1,587 matches
-
foarte bine că secretul succesului unor texte și idei este publicitatea și mai ales relațiile, al căror sens îl are, din fericire, din plin. De unde necesitatea adoptării unor astfel de cărți și de către unul (sau chiar mai multe) lobby uri redacționale. N-am intenția de a da lui Sorin Antohi sugestii în această privință. Dar poate că textele sale mai vechi, de tinerețe, ar trebui periate puțin de nu puține franțuzisme, unele dizgrațioase. Bursierul meu Herder ratat (în 1985), în împrejurări
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
cum am trăit niște ani alături de ei, mi-e greu să-i dau afară. Ca și cum redacția respectivă ar fi o proprietate personală. Citat exemplar din două puncte de vedere: mai întâi, pentru diagnosticul, să recunoaștem, foarte exact pus mentalității funcționarului redacțional provincial, format și pătruns definitiv de mentalitatea sinecuristă. Apoi, pentru spiritul discreționar de comandă, specific unui astfel de șef. S-a și vorbit, de altfel, despre Mizeria scriitorilor ajunși șefi, după formula, lucidă, a lui Ion Cristoiu 8. Ravagiile sale
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de prim ordin? Trei defecte culturale curente se observă de la distanță, cu ochiul liber. Cel dintâi, cu totul frecvent în publicistică, este de a nu avea nici un proiect, nici un plan propriu de studiu și de a lucra doar prin comenzi redacționale, ocazionale. Imediate, imperioase și pe termene foarte scurte. Practic, de la o zi la alta. în astfel de condiții, orice aprofundare este exclusă. A merge la unele izvoare devine o imposibilitate practică. Se procedează inevitabil lăutărește, doar după ureche, prin informații
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Ilie Mihailescu, Teodor Radovici, Neculai Stoleriu, Elena I. Teodorescu, I. Teodorescu, S.T. Kirileanu (fratele lui G.T. Kirileanu), V. M. Tomegea, Al. Vasiliu, astfel explicându-se și largul ecou al publicației. Îngrijirea textelor a revenit lui Mihail Sadoveanu, trecut în caseta redacțională drept „publicist”, și lui Artur Gorovei, „publicist și avocat”. Revista a impus de la început un număr de rubrici: „Calendarul”, „Despre datorii și drepturi” (în care Artur Gorovei explica legile țării pe înțelesul țăranilor), „Sfaturi despre gospodărie”, „Răvașele unui doctor” (sfaturi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289149_a_290478]
-
ȚARA BÂRSEI, publicație apărută la Brașov, o dată la două luni, din mai 1929 până în decembrie 1938, sub conducerea lui Axente Banciu și cu sprijinul Primăriei orașului și al Astrei. Un articol redacțional, intitulat Brazda noastră, precizează: „Programul acestei reviste îl cuprinde, în esență, numele ei. Vasăzică o revistă regională? Da. Decât că regionalismul nostru nu va fi regionalismul zidurilor chinezești, regionalismul exclusivist, orbit de patriotism local, ci un regionalism care, prin dezgroparea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290061_a_291390]
-
Liceul Anastasie Bașotă; Muguri, la Liceul Hurmuzachi. Iar dacă pentru unii elevi primele încercări literare au fost doar o simplă cochetare cu literatura, pentru câteva talente, revista liceului a devenit o adevărată rampă de debut literar. Surprinde nu atât activitatea redacțională a tinerilor ce dovedesc maturitate și implicare în eforturile lor de a edita revistele oficiale, cât mai ales inițiativa unora de a publica reviste pe cont propriu, adesea sub impactul literar al unor scriitori contestați de profesori. La Fălticeni, viitorul
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
axate pe susținerea mișcării de extremă dreaptă. Se tipăresc materiale cu caracter antisemit, anticomunist, profascist, elogii adresate Legiunii și mareșalului Antonescu, declarații ale Gărzii de Fier, manifeste prolegionare. Printre colaboratorii permanenți ai acestei campanii publicistice se numără, alături de membrii comitetului redacțional, Nicolae Bogdan, Valeriu Cârdu, Ștefan Ion Gheorghe, Mihail Manoilescu, Ion Vial, Petru Șt. Creștinu. Alte articole sunt semnate de Mircea Eliade și Nae Ionescu, Constantin Noica, Dan Barbilian (Ion Barbu) și Dan Botta, iar Liviu Rusu, Victor Ion Popa, Haig
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285949_a_287278]
-
DACIA TRAIANĂ, cotidian apărut la Sibiu între 22 februarie 1920 și 20 septembrie 1921, cu subtitlul „Ziar național independent”, sub direcția lui Ion Gorun și avându-l ca redactor pe Ion Băilă. În articolul redacțional Dacia Traiană, din primul număr, se arată (evidențiindu-se astfel în mare parte și profilul) că „în chestiuni sociale, economice, literare, religioase”, publicația „va da loc părerilor obiective, căutând să înlăture orice discuții de personalități și certuri, care ar contribui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286642_a_287971]
-
LUCEAFĂRUL, publicație apărută la Paris în noiembrie 1948 și în mai 1949. Caseta redacțională lipsește, dar animatorii revistei sunt, conform mai multor mărturii, N. I. Herescu, Mircea Eliade și Virgil Ierunca (secretar de redacție). Editată pe fondul unei grave crize care vizează „răstălmăcirea tradiției noastre istorice, ponegrirea graiului, credințelor și culturii, nimicirea spiritualității noastre autentice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287874_a_289203]
-
, revistă apărută la București, lunar, din 13 noiembrie 1932 până în mai 1933. Redactori sunt Gheorghe Râpă și Ion Nistoreanu; de la numărul 3/1932 apare cu subtitlul „Literatură, ideologie, critică” și cu altă componență redacțională: Gheorghe Râpă și Al. Raicu, iar ultimele două numere (cu alt format și cu frontispiciul schimbat) menționează ca director pe Al. Raicu, iar ca redactori pe Ion Nistoreanu și pe Mihail Florian. Deși nu are un articol-program (înlocuit cu poezia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288747_a_290076]
-
în 1889. La prima serie Caragiale a fost director (între 24 ianuarie și 20 mai 1893, anunțat ca atare pe copertă), în timp ce Anton Bacalbașa își asuma îndatoririle de prim-redactor (tot până la 20 mai 1893). Odată cu seria a doua, răspunderile redacționale îi revin lui Caragiale (cu numărul 2 este din nou indicat pe copertă ca director), deși diversele treburi ale publicației sunt rezolvate de George Ranetti, colaborator asiduu și titular de rubrici importante. În 1902 revista nu mai este condusă de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288205_a_289534]
-
în funcție de colegiile de redacție succesive acceptate sau numite de conducerea comunistă. Astfel, prima fază a celei dintâi serii corespunde intervalului în care redactor-șef a fost Ion Băieșu, schimbat de Gabriel Dimisianu, și se încheie în decembrie 1968. Din colegiul redacțional făceau parte Ioan Alexandru, Ana Blandiana, Nicolae Manolescu, Adrian Păunescu, Al. Piru, Andrei Șerban, Mircea Zaciu. Din ianuarie 1969, redactor-șef este Gheorghe Achiței, iar prezentarea grafică e asigurată acum de Petre Mihai Băcanu. De la numărul 4/1970, în colegiu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285318_a_286647]
-
Nu ar trebui să fie așa. Orice lectură inteligentă și responsabilă a unui text sacru nu îndeamnă la crimă. Nu o justifică. Absolut nimic din această lume nu justifică asasinatele din redacția jurnalului Charlie Hebdo. Pledez însă pentru o politică redacțională mai matură, înțeleaptă și responsabilă. Nu poți fi orb și surd la repetatele atenționări din partea serviciilor secrete franceze cu privire la pericolul atentatelor și tu să continui să batjocorești o întreagă lume musulmană de dragul rating-ului și a câștigului financiar. (Patronii jurnalului
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
Ion Zamfirescu, Doina Grecu (secretar de redacție). Ulterior din redacție mai fac parte Mircea Anghelescu, Ileana Verzea, Octavian Barbossa, Adrian Marino, Cătălina Velculescu. Din 1990 până în 2000 Zoe Dumitrescu-Bușulenga e directoare, Mircea Anghelescu redactor-șef (până în 1997), iar în comitetul redacțional mai sunt cooptați Sorin Alexandrescu, Alexandru Balaci, Al. Călinescu, Alexandru Ciorănescu, Dan Grigorescu, Eva Kushner, Marian Papahagi, Monica Spiridon, Cornelia Ștefănescu, Ion Zamfirescu. După 2000 Zoe Dumitrescu-Bușulenga e director onorific, Dan Grigorescu director, iar în 2003 S. are un comitet
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290028_a_291357]
-
și rândurile de până aici nu sunt adresate numai lui Ovid S. Crohmălniceanu ci privesc și pe autorul articolului de față, care a permis publicarea unui asemenea studiu dușmănos ideologiei clasei muncitoare, În paginile Contemporanului. Conducerea Contemporanului și colectivul său redacțional, orientându-se greșit În problemele literaturii nu a văzut În ce constă adevărata problemă a calității, nu a denunțat la timp poziția greșită a autorului studiului amintit, nu l-a ajutat să-și lămurească gravele sale confuzii ideologice, deși acestea
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
mai de mult atât prin Scânteia cât și prin Lupta de clasă. Este limpede că acest lucru se datorește unei lipse a spiritului de clasă, a vigilenței proletare și spiritului de partid În sânul conducerii Contemporanului și a colectivului său redacțional. Acest fapt nu a apărut, cu toată claritatea, autorului acestor rânduri și membrilor redacției noastre, decât În urma discuției largi În jurul problemelor criticii literare care a avut loc În zilele de 22 și 23 iulie În cadrul Secției Propagandă și Agitație din
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
cu totul greșită și dăunătoare a studiului Pentru calitate În nuvelistica noastră apărut În Contemporanul și a pus În lumină orientarea cu totul greșită, dușmănoasă intereselor clasei muncitoare prin consecințele acestui studiu, a conducerii revistei Contemporanul și a colectivului său redacțional, În domeniul literaturii. (Ă). Greșeala săvârșită de Contemporanul ia aspectul unei manifestări cosmopolite și voi arăta Îndată În ce fel. Noi am analizat fenomenul literar rupându-l de realitatea socială care i-a dat naștere, detașându-l de momentul specific
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
mai bogate de scriitori ieșiți din massele poporului, de a crea astfel cadrele necesare realizării revoluției culturale. Îmi dau seama că o asemenea critică are un caracter profund demobilizator și poate fi interpretată ca dușmănoasă, În pofida bunelor intenții ale colectivului redacțional de la Contemporanul. O asemenea critică dovedește lipsa unui spirit ridicat de clasă, unei ascuțite vigilențe proletare. Noi am atacat sectorul socialist al literaturii noastre În loc de a-l sprijini, de a-l Întări, de a-l ajuta să se dezvolte și
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Între ele manifestările dușmănoase ale ideologiei burgheze, cum pot săpa, din rădăcini, bunele intenții ale celui care scrie. Adoptând această atitudine dușmănoasă și inchizitorială față de literatura nouă, Ovid S. Crohmălniceanu și implicit cel ce scrie aceste rânduri, ca și colectivul redacțional al revistei noastre, au cumulat o serie Întreagă de greșeli. (Ă). Critica literară nu mai trebuie să devină o tribună a manifestărilor ideologiei dușmanilor clasei muncitoare și În acest sens greșeala lui Ovid S. Crohmălniceanu, a conducerii Contemporanului și a
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
noastre, au cumulat o serie Întreagă de greșeli. (Ă). Critica literară nu mai trebuie să devină o tribună a manifestărilor ideologiei dușmanilor clasei muncitoare și În acest sens greșeala lui Ovid S. Crohmălniceanu, a conducerii Contemporanului și a colectivului său redacțional va fi concludentă pentru toată lumea. Cred că trebuie să ne punem - aplicată la meseria noastră - această simplă dar pătrunzătoare Întrebare pe care Gorki a adresat-o „maeștrilor” culturii occidentale: cu cine sunteți voi critici ai literaturii. Ceea ce se Întâmplă astăzi
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
cuvânt documentelor. Viața românească 49, rubrica Orientări: „Lupta de clasă, organ teoretic și politic al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, publică În nr. 6, o recenzie despre Viața românească. Pe această cale, partidul vine din nou În ajutorul colectivului redacțional al revistei, adăugând liniei trasate și indicațiilor date În cadrul discutării sarcinilor și muncii depuse, Îndrumări prețioase pentru ca Viața românească să Întărească frontul publicațiilor noastre literare. Constatându-se unele progrese realizate de Viața românească - și cu referire la materialul concret, cuprins
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
combătut pe baza materialului concret. Sectorul Orientări a dispărut din revistă, lipsind pe cititorii de studii mai ample cu privire la problemele literaturii arătând că În fond redacția șovăie când este vorba de a le ataca. Într-adevăr, cu toate prevederile planului redacțional, problemele poeziei, prozei, criticii, dramaturgiei - literatura ca mijloc de cunoaștere, rolul ei educativ, caracterul ei popular, spiritul de partid care trebuie să o Însuflețească, problema unității dintre conținut și formă În literatură, combaterea literaturii decadente, etc.etc. Încă n-au găsit
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
și cititorului pe care ar trebui să-l orienteze. Mai mult, tocmai acolo unde ar trebui intransigență partinică, principialitate și grijă deosebită, se manifestă scăderi vădite și lipsă de vigilență. Progresele făcute În domeniul prozei se resimt Încă de neglijențe redacționale. Anunțând publicarea, În curând, a romanelor Sfârșitul jalbelor (Al. Jar), Canalul (P. Dumitru), Temelia (E. Camilar), În vest (A. Mihale), În armată (L. Fulga), Cimentul (O. Măgureanu) - trebuie să constatăm, totuși, că redacția noastră nu a stăruit asupra zugrăvirii În
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
a stăruit asupra zugrăvirii În literatură a industriei grele, a oamenilor muncii, care, În metalurgie, petrol, mine, etc., pun temeliile socialismului În R.P.R. (Ă). Pricinile deficiențelor sunt multiple. 1.În primul rând, ele trebuie căutate În slăbiciunea ideologică a colectivului redacțional, În faptul că problemele literaturii nu se adâncesc, că redactorii nu Învață suficient. De aici vine și lipsa de curaj, de-o parte, șovăielile și confuziile pe de altă parte. 2.Lipsa unei legături susținute cu viața, cu oamenii, cu
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
nu duc o muncă susținută pentru aplicarea planului. Conducerea revistei trece cu vederea, neprincipial, greșelile făcute și nu controlează Îndeajuns Îndeplinirea sarcinilor. De aici provin Întârzierile, pripeala Înaintea apariției fiecărui număr (Ă). Conștient de răspunderea pe care o are, colectivul redacțional al Vieții românești Își ia angajamentul de a Îndeplini În mod consecvent sarcinile de cinste care Îi revin”. * Înțelegem din acest auto-rechizitoriu, că nu numai Lupta de clasă a semnalat lipsa de vigilență a numitei reviste, ci și Contemporanul cu
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]