 43; Irina Petraș
SCRIDON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289577_a_290906]
-
bucuros. „Deodată neputința de a scrie a dispărut. Eram atât de entuziasmat încât socoteam acest roman, în sinea mea, mai bun decât ce scrisesem până atunci. În doi ani l-am terminat și abia peste opt sute de pagini [...] mi-am recitit romanul și nu l-am mai regăsit bun”, notează el. În 1963 tipărește Friguri și, în vara aceluiași an, îi moare tatăl, simbolul acelei calme lumini din Câmpia Dunării („s-a stins ca o lumânare, începând din primăvara și până în
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
Direcții în romanul românesc contemporan, GL, 1963, 52; Streinu, Pagini, IV, 154-156; Damian, Direcții, 7-76; Nicolae Manolescu, „Friguri”, CNT, 1964, 4; Savin Bratu, Însemnări despre nuvela românească contemporană, VR, 1964, 12; I.D. Bălan, Delimitări critice, București, 1964, 213-216; Paul Georgescu, Recitind „Întâlnirea din Pământuri”, VR, 1965, 9; Ion Lungu, Itinerar critic, București, 1965, 31-46, 119-162; Micu-Manolescu, Literatura, 181-193; Mihai Novicov, Literatura și viața, București, 1965, 29-49; Simion, Orientări, 260-266; Nicolae Manolescu, Autorul și eroul lui („Întâlnirea din Pământuri”. „Desfășurarea”), CNT, 1966
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
subiect? a. Să asculți o expunere neînsoțită de materiale vizuale. b. Să fii nevoit să citești în tăcere, fără explicații verbale sau discuții. c. Să nu ți se permită să desenezi, mâzgălești, sau să faci însemnări, chiar dacă nu le vei reciti niciodată. d. Să fii nevoit să privești și să asculți,fără a te putea clinti. 14. Rememorează o amintire fericită din viață. Petrece câteva secunde căutând sâ îți amintești cât mai multe detalii. După ce ai retrăit episodul, ce amintiri ies
Caietul Dirigintelui by ROXANA VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/539_a_846]
-
Cioran. Acesta, cum va mărturisi la bătrânețe, copilărește cu „Țâncii”, adică împreună cu Bucur și Petru (viitor director al Băncii Agricole și autor, în prima tinerețe, al unei broșuri intitulate alarmant Moartea civilizației capitaliste, pe care eseistul parizian dorea să o recitească). Casa lor se numără printre foarte puținele locuri și lucruri evocate nostalgic de „scepticul de serviciu”, iar celor doi frați li se recunoaște neted aportul formativ: „Îmi pare rău că Bucur și-a lichidat casa de la Rășinari - îi scrie Cioran
ŢINCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290186_a_291515]
-
în tradiția poeziei muntenești. Aici se întâlnește el cu spiritul Văcăreștilor și cu „boala” lor incurabilă și măreață, jumătate prefăcută, jumătate o boală cerească. Câteva poeme (Leoaică tânără, iubirea, Vârsta de aur a dragostei etc.) au făcut carieră. Ele sunt recitite și azi de tineri. Plac nu numai lor, plac, în genere, din rațiuni estetice, pentru că acest tânăr poet vorbește cu o dezinvoltură extraordinară despre ceea ce el numește, undeva, „o întâmplare a ființei” sale, cu un sentiment de jubilație și de
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
asasinează etc. Chiar și atunci când istorisirea evoluează destul de aproape de tipicul literaturii cu stafii sau de fantezia onirică, paradigma rămâne neschimbată - anomalia, distorsionarea realului. Cartea se încheie cu o retrospectivă: viața devine reversibilă, la fel ca literatura. Un personaj-povestitor retrăiește sau recitește tot filmul în zece secvențe (câte etaje are blocul care îi servește drept scenă), căpătând o perspectivă distanțată asupra întregului. Căci pivnița clădirii, unde se preumblă, ca într-un coșmar lucid, protagonistul, întruchipează dedesubturile așa-numitei realități. În Uscătoria de
ŢUCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290279_a_291608]
-
pe drumul umanului partid”. Considerând că „geneza lumii-ncape în comunistul verb”, poetul evocă patetic ziua de 23 august, văzută prin apologetica de partid, slăvește „congresele lumii comuniste”, cu specială subliniere a însemnătății celui de-al IX-lea, citește și recitește istoria națională cu optica „omului nou”: „Istoria română o recitesc, să știu / De unde vin și unde voi curge mai departe, / Să înțeleg partidul scriind a vieții carte, / Mereu pe soclul clipei în cartea lui să fiu”. Când nu e direct
VADUVA-POENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290404_a_291733]
-
comunistul verb”, poetul evocă patetic ziua de 23 august, văzută prin apologetica de partid, slăvește „congresele lumii comuniste”, cu specială subliniere a însemnătății celui de-al IX-lea, citește și recitește istoria națională cu optica „omului nou”: „Istoria română o recitesc, să știu / De unde vin și unde voi curge mai departe, / Să înțeleg partidul scriind a vieții carte, / Mereu pe soclul clipei în cartea lui să fiu”. Când nu e direct „militantă”, producția versificată a lui V.-P. exprimă bombastic elanuri
VADUVA-POENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290404_a_291733]
-
Horia Mazilu, Literatura română în epoca Renașterii, București, 1984; Mihai Berza, Pentru o istorie a vechii culturi românești, îngr. și introd. Andrei Pippidi, București, 1985, passim; Răzvan Theodorescu, Civilizația românilor între medieval și modern, I-II, București, 1987, passim; Mazilu, Recitind, I, 309-316; Sorohan, Introducere, 83-109. D. H. M.
UMANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290334_a_291663]
-
clasic al omului”, APF, 1998, 1-2; Alexandru Surdu, Influențe kantiene în „Estetica” lui Tudor Vianu, „Revista de filosofie”, 1998, 1; Z. Ornea, Corespondența primită de Vianu, RL, 1998, 21; Mircea Anghelescu, Corespondenții lui Tudor Vianu, LCF, 1998, 26; Elvira Sorohan, Recitindu-l pe Vianu, DL, 1998, 28; Sorin Alexandrescu, Atitudinea stilistică sau Despre Tudor Vianu, „22”, 1998, 41; Gelu Ionescu, Despre Tudor Vianu în ultimii săi 20 de ani, „22”, 1998, 43-45; Daniel Dimitriu, Tudor Vianu despre „inegalitatea lui Macedonski”, ALA
VIANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290512_a_291841]
-
și literatura noastră”, VR, 1931, 2; Al. Procopovici, „Catehismele românești din 1544 (Sibiu) și 1559 (Brașov)”, DR, 1943, 2; Curticăpeanu, Mișc. cult., 83; Cărturari brașoveni, 211-212; Bucur, Istoriografia, 387-388; Vasile Netea, Folclorul și folcloriștii mureșeni, Târgu Mureș, 1983, 73-77; Mazilu, Recitind, I, 449, 457. D. Gr.
SULICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290019_a_291348]
-
obsesii modelante. Cel dintâi volum, Singur printre poeți, îi afirmă o constantă a gândirii creatoare, preocuparea pentru „starea poeziei”, ca și pentru deja-creat în totalitate. Poezia care a urmat poate fi definită drept cumulativă și de înclinare hermeneutică. Cumulativă, în măsura în care recitește, citează, parodiază, prelucrează, comentează, interpelează teme și mituri poetice, clișee, formule - adică preexistentul creatului (al altora și, eventual, chiar al său). Hermeneutică, fiindcă se descoperă, în acest tip original de lirică, o interpretare interogativă și gravă a condiției omului în raport cu
SORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]
-
atunci când „trâmbița Ordinului va suna cu toată puterea” pentru a rosti cu glas tare „ceea ce acum se rostește numai în șoaptă”. Anume ce? Înlăturarea tiraniei papale și instaurarea domniei Științei Adevărate - cea bazată pe principiile rozicruciene. Confessio îndeamnă erudiții să recitească atent Sfânta Biblie. Vor descoperi că acolo „fiecare literă sau semn” îndeamnă la cercetare științifică. Sfânta Scriptură îndeamnă, de asemenea, la cunoașterea filosofiei. Iar cei care o tâlcuiesc altfel și condamnă filosofia și științele nu fac decât să blasfemieze Cartea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]