3,034 matches
-
Hugo. — Aici greșești tu, i-a răspuns doamna Duffield cu blândețe. Tocmai pentru că eu și tatăl tău ne-am împăcat te sfătuiesc ca tu să te desparți. Alice s-a încruntat. —Nu înțeleg. Mama ei a avut o ezitare. — Ca să redevenim un cuplu, tatăl tău, în special, a dat dovadă de foarte multă generozitate și amândoi am fost nevoiți să facem față unor adevăruri neplăcute. N-a fost ușor. De fapt, a fost foarte greu. Să refaci încrederea pierdută e o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
costa scump. Pe lângă ea, și el, și Theo, a cărui față purta încă dovada grăitoare a fasolei pe care o mâncase la prânz, arătau mai mult decât șifonați. Hugo s-a tras mai aproape de Theo, într-un gest protector. Copilul redevenise interesat de inelele și țepușa lui. Hugo s-a uitat la nevastă-sa cu precauție. În minte i-a apărut un alt posibil motiv al vizitei acesteia. Dar dacă Amanda își închipuia că putea să ia copilul acum, se înșela
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
Când trecu pe lângă el, legănându-și șoldurile (fierbinți, dar nu reuși să își dea seama cât de fierbinți puteau să fie, iar această necunoscută avea să îl chinuie multă vreme), femeia trase după ea și o cortină invizibilă, iar atmosfera redeveni dureros de naturală (atunci când te doare normalitatea, poți să te retragi, poate că ai băut prea mult, zâmbi). Proiectorul se stinse, scena rămase scufundată în întuneric, cuprinsă de o tristețe iremediabilă, se auzi zgomotul făcut de scaunele trase și clinchetul
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
de zmeie), care m-a inspirat profund în alegerea acestui titlu sugestiv, Etica creștină din perspectiva persoanei. Cartea se bazează pe faptul că în orice om există o bunătate originară. Prin urmare, întotdeauna se poate găsi un mod pentru a redeveni buni (Esiste un modo per tornare a essere buoni), fapt care constituie, în mare măsură, punctul de pornire și de sosire al reflecțiilor ce vor urma. Cred că este un indiciu al bunătății fundamentale pe care o aflăm în fiecare
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
ajunge la o raritate în secolul VIII, aproape o întrerupere (datorită crizei politico-economice și a transformărilor de ordin religios din Imperiu), pentru ca situația să se redreseze brusc în secolul IX (prin follis, îndeosebi), iar în perioada veacurilor X-XI, moneda bizantină redevine o prezență constantă. Această dinamică se datorează mai multor factori, printre care se află schimbările produse în domeniul economic, politic și religios a lumii bizantine, dispariția avarilor și întemeierea Primului Țarat Bulgar. În pofida unei evoluții a societății vechi românești, din
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
cele câteva luni de austeritate s-a dus de râpă. Și totul a recăpĂtat viață. Străzi pline de trafic, claxoane, Adina Dabija 100 trotuare Înecate În zăpadă gri- verzuie, voci amestecate, grăbite, fericite, perfect lipsite de sens - viață. lumea a redevenit deo- dată vie, sălbatică, Înfricoșătoare, iar oamenii umblau iarăși pe străzi, fărĂ sfori, În carne și oase, habar n-având că fuseseră cu toții eliberați. iubirea e vinul roșu al inimii. Ștefan era Însurat de trei ani cu ingrid, o nemțoaică
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
Tot ceea ce câștigasem în cele câteva luni de austeritate s-a dus de râpă. Și totul a recăpătat viață. Străzi pline de trafic, claxoane, trotuare înecate în zăpadă gri-verzuie, voci amestecate, grăbite, fericite, perfect lipsite de sens - viață. Lumea a redevenit deodată vie, sălbatică, înfricoșătoare, iar oamenii umblau iarăși pe străzi, fără sfori, în carne și oase, habar n-având că fuseseră cu toții eliberați. Iubirea e vinul roșu al inimii. Ștefan era însurat de trei ani cu ingrid, o nemțoaică bogată
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
Am făcut chiuretaj. Nu mai am nimic În burtă. Deși, dacă ești curios și poate vrei să știi, am avut, din prima, doi, nu doar unul! Cum? Ce ai făcut? Nauzi? Chiar nauzi? Am făcut chiuretaj. M-am eliberat. Am redevenit liberă, În fața mea și a vieții. Asta am vrut să fac și asta am făcut. Și gata! De-acum Înainte, câțiva ani, lumea va fi numai și numai a noastră, iar noi, vom fi numai și numai ai lumii! Tu
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
a trezit, vorbea ceva, atunci, imediat, dar noi nu înțelegeam, nu știam despre ce vorbește. A pronunțat nume pe care nu le cunoșteam... Marian Malciu - Bine, dar vederea? Când anume...Când a ieșit din starea de comă, practic de când a redevenit conștient, s-a plâns că nu vede și... - Domnule doctor! Veniți repede! Pacientul adus ieri noapte are probleme, au fost cuvintele alarmante ale asistentei apărute de după paravanul despărțitor, care au întrerupt-o pe Iuliana. - Iertați-mă, domnișoară! Cu aceste cuvinte
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
ca de la egal la egal și ea și i-a promis că se va ocupa personal... deci, sunt șanse reale, crede-mă! Tainicele cărări ale iubirii Iustin, doborât de emoția creată de vestea că ar putea avea șansa de a redeveni tânărul de altădată, devenise ușor precipitat. Manifesta o vizibilă atitudine de neîncredere și revoltă, dar găsi resurse să se liniștească destul de repede și să-i răspundă lui Eugen: - Te cred. În tine am avut încredere încă din ziua aceea... în
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
trântor. Poate ai citit mult - arză-l-ar focul de citit - și ți s-a pus un junghi. Amândouă femeile fricționară pe posacul tânăr cu alcool camforat pe la tâmple și pe piept, și hipocondriacul începu să se lase convins. Titi redeveni din nou comunicativ și asiduu la industriile lui. Totuși, într-altă zi declară la toți, dezolat și cu un zâmbet amar în colțul gurii - efect al unei lecturi întîmplătoare de cărți de chiromanție -, că el n-avea să trăiască mult
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
sila în gura lui Felix, care se supunea cuminte, fiindcă putea mușca puțin și din degetul fetei. Toate maternitățile acestea durau atât cât Otilia era numai cu Felix, acasă. Pe dată ce apărea Pascalopol, sau o chema în oraș, Otilia redevenea distrată și nerăbdătoare de petreceri inedite. Atunci toate gingășiile ei față de Felix își pierdeau, spre ciuda acestuia, orice semnificație. Dacă Pascalopol intra în chiar clipa când Otilia cosea nasturele lui Felix (lucrul se-ntîmplă o dată), fata nu lăsa lucrul, nici nu
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
sfârșit, n-am nici un drept să mă amestec. Am crezut că e dorința dumneavoastră. Și, puțin atins, se ridică să plece. Otilia îl ținu de braț. - Nu vrei să mă plimbi cu trăsura mâine seară? M-amplictisit într-un hal... Pascalopol redeveni omul plin de solicitudine. - Dar, domnișoară Otilia, sunt la ordinele dumitale. Mâine la șase vin să te iau. - Vii s-o iei pe Otilia! îi zise, zâmbind, fata. Ți-e indiferent dacă Mărculescu sau Giurgiuveanu. În seara următoare, Felix se
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
ca să-și dovedească astfel prietinia față de Georgeta: - O iubesc, într-adevăr. Georgeta îl strânse repede de un braț și-l sărută. - Dar la mine ce cauți atunci, așa iubești tu pe Otilia? Felix se dădu înapoi, dezarmat de argument. Georgeta redeveni serioasă. - Nu, zise ea, glumesc, desigur. Iubești într-adevăr pe Otilia și o fericesc. Nu faci o crimă dacă vii la mine, oricărui bărbat îi e îngăduit asta. - Nu-i așa? se prinse Felix de precept. De Otilia sunt legatde
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
Această muncă include o confruntare educativă și de transformare continuă care ajută persoana nu numai să recunoască diferitele semne ale prezenței fericirii, ci și să se orienteze spre un proiect de viață care să dea sens persoanei. Cu privire la acest scop redevin folositoare acele mijloace diagnostice care cercetează stilul de viață al unei existențe fericite și, în același timp, ajută să se cunoască acele aspecte operative care promovează o viață consacrată fericită. Termeni cum ar fi bucuria, speranța, sensul vieții, starea de
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
întreba sau se întreba: "Unde-o fi cheia?" Pinky delibera cam în care moment să treacă la executarea complexului de mișcări "fentă-revenire-piedică-fentă", în așa fel încît Cocondy să prindă prilejul de a se rostogoli, de vreo trei ori, peste cap, redevenind făptura care nu i se agăța înainte de gât, retransformîndu-se în persoana cât de cât agreabilă. Până la urmă dibuiră cheia, săltând siluete imprecise și pipăind, cu migală, sub unul dintre cazanele cu rufe. Prima cameră din periplul lor era dormitorul și
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
țară și am observat că toți oamenii de pe-aici își spuneau "Pa", eram convinsă că se gândeau, cu nostalgie, la Paris!... - Lasă, dragă, Parisul nezgîndărit! Dumnealui să-i arătăm întîi și-ntîi testamentul! Ca usturate c-o nuielușă de alun, redeveniră serioase și fură recaptate în vraja principală: domnul Floyd. Sparseră formația. Se învîrtiră împrejur ca două găini bete. Părăsiră relicvariul (cum numi repede Pinky muzeul lui Robin). Reapărură în relicvariu. Șoșotiră. Și, în sfârșit, modul lor cardiac de-a acționa
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
un marchiz, a cărui probitate, eleganță, demnitate, curaj, cunoștiințe și gust literar deveneau domeniile nobiliare pe care am căpătat dreptul să colindăm ani întregi. Dar soneria secretă de încheiere a ședințelor nouăzeciste țârâia, iar globii oculari ai Profesorului se reîncețoșau. Redevenea personajul cu care, pentru a schimba un salut, trebuia să dezvolți un asemenea sistem de strategii și ritualuri, încît tot ceea ce mai 318 DANIEL BĂNULESCU Venise momentul unui contraatac. Și pe toată durata, în "Cafenea", cât îi ascultase pe povestitorii
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
la un proces rațional, căci neutralitatea ei n-are adâncimea care asociază capriciile viscerelor vibrației spiritului. O ființă serioasă este un animal ce îndeplinește condițiile de om; oprește-i o clipă mecanismul de gândire; nu va observa ce ușor a redevenit animalul de altădată. Răpește-i însă tristeții reflexia; va rămâne destulă imbecilitate sumbră ca zoologia să nu te accepte. A lua lucrurile în serios înseamnă a le cântări fără a participa; a le lua în tragic - a te angaja în
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
să înlăture surprizele viitorului. Numai idioțenia - perfecțiune a ne-așteptării - se așază în afară de timp și de viață. O detașare completă de lucruri nu trebuie să ne permită mai mult de ceea ce ar fi emoțiile unui idiot. După fiece intensitate, nu redevii persoană, ci obiect. Apropierile de Absolut au urmări mai grave decât orice intoxicare. Starea consecutivă beției e domoală și plăcută față de înțepenirea ce urmează slăbiciunilor împlinite pentru Dumnezeu. Accesul ultim te face doar să simți groaza de a nu mai
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
înger nu e mai ușor și mai vaporos ca înariparea spre desăvârșirea planantă a neființei. Veșnicia e un prilej de mândrie a muritorilor, o formă pretențioasă, prin care își mulțumesc un gust trecător de nonviață. Veșnic dezamăgiți de ea, ei redevin solidari cu propriile lor fantome și iubesc mai departe timpul etern care-i viața. Prin ce se deosebește acesta de eternitate? În el trăiești, căci nu se poate respira decât în beția infinitei deveniri, pe când eternitatea este luciditatea devenirii. Când
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
orice nu-i durere. Parcurile sânt deșerturi pozitive. Când nu mai ești acordat lumii nici prin gând și nici prin inimă, trebuie să alergi încontinuu, pentru ca în ritmul pașilor să te ocolești și să uiți alcătuirea lacrimală a firii. Altcum, redevii grădinar al sinuciderii... Nebunia-i o prăbușire a eului în eu, o exasperare a identității. Pierzîndu-ți mințile, nimic nu te mai poate opri să fii nelimitat tu însuți. Boala: stadiu liric al materiei. Sau poate și mai mult: materie lirică
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
lua parte la istorie decât prin voința de autodistrugere. Căci, între semeni, nu ești creator decât pe propria ruină. Omul e singura ființă care s-a dezmorțit din beția timpului. Și toată străduința lui este să reintre în el, să redevină timp. Privilegiul izolării în natură derivă din ruptura conștiinței de devenire. Doar mergând alături de timp omul e om. De aceea, de câte ori se plictisește de condiția lui, clipele nu par destul de fluide și nici destul de adânci setei lui de scufundare. Când
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
singurătăți de munte și de mare, prin dealuri sau prin cîmpii! Numai această aventură cosmică, trăită în interiorul substanțial al vieții, în intimitatea ei organică, urmând arabescul formelor vitale și pitorescul naiv al plantelor, mi-ar mai putea deștepta gustul să redevin om. Căci dacă diferența dintre om și animal rezidă în faptul că animalul nu poate fi decât animal, pe când omul poate fi ne-om, adică altceva decât el însuși, - atunci eu sânt un ne-om. Magie Și fatalitate Îmi vine
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
revoluție națională care ar vrea să readucă pe român la el însuși, la premisele lui sufletești, la originarul etnic, ar întoarce România din avântul ei superficial spre modernitate și i-ar tăia aripile. România nu este o țară originală. Ea redevine un zero istoric reîntorcînd-o la surse. Febra susținută a modernizării (pe toate planurile) este singura noastră salvare. Românul nu este interesant sufletește. Pentru ce ar mai ține atunci la cvasiorientalismul său? Chiar o țară etnicește profund originală, cum e Rusia
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]