7,357 matches
-
că terminologia folosită la art. 6 este una generală a făcut posibile interpretarea și aplicarea art. 6 din ordinul atacat de maniera reținută de organul fiscal (ceea ce a condus la stabilirea de obligații fiscale suplimentare de plată în sarcina reclamantei), cu toate că art. 6 putea fi interpretat diferit, favorabil situației reclamantei, de exemplu, aplicarea aceluiași criteriu (al activităților desfășurate pe teritoriul României) atunci când sunt stabiliți ambii indicatori amintiți anterior. Art. 6 din anexa la Ordinul nr. 239/2019 este
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
interpretarea și aplicarea art. 6 din ordinul atacat de maniera reținută de organul fiscal (ceea ce a condus la stabilirea de obligații fiscale suplimentare de plată în sarcina reclamantei), cu toate că art. 6 putea fi interpretat diferit, favorabil situației reclamantei, de exemplu, aplicarea aceluiași criteriu (al activităților desfășurate pe teritoriul României) atunci când sunt stabiliți ambii indicatori amintiți anterior. Art. 6 din anexa la Ordinul nr. 239/2019 este o normă juridică care nu este clară, care conduce la interpretări arbitrare
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
de CJUE ca nesocotind cerința privind calitatea dreptului prevăzută în Convenție (Cauza Serkov c. Ucrainei). În aceste condiții, art. 6 din anexa la Ordinul nr. 239/2019 este nelegal, motiv pentru care reclamanta solicită anularea acestuia. La pct. 4 din acțiune, reclamanta formulează critici de nelegalitate privind ordinele comune ministeriale nr. 1.942/979/819/2020 și nr. 2.814/1.536/1.806/2020. În prealabil, reclamanta precizează că deoarece nota adoptată atât în ordinul comun nr. 1.942/979/819/2020, cât și în ordinul comun nr. 2.814/1.536/1.806/2020 este identică, criticile sale sunt comune
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
aceste condiții, art. 6 din anexa la Ordinul nr. 239/2019 este nelegal, motiv pentru care reclamanta solicită anularea acestuia. La pct. 4 din acțiune, reclamanta formulează critici de nelegalitate privind ordinele comune ministeriale nr. 1.942/979/819/2020 și nr. 2.814/1.536/1.806/2020. În prealabil, reclamanta precizează că deoarece nota adoptată atât în ordinul comun nr. 1.942/979/819/2020, cât și în ordinul comun nr. 2.814/1.536/1.806/2020 este identică, criticile sale sunt comune pentru toate ordinele contestate. Prin prezenta acțiune, reclamanta solicită anularea unor acte normative care în prezent
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
ministeriale nr. 1.942/979/819/2020 și nr. 2.814/1.536/1.806/2020. În prealabil, reclamanta precizează că deoarece nota adoptată atât în ordinul comun nr. 1.942/979/819/2020, cât și în ordinul comun nr. 2.814/1.536/1.806/2020 este identică, criticile sale sunt comune pentru toate ordinele contestate. Prin prezenta acțiune, reclamanta solicită anularea unor acte normative care în prezent sunt abrogate, deoarece ordinul nr. 1.942/979/819/2020 a produs efecte juridice în perioada în care a fost în vigoare, iar aceste efecte nu au dispărut neapărat prin abrogarea actului și au impactat situația
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
nota contestată, prin care se adaugă/modifică nepermis cerințele de acordare a facilitaților fiscale, cerințe care nu sunt reglementate în Codul fiscal; în plus, aspectele ce urmau a fi clarificate erau delegate către președintele Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză. Inițial, reclamanta consideră că trebuie stabilit care este domeniul de aplicare al ordinelor comune ministeriale și dacă legiuitorul a atribuit competența de a stabili mecanismul de calcul al cifrei de afaceri către 2 organe administrative simultan. În acest sens, verificând competența celor
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
cei 3 pârâți au acționat cu exces de putere, fiind întrunită ipoteza normei legale cuprinsă în art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 554/2004, pârâții încălcând limitele competenței atribuite de legiuitor, cu efecte directe asupra situației fiscale a reclamantei, cu efecte vătămătoare pentru reclamantă. Așadar, cele 3 ministere sunt organe necompetente în această materie, au încălcat însăși norma de stabilire a competentei din cuprinsul Codului fiscal, asumându-și atribuțiile altui organ, astfel că nota indicată mai sus este nelegală
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
cu exces de putere, fiind întrunită ipoteza normei legale cuprinsă în art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 554/2004, pârâții încălcând limitele competenței atribuite de legiuitor, cu efecte directe asupra situației fiscale a reclamantei, cu efecte vătămătoare pentru reclamantă. Așadar, cele 3 ministere sunt organe necompetente în această materie, au încălcat însăși norma de stabilire a competentei din cuprinsul Codului fiscal, asumându-și atribuțiile altui organ, astfel că nota indicată mai sus este nelegală și prin urmare ordinele sunt
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
vor fi retrase ori anulate de o lege ulterioară. Or, prin nota din ordinele comune menite să aprobe un formular, în fapt pârâții au reglementat modul de acordare a facilităților fiscale (invocat de către echipa de inspecție fiscală în cazul reclamantei, deci cu impact juridic și fiscal) și este condiționată acordarea lor, fiind evident că se aduce atingere principiului securității juridice. Prin urmare, nota contestată din cuprinsul ordinelor comune încalcă principiile de drept constituționale și legale referitoare la ierarhia normelor și
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
Prin urmare, nota contestată din cuprinsul ordinelor comune încalcă principiile de drept constituționale și legale referitoare la ierarhia normelor și procedura de tehnică legislativă referitoare la completarea/modificarea unor acte normative, principiul securității juridice, fiind necesară anularea textului atacat. În final, reclamanta a făcut referire la cele statuate de Curtea de Justiție a Comunităților Europene referitoare la principiul securității juridice, respectiv că acesta face parte din ordinea juridică comunitară și trebuie respectat atât de instituțiile comunitare, cât și de statele membre, atunci
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
Pârâtul Ministerul Muncii și Protecției Sociale a depus întâmpinare prin care a solicitat, în principal, respingerea acțiunii ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, iar în subsidiar ca fiind neîntemeiată (f. 121, vol. I). Față de susținerile reclamantei, pârâtul invocă următoarele excepții: 1. Excepția inadmisibilității solicitării anulării în parte a celor două ordine, respectiv Ordinul ministrului finanțelor publice, ministrului muncii și protecției sociale și ministrului sănătății nr. 2.814/1.536/1.806/2020 și Ordinul ministrului finanțelor publice, ministrului muncii și protecției sociale
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
asemenea, pârâtul solicită respingerea ca neîntemeiat a capătului de cerere prin care reclamanta solicită obligarea sa la plata cheltuielilor de judecată, în acord cu dispozițiile art. 451 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă. În cazul în care reclamanta va cădea în pretenții, pârâtul solicită instanței să aibă în vedere dispozițiile art. 447 din Codul de procedură civilă, iar în cazul în care se face dovada cheltuielilor de judecată, să țină cont de dispozițiile art. 452 din același cod
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă în cauză în ceea ce privește Ministerul Muncii și Protecției Sociale și în subsidiar ca fiind neîntemeiată. Pârâta COMISIA NAȚIONALĂ DE STRATEGIE ȘI PROGNOZĂ a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii reclamantei ca neîntemeiată și nefondată (f. 1, vol. II). Cu privire la petitul 1 al acțiunii, respectiv ca instanța să constate inexistența Ordinului președintelui CNSP nr. 239/2019 ca și consecință a nepublicării acestuia în Monitorul Oficial, pârâta solicită respingerea acestui capăt
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
pe site-ul instituției, în interiorul sintagmei „... care se va publica pe site-ul instituției“ ar fi folosit conjuncția coordonatoare „și“, fapt ce ar fi exclus aplicarea principiului Specialia generalibus derogant, principiu ce se aplică în speță. Totodată, precizează pârâta, reclamanta avea cunoștință de faptul că ordinul de stabilire a mecanismului de calcul al cifrei de afaceri va fi publicat pe site-ul său CNSP, întrucât acest lucru este prevăzut în Codul fiscal, lege publicată în Monitorul Oficial și pe care
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
afaceri va fi publicat pe site-ul său CNSP, întrucât acest lucru este prevăzut în Codul fiscal, lege publicată în Monitorul Oficial și pe care aceasta a avut-o ca bază la calculul facilităților fiscale. Acest fapt este confirmat de reclamantă în cererea de chemare în judecată și în documentele care o însoțesc, întrucât aceasta recunoaște că și-a calculat facilitatea fiscală potrivit prevederilor art. 60 pct. 5 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, deci chiar articolul care reglementează la
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
al cifrei de afaceri. Faptul că la calcularea facilităților fiscale reclamanta nu a ținut cont de prevederile Ordinului nr. 239/2019, nu ne poate fi imputat și nu poate atrage inexistența ordinului. Dacă ar fi dovedit bună-credință, anterior calculării facilităților fiscale, reclamanta ar fi trebuit să consulte site-ul instituției noastre, unde găsea afișat Ordinul CNSP nr. 239/2019, așa cum impunea CNSP lit. e) pct. 5 din art. 60 din Codul fiscal - Legea nr. 227/2015. Mai mult, după intrarea în vigoare a
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
nemulțumită de conținutul lit. e) pct. 5 din art. 60 din Codul fiscal care prevedea obligația postării pe site a ordinului președintelui CNSP pentru mecanismul de calcul al cifrei de afaceri, aceasta avea posibilitatea atacării acestei norme speciale. Faptul că reclamanta a ignorat aplicarea prevederilor Ordinului CNSP nr. 239/2019 nu înseamnă că acesta nu există și nu producea efecte juridice. Pârâta consideră că ar fi putut fi ținută responsabilă doar în situația în care acest ordin nu ar fi fost emis
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
juridice. Pârâta consideră că ar fi putut fi ținută responsabilă doar în situația în care acest ordin nu ar fi fost emis și nu ar fi fost publicat pe site-ul instituției, cum prevedea norma specială, dar pentru faptul că reclamanta nu l-a aplicat este direct responsabilă. Pentru toate aceste motive, solicităm să respingeți primul capăt de cerere al reclamantei și să constatați că Ordinul președintelui CNSP nr. 239/2019 există și produce efecte juridice. Cu privire la cel de-al
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
fost emis și nu ar fi fost publicat pe site-ul instituției, cum prevedea norma specială, dar pentru faptul că reclamanta nu l-a aplicat este direct responsabilă. Pentru toate aceste motive, solicităm să respingeți primul capăt de cerere al reclamantei și să constatați că Ordinul președintelui CNSP nr. 239/2019 există și produce efecte juridice. Cu privire la cel de-al doilea petit al cererii de chemare în judecată, respectiv constatarea nulității Ordinului președintelui CNSP nr. 239/2019, ca și consecință a
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
putând fi calculate prin raportare la prevederile stabilite prin acesta. Dar, a calcula facilități fiscale potrivit punctului 5 al art. 60 din Codul fiscal, fără a ține cont și de prevederile lit. e) a aceluiași punct 5, dovedește faptul că reclamanta, de fapt, nu a dorit să țină cont de prevederile Ordinului nr. 239/2019. Cu privire la petitul al treilea al cererii de chemare în judecată, referitor la anularea art. 6 din anexa Ordinului președintelui CNSP nr. 239/2019, pârâta solicită respingere
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
care s-a întemeiat, neaducând niciun fel de adăugire la lege, ci doar explicitând ceea ce a fost statuat prin Ordonanța nr. 43/2019 cu privire la măsurile de sprijin pentru sectorul construcțiilor. Cu privire la cheltuielile de judecată pretinse de reclamantă, pârâta solicită a se constata că acestea nu pot fi reținute în sarcina sa, întrucât nu are nicio culpă, respectiv nu a creat niciun prejudiciu reclamantei, iar faptul că aceasta a refuzat să aplice prevederile Ordinului nr. 239/2019 o face
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
întâmpinare prin care a invocat excepția prematurității acțiunii, excepția lipsei de interes și excepția lipsei calității sale procesuale pasive, iar pe fondul cauzei, respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată (f. 106, vol. II). În prealabil, pârâtul susține că reclamanta avea obligația de a formula plângere prealabilă împotriva ordinelor contestate înainte de a se adresa instanței. Reclamanta arată prin cererea de chemare în judecată că a formulat plângere prealabilă împotriva ordinelor, fiind transmisă prin poștă la data de 23.09.2021. Pârâtul
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
de chemare în judecată că a formulat plângere prealabilă împotriva ordinelor, fiind transmisă prin poștă la data de 23.09.2021. Pârâtul învederează că la data de 29.09.2021 a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel Cluj Dosarul nr. 690/33/2021. Dacă susținerile reclamantei sunt reale, înseamnă că acțiunea este prematur introdusă. Pentru aceste motive și având în vedere că reclamanta nu face dovada formulării plângerii prealabile, pârâtul solicită respingerea cererii de chemare în judecată ca inadmisibilă pentru lipsa plângerii prealabile. Referitor la prematuritatea
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
motive și având în vedere că reclamanta nu face dovada formulării plângerii prealabile, pârâtul solicită respingerea cererii de chemare în judecată ca inadmisibilă pentru lipsa plângerii prealabile. Referitor la prematuritatea acțiunii, pârâtul arată că, prin cererea de chemare în judecată, reclamanta arată că până Ia momentul înregistrării acțiunii nu a primit un răspuns la plângerile transmise, însă având în vedere că actele normative contestate au intrat în circuitul civil și au produs efecte juridice considerăm că răspunsul negativ al pârâților este
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
poate avea deschisă calea unei acțiuni în fața instanței, atunci când persoana vătămată reclamă refuzul nejustificat. În cauză nu se verifică niciuna dintre cele două ipoteze ale tezei întâi din art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004. De asemenea, reclamanta nu a respectat prevederile art. 2 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ și nu a așteptat trecerea termenului de 30 de zile, pentru a introduce acțiunea în contencios administrativ. În lipsa refuzului Ministerului Sănătății de
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]