7,718 matches
-
Miza explicită a acestor demersuri este asigurarea calității educației și protejarea cetățenilor. În realitate, se urmărește, și adeseori se reușește, controlul strict al fluxurilor de persoane către segmentele piețelor muncii aferente anumitor profesiuni și, astfel, al statusurilor sociale și al recompenselor asociate acestora. Marea majoritate a instituțiilor de învățământ private și publice, de toate gradele - de la grădinițe până la universități -, trec prin procese de acreditare centralizate, care, formal, urmăresc îndeplinirea unor standarde minime de calitate în livrarea serviciilor educaționale. Criteriile de acreditare
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
comparativă a strategiilor didactice deschise, flexibile și a celor structurate sau compararea eficacității învățării individuale și a celei cooperative. Metaanalize din anii ’80 indică următoarele caracteristici ale condițiilor de predare care influențează semnificativ în sens pozitiv rezultatele la învățătură: - întăririle, recompensele; - aplicarea de programe speciale pentru cei cu aptitudini deosebite; - învățarea structurată a citirii; - oferirea de sugestii și de reacții de către profesor; - buna stăpânire a fizicii; - munca în echipe mici. În ultimul deceniu au fost în mare vogă abordări constructiviste care
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
1. sistemul de planificare strategică; 2. stilul de conducere; 3. sistemul de planificare a operațiilor; 4. criteriile de evaluare a performanțelor; 5. structura/designul organizațional; 6. sistemul de antrenament și dezvoltare a personalului; 7. sistemul de bugetare; 8. sistemul de recompense; 9. sistemul de recrutare și selecție; 10. fișa postului. Aceste studii pun în evidență elemente de ghidare sau sugestii privind cercetarea domeniului, fără a exclude însă posibilitatea utilizării acestora ca elemente operaționale pentru formularea misiunii ori pentru modelarea organizației ca să
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
care clienții, angajații și acționarii o au despre calitatea activității noastre. În acest scop, fiecare subunitate a firmei trebuie să obțină rezultate superioare în comparație cu principalii concurenți; noi considerăm că activitățile pe care le desfășurăm sunt încununate de succes numai dacă recompensele acordate acționarilor pe termen lung sunt compatibile cu cele asigurate de companiile cele mai performante. Deși ne dezvoltăm în principal prin descoperirea și perfecționarea unor noi produse, servicii și surse de energie, succesul depinde în cea mai mare măsură de
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
aprovizionare flexibile și rapide. Infrastructura managerială este remarcabilă prin viteza de adaptare la semnalele pieței și sistemul de valori asociat culturii organizaționale. Structura organizațională este plată și se utilizează un sistem clar de obiective căruia îi este asociat sistemul de recompense. Chiar și top-managementul firmei păstrează un număr de sarcini care obligă la contactul direct cu personalul de producție sau cu distribuitorii finali. Forța de vânzări este esențială pentru creșterea cifrei de afaceri. Există un sistem de plată motivant, ce leagă
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
ca legături critice: a) în plan intern: • relația personal-CD; • relația personal-management; • relația personal-marketing; b) în plan extern: • relația cu distribuitorii. Considerându-se ca fiind importante relațiile menționate, se acceptă creșterea cheltuielilor de antrenament ale personalului și realizarea unor pachete de recompense motivante pentru evitarea pierderii competențelor. Relația cu distribuitorii se consideră că trebuie transformată într-un parteneriat care în faza de maturitate să însemne distribuirea riscurilor comerciale asociate noilor produse. Vitaminax va susține publicitatea la nivelul mass-media naționale, iar distribuitorul o
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
să diminueze opoziția și să încurajeze pozițiile favorabile inițiale ale stakeholder-ilor aliați. Neutralizarea managerilor pe care îi simte potrivnici din motive personale se va face insuflându-le un sentiment de securitate privind poziția personală și asigurându-le un sistem de recompense atractiv. Acest sistem va fi însă corelat cu performanța firmei, stabilindu-se premisele obiective ale înlăturării celor care nu au rezultatele scontate. Achiziția va fi acompaniată de un program complex privind personalul. O parte - aproximativ 5% din personal - va fi
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
intangibile asociate trecutului interbelic și de transformare creativă a celor din trecutul apropiat. În a doua fază se urmăresc modificări pe termen mediu și lung în ceea ce privește personalul. Acesta va urma un antrenament menit să schimbe abordarea relației furnizor-client. Sistemul de recompense va fi corelat cu performanțele individuale sau de grup asociate rezultatelor economice ale firmei. Activitățile comerciale și relațiile cu clienții vor căpăta o pondere crescută, reflectată în consolidarea numerică și valorică a compartimentelor implicate. Evaluarea comportamentului și performațelor individuale va
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
echipamentele și produsele sofisticate ale furnizorilor firmelor din grup fac necesară o instruire la sediile furnizorilor. Grupul susține această îmbunătățire a calificării, condiționată de dovedirea loialității pentru o perioadă de trei-cinci ani, necesară pentru recuperarea costurilor de instruire. Sistemul de recompense este cel previzibil pentru tipul de activitate și de firmă analizat. Salarizarea se bazează pe o parte fixă și un sistem de bonusuri, în funcție de realizări și de poziționarea ierarhică. Muncitorii sunt remunerați după timpul lucrat, fără a se încuraja „umflarea
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
convergență la nivelul principiilor de bază, prin care definesc responsabilități și relații clare. Firma este conștientă că performanțele sale sunt dependente de calitatea executivilor săi și, în consecință, oferă o motivație competitivă prin raportare la alte firme multifuncționale. Pachetul de recompense este în corelație cu performanțele asociate ariei de responsabilitate. Aceste performanțe luate în considerare pot fi de natură financiară sau nonfinanciară. Ca multe alte elemente de management, abordarea compensațiilor manageriale este explicată detaliat în raportul anual al firmei. Managerii români
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
acuzat și adus în justiție. Omul cu desăvârșire drept și care trăiește conform adevărului trebuie să moară cu necesitate într-o comunitate în care domnește o asemenea concepție asupra dreptății” (p. 124). Privită sub raportul beneficiilor, al avantajelor și al recompenselor, tematizarea dreptății chiar (și poate mai ales) dacă recurge la sprijinul tradiției - se transformă într-o apologie a nedreptății. Avantaje, recompense etc., toate țin de o percepere exterioară a dreptății, de opinia comună (sensibilă la aspectul imediat vizibil al lucrurilor
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
comunitate în care domnește o asemenea concepție asupra dreptății” (p. 124). Privită sub raportul beneficiilor, al avantajelor și al recompenselor, tematizarea dreptății chiar (și poate mai ales) dacă recurge la sprijinul tradiției - se transformă într-o apologie a nedreptății. Avantaje, recompense etc., toate țin de o percepere exterioară a dreptății, de opinia comună (sensibilă la aspectul imediat vizibil al lucrurilor), de părere - de doxa. Ce poate fi opus acestei stări de lucruri? O examinare a dreptății pentru ea însăși. Numai că
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
o chestiune în raport cu ceea ce va urma în a patra „trecere”. Erastes-ul este îndrăgostitul, are inițiativa; trebuie să-și arate dorința și să fie totodată cumpătat, să facă daruri iubitului, să-l curteze. Pentru toate acestea se simte îndreptățit să aștepte recompensă (adică să-i cedeze îndrăgitul). De cealaltă parte, îndrăgitul este cel curtat, cel iubit, este obiectul dorinței îndrăgitorului (și tocmai din condiția de obiect vrea îndrăgitul să iasă, fie și într-un fel irațional). Curtat fiind, nu are a ceda
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
fie și într-un fel irațional). Curtat fiind, nu are a ceda prea repede și nici a accepta prea multe omagii. De aici un întreg set de reguli de comportare, de amânări și piedici destinate să întârzie scadența (pentru eromenos), recompensa (pentru erastes). În această relație se perfecționează „arta curtării”. Prin urmare, îndrăgostitul (erastes-ul) are inițiativa; i se cere cumpătare, stăpânire de sine, adică amânarea dorinței, ceea ce nu are ca efect diminuarea dorinței, ci sporirea ei deopotrivă cu avansarea cumpătării către
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Nivelul premoral sau preconvențional (4-10 ani)9. Standardele de judecare sunt etichetele culturale ale anturajului: „bun/rău” , „are dreptate/se înșală”, „cuminte/obraznic”, iar faptele sunt judecate după consecințele lor. Stadiul 1 Ă al moralității ascultării, în care pedeapsa și recompensa sunt criterii foarte puternice. Evitarea pedepsei și supunerea la normă apar ca avantaje personale imediate. Stadiul 2 Ă al moralității hedonismului instrumental naiv. Conformarea la normă este sursă de beneficii, deci trebuie realizată pentru că, fiind recompensată, poate fi și plăcută
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
și valorizării morale a acestora. Având în vedere plasticitatea deosebită a „substanței” psihologice ce va constitui personalitatea viitorului adult, școala trebuie să-și asume, într-o manieră sistematică, mai susținută, responsabilități formative. Capitolele următoare ale acestui studiu evidențiază rolul pedepselor/recompenselor și al așteptărilor profesorilor în modelarea personalității elevilor. Acum vrem să atragem atenția asupra efectului pe care îl pot avea atitudinile profesorului față de performanțele elevilor, precum și interpretarea rezultatelor scăzute în termeni de eșec. Cercetări experimentale au demonstrat că intensitatea trăsăturilor
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
exemple, pe modelare etc. Din această perspectivă, am putea spune că una din cele mai importante sarcini formative ale școlii este aceea de a oferi modele, căi de urmat. Între metodele directe, cea mai frecvent întâlnită este utilizarea pedepselor și recompenselor. 5. Modificarea comportamentului prin sistemul de întăriri și pedepsetc "5. Modificarea comportamentului prin sistemul de înt\riri [i pedepse" Baza teoretică a modificării comportamentului prin sistemul de întăriri și pedepse o constituie mecanismul condiționării operante, studiat de unii reprezentanți de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
de întăriri și pedepse o constituie mecanismul condiționării operante, studiat de unii reprezentanți de seamă ai școlii comportamentiste (Thorndike, Tolman, Guthrie). Într-o serie de experimente, ei au descoperit că dacă un anume comportament este în mod consecvent urmat de recompensă, comportamentul are o mai mare probabilitate să se producă din nou. Acest fenomen începe să fie cunoscut ca „lege a efectului”, care afirmă că acele comportamente care sunt urmate de consecințe pozitive vor avea tendința de a fi repetate, iar
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
de consecințe sunt asociate cu descreșterea frecvenței comportamentului. Pedeapsa descrie situația în care comportamentul descrește în frecvență pentru că este urmat de un eveniment aversiv. Nerecompensarea frustrantă descrie situația în care comportamentul descrește în frecvență pentru că este urmat de omiterea unei recompense așteptate (exemplu Ă nu va fi lăudat, premiat). Cercetări ulterioare efectuate de O.H. Mowrer au evidențiat nu numai rolul pedepselor și recompenselor în modificarea comportamentului, ci și importanța deosebită a momentului în care acestea sunt furnizate. De exemplu, dacă
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
aversiv. Nerecompensarea frustrantă descrie situația în care comportamentul descrește în frecvență pentru că este urmat de omiterea unei recompense așteptate (exemplu Ă nu va fi lăudat, premiat). Cercetări ulterioare efectuate de O.H. Mowrer au evidențiat nu numai rolul pedepselor și recompenselor în modificarea comportamentului, ci și importanța deosebită a momentului în care acestea sunt furnizate. De exemplu, dacă un individ se angajează într-un comportament inadecvat (nevrotic sau indezirabil social) ce conduce la o recompensă imediată mică, dar la o pedeapsă
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
evidențiat nu numai rolul pedepselor și recompenselor în modificarea comportamentului, ci și importanța deosebită a momentului în care acestea sunt furnizate. De exemplu, dacă un individ se angajează într-un comportament inadecvat (nevrotic sau indezirabil social) ce conduce la o recompensă imediată mică, dar la o pedeapsă ulterioară mare, răsplata, deși mică, poate fi suficientă pentru menținerea comportamentului respectiv. Cu alte cuvinte, comportamentul cel mai apropiat în timp de recompensă este învățat cel mai bine. Ca alternativă, o pedeapsă imediată mică
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
un comportament inadecvat (nevrotic sau indezirabil social) ce conduce la o recompensă imediată mică, dar la o pedeapsă ulterioară mare, răsplata, deși mică, poate fi suficientă pentru menținerea comportamentului respectiv. Cu alte cuvinte, comportamentul cel mai apropiat în timp de recompensă este învățat cel mai bine. Ca alternativă, o pedeapsă imediată mică poate duce la abandonarea unui anumit gen de comportament, chiar dacă aceasta ar conduce pe termen mai lung la o recompensă considerabilă. Aceste principii, împreună cu cele rezultate din paradigma condiționării
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
alte cuvinte, comportamentul cel mai apropiat în timp de recompensă este învățat cel mai bine. Ca alternativă, o pedeapsă imediată mică poate duce la abandonarea unui anumit gen de comportament, chiar dacă aceasta ar conduce pe termen mai lung la o recompensă considerabilă. Aceste principii, împreună cu cele rezultate din paradigma condiționării clasice, de tip pavlovian, fundamentează în egală măsură tehnici psihoterapeutice și demersuri educative. Dintr-o perspectivă psihopedagogică, principiile anterior expuse (discutate de multe ori prin prisma motivației învățării) conduc la o
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
la o serie de considerații: 1. Cunoașterea rezultatelor. Dacă rezultatele intermediare sunt comunicate elevilor, acestea se constituie în factori recompensativi ce fixează conduita de succes. 2. Fixarea obiectivelor. Având în vedere ideea lui O.H. Mowrer privind importanța momentului furnizării recompensei, este deosebit de utilă fixarea unor obiective intermediare clare și precise în vederea atingerii unui obiectiv final îndepărtat în timp. Evaluările intermediare prin raportarea la aceste obiective vor întări corespunzător comportamentul elevilor; pentru elevii mici se pot stabili obiective mai apropiate decât
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
intermediare clare și precise în vederea atingerii unui obiectiv final îndepărtat în timp. Evaluările intermediare prin raportarea la aceste obiective vor întări corespunzător comportamentul elevilor; pentru elevii mici se pot stabili obiective mai apropiate decât pentru cei mai mari. 3. Utilitatea recompenselor și pedepselor. Prin internalizare, recompensa conduce la ceea ce se numește motivație pozitivă, iar pedeapsa Ă la motivație negativă. De asemenea, recompensa externă este asociată motivației extrinseci, iar cea internă Ă motivației intrinseci. Recompensa și pedeapsa motivează elevii diferențiat, cercetările psihologice
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]