3,182 matches
-
față de stilul reflexiv și stilul analitic față de cel tematic. Copiii impulsivi au un ritm de conceptualizare rapid, cu tendința de a ”ieși la rampă” cu primul răspuns care le vine în minte și sunt preocupați să găsească repede răspunsuri. Copiii reflexivi au nevoie de timp înainte de a răspunde; ei par a valoriza posibilitatea de analiză a variantelor de răspuns, fiind preocupați mai de calitatea răspunsului și nu de rapiditatea cu care este oferit acesta. În ceea ce privește copiii cu stil cognitiv analitic, ei
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
cognitiv analitic, ei pleacă în conceptualizare de la detalii, față de cei cu stil tematic, care iau în considerare întregul. Din punctul de vedere al randamentului acestor stiluri cognitive, copiii impulsivi dau rezultate mai bune în sarcini care solicită interpretări globale. Cei reflexivi au performanțe mai mari în sarcini de tip analitic. Problema stilului nu se pune în termeni de superioritate sau inferioritate. Cercetările lui J. Kogan au fost 66 validate de alte cercetări, și rezultatele sunt utile pentru că îi pot ajuta pe
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
auzit de la oponentul său. După exercițiu discutați ce s-a întâmplat. Scopul este de a stabili dacă rezumarea i-a ajutat în vreun fel să înțeleagă oponentul si de ce este important ca într-un conflict să se facă rezumate. Ascultarea reflexivă sau parafrazarea Foarte aproape de rezumare este ascultarea reflexivă sau parafrazarea care constă în răspunsuri scurte la ceea ce mediatorul înțelege că este conținutul mesajului. Folosirea acestei tehnici comunică interesul si dorința mediatorului pentru exactitate; de asemenea ajută la înțelegerea situației de către
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3136]
-
s-a întâmplat. Scopul este de a stabili dacă rezumarea i-a ajutat în vreun fel să înțeleagă oponentul si de ce este important ca într-un conflict să se facă rezumate. Ascultarea reflexivă sau parafrazarea Foarte aproape de rezumare este ascultarea reflexivă sau parafrazarea care constă în răspunsuri scurte la ceea ce mediatorul înțelege că este conținutul mesajului. Folosirea acestei tehnici comunică interesul si dorința mediatorului pentru exactitate; de asemenea ajută la înțelegerea situației de către părți. Tehnica constă în repetarea esenței a ceea ce
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3136]
-
străbătut de o caldă solidaritate umană, de un flux afectiv unic. Fie că sunt reprezentanți în procesul dinamic al muncii, fie că sunt surprinși învățând, odihnindu se sau meditând, oamenii zugrăviți de Mihai Cămăruț sunt gravi și veridici, cu expresii reflexive, preocupați de marile probleme ale vieții, trăsături prin care pictorul se distinge ca un autentic continuator al celor mai autentice tradiții ale artei culte românești. PICTURA ÎN CULORI DE APĂ Este cunoscut faptul că, pe lângă graficienii propriu-ziși, consacrați în exclusivitate
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
logica operatorie concretă, logica dialectică, logistica sau auto-logica); logica știință a formelor gândirii (cuprinde logica formală tradițională, logica sintactică, logica formală operatorie, logica formală modernă); logica știința a operațiilor gândirii (cuprinde logica operatorie naturală și formală, logica deducției naturale, logica reflexiva, etc.); logica știință a structurilor gândirii (cuprinde teoria logică a ordinii, topo-logica, logica operatorie structurală, logica algebrică, etc.)16. Recent, Petru Ioan, în lucrarea „Logică și educație", pentru confruntarea cu științele educației, angajează o logică în triplă perspectivă și anume
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
genitival. Numeroase neclarități ale unor construcții rezultă din economia făcută în exprimare prin nerespectarea unor elemente comune la coordonarea părților de propoziție și a propozițiilor; de obicei cuvinte ajutătoare (prepoziții, articole, adverbe din structura gradelor de comparație, negația și pronumele reflexiv la infinitiv, conjuncții subordonatoare, pronume și adverbe relative, etc.), dar și cuvinte auto semantice: un exemplu întâlnim în formularea următoare : "Greuceanu era mai viteaz și priceput ca fratele său” sau, la nivelul frazei „Fata de împărat a fost salvată de la
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
logica operatorie concretă, logica dialectică, logistica sau auto-logica); logica știință a formelor gândirii (cuprinde logica formală tradițională, logica sintactică, logica formală operatorie, logica formală modernă); logica știința a operațiilor gândirii (cuprinde logica operatorie naturală și formală, logica deducției naturale, logica reflexiva, etc.); logica știință a structurilor gândirii (cuprinde teoria logică a ordinii, topo-logica, logica operatorie structurală, logica algebrică, etc.)16. Recent, Petru Ioan, în lucrarea „Logică și educație", pentru confruntarea cu științele educației, angajează o logică în triplă perspectivă și anume
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
genitival. Numeroase neclarități ale unor construcții rezultă din economia făcută în exprimare prin nerespectarea unor elemente comune la coordonarea părților de propoziție și a propozițiilor; de obicei cuvinte ajutătoare (prepoziții, articole, adverbe din structura gradelor de comparație, negația și pronumele reflexiv la infinitiv, conjuncții subordonatoare, pronume și adverbe relative, etc.), dar și cuvinte auto semantice: un exemplu întâlnim în formularea următoare : "Greuceanu era mai viteaz și priceput ca fratele său” sau, la nivelul frazei „Fata de împărat a fost salvată de la
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
cu analiza prozei Hortensiei Papadat-Bengescu, Manolescu vorbea, în același studiu critic, despre două procedee pe care personajul bengescian le-ar avea la îndemână pentru a cunoaște lumea: exprimarea sentimentelor și interiorizarea lumii. Dacă proza Hortensiei Papadat-Bengescu se naște din ,,sufletul reflexiv, al conștiinței oglindă a lumii"283, personajul lui Blecher interiorizează lumea nu pentru a o înțelege, ci pentru a crea o altă realitate. Dacă personajul Hortensiei Papadat-Bengescu încearcă să-și ,,organizeze fizic sufletul"284 pentru a-l cunoaște și a
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
le are personajul, după cum el însuși declară, nu-l înalță, ci dimpotrivă, ,,îl doboară ca o ultimă inhalație de cloroform"332. Ideea morții îi este atât de familiară personajului blecherian, încât putem afirma că devine o constantă a gândirii sale reflexive. Nu de puține ori, Blecher a exprimat direct intenția sa de a se sinucide (intenție menționată și de Mihail Sebastian în scrierile sale). Interesant este că un fragment sinonim celui redat mai sus, din paginile Întâmplărilor în irealitatea imediată, poate
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
inegalabilă măsură. În ceea ce privește ultimul roman al lui Blecher, demersul pe care naratorul-personaj al Vizuinii luminate îl face este oarecum sinonim cu cel al naratorului primului roman. Incipitul celor două romane este asemănător. Vizuina luminată va debuta tot cu un discurs reflexiv despre propriul eu, de data aceasta constatator și nu interogator. ,,Deschiderea" se produce în acest ultim roman mai des, tocmai datorită faptului că tentativele de cunoaștere ale propriului trup au fost nenumărate, rezultatul acestor ,,transgresări" ale sinelui fiind identificarea exactă
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
a înțelege procedeul mitic în lumina întregii lui consecințe inevitabile, lipsit de orice element speculativ, este important să-i urmărim evoluția pas cu pas. Transpusă pe plan mitic, problema esențială se prezintă sub forma unei întrebări referitoare la originea deloc reflexivă, ci pur emotivă: Cine a creat lumea și viața?" "Cine" din întrebare conține deja antropomorfismul personificant. Răspunsul, el însuși pur emotiv, nu va putea fi decît o sugestie magic profundă, căci verbul "a crea" inclus în între-bare presupune un act
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
participării la ceremoiii la fel de stînjenitoare ca și orice alt uzaj convențional bazat pe forța sugestivă pe care o exercită asupra mulțimilor. Aceste luări de poziție înrădăcinate încă din copilărie riscă însă toate să constituie o piedică în calea maturizării funcțiilor reflexive 32. Nu este deloc vorba despre o deviere de la problema aflată în discuție motivele credinței și ale îndoielii față de Dumnezeu și consecințele lor pentru viața practică a fiecăruia dintre noi -, cît despre insistarea asupra cauzelor intime și ambiante ale unei
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
mai mult decît altele atuul concreteții, al bunei poziționări tematice, al specializării rafinate speculativ și aplicate în funcție de priorități. Dascălul ieșean depășește staza complicităților facile, căutînd să etaleze cu sagacitate miza armăturii filosofice a ideilor economice. Care ar fi cîștigul? Disponibilitate reflexivă maximizată, introspecție rafinată, acuitate strategică, profunzime conceptuală, altitudine analitică. Pentru a regîndi economia este necesar să se reînnoade legăturile cu tradiția inițială, profund filosofică și profund umană. Gîndirea este esențialmente producătoare de sens, crede autorul. Sensul ne este dat sau
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
urmă este necesară pentru a înțelege de ce cărturarul s-a ridicat la un nivel superior aceluia al înaintașilor și contemporanilor săi. Un loc special îl ocupă însușirile sale intelectuale ieșite din comun capacitatea de asimilare, de analiză, de sinteză atitudinea reflexivă dar și realistă, vocația enciclopedică, aptitudini artistice de excepție. Toate la un loc au putut fi ușor valorificate astfel încât el s-a bucurat de condiții mai favorabile decât ale altor cărturari ai generației sale Cea mai amplă teoretizare pe care
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
incitat să mediteze asupra propriului act de lectură, apropiindu-și dintr-un unghi diferit realitatea, modalitatea de a scrie, atitudinea și devualând voit aspectul poietic 373, aspecte deja atinse în acest capitol. În toate contribuțiile teoretice și eseistice el este "reflexiv" în sensul pe care Tudor Vianu l-a dat termenului 374. Având în vedere trimiterea în afara-textului și supra-adăugarea alineatelor, a fragmentelor, se evidențiază perseverent senzația de "oglindă transformată în cioburi" despre care amintește Nicolae Manolescu atunci când analizează perspectiva din
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
Georges Pérec și Michel Butor. Pentru tentativele sale inovatoare și insurgente și-a câștigat simpatia lui Michel Foucault și Gilles Deleuze. La finele anilor șaptezeci (când începe a doua perioadă) scriitorul opereză o schimbare de stil și scrie cărți mai reflexive. Scriitura sa devine mai senină, și temele copilăriei, minorității, călătoriei (aproape că nu există loc în lume unde Le Clézio să nu fi pus piciorul, de-aici și gustul său pentru culturile amerindiene) trec pe primul plan. Toate acestea plus
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
exerciții de stil, fișele lui Esterházy, o galerie de portrete-robot, recompun personalitatea femeii din tușe fizice și biologice, din nuanțe psihice și culturale. Ea, iubita cu inițiativă à l'américaine este omniprezentă și ațâțătoare (în acest climat de pansenzualism) posesivă, reflexivă, dar și ultimativă. Pe urmele ei, decontractat, naratorul-protagonist monitorizează nemilos semnele bolii, ale vârstei, ale fatalității. Ochiul știintific al monografului contabilizează simptomatologia cumpenei, a crizei și a saturației sexuale, puseurile de abandon și tentativele de reînsuflețire, recucerire a partenerei prin
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
urmă este necesară pentru a înțelege de ce cărturarul s-a ridicat la un nivel superior aceluia al înaintașilor și contemporanilor săi. Un loc special îl ocupă însușirile sale intelectuale ieșite din comun capacitatea de asimilare, de analiză, de sinteză atitudinea reflexivă dar și realistă, vocația enciclopedică, aptitudini artistice de excepție. Toate la un loc au putut fi ușor valorificate astfel încât el s-a bucurat de condiții mai favorabile decât ale altor cărturari ai generației sale Cea mai amplă teoretizare pe care
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
crede că opul conține mai degrabă crochiuri predilect marine, recompuse cu un penel senzorial și deopotrivă metaforic, mânuit pe pânza textuală cu o ușurință ce nu împiedică cititorul să observe că marca acestei poezii este totuși o euforie de esență reflexivă: "Nopți la margine/ plutire de umbre înalte// Un cal cu coama în spațiu/ cu aripi de înger albastru/ Spre coadă are petale/ Sau o elice/ Cineva deasupra/ latră la luna cea mare// Și munții se-nalță/ cu vârfuri deschise/ Apa
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
magazia de lemne, Editura Junimea, Iași, 1982) a Marianei Codruț pare a fi reprezentat de asumarea unei feminități ce-și interoghează, cu o rară sensibilitate, datele esențiale. Pe de o parte, ingenuitate, delicatețe, fragilitate; pe de altă parte, predispoziție intens reflexivă, tentația stilizării misterelor deopotrivă cosmice și ontologice, inclusiv a celor subsumate erosului. Discreția descripției, austeritatea reprezentării și tandrețea (bine ținută în frâu) a percepției sunt evidente atât în pastelurile deloc solare (prin ceața mahalalei (III), amiază (IV), amiază (VI), (primăvara
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
care o supune unui viol a cărui brutalitate se conjugă, oximoronic, cu o voluptate a trăirii, pe care poeta nici nu intenționează să o deghizeze în spatele vreunui aparent refuz. Textul cu degete negre arată o altă Mariana Codruț, una intens reflexivă, neliniștită, încărcându-și pagina cu o tensiune epurată de orice rest de parodică detașare. Poeta preferă, aici, textul nervos, de o dinamică oarecum întunecată, autoreferențial, întors decisiv spre raportul dintre sinele ce (se) scrie și rezultatul procesului scriptural. Ea mizează
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
poeme precum Sena, Sena, Sena...II sau aurul nostru cel de toate zilele, din volumul Sinucigași de lux (1996), au mai degrabă statutul de enclavă textuală și nu știrbesc impresia de ansamblu, aceea că ne aflăm în fața unui lirism intens reflexiv, stimulat de provocările majore ale destinului artistului, adică întâlnirile sale revelatorii cu erosul, creația și moartea. Pe claviatura acestor teme, el dovedește că poate alcătui arpegii distincte, în care sonurile dominante vizează, cel mai adesea, fie relația tensionată cu divinitatea
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
că superioritatea francezilor își găsește explicația, în maniera proprie lor de a vedea lucrurile într-un mod nou, non nova, șed nove, cum spune proverbul latin 16. Dincolo de perturbările politice și sociale provocate de Revoluție și care au marcat conștiiința reflexiva a modernității, este de remarcat apariția romanelor care au tematizat efectele interacțiunii timpului cu individul uman, "procesele sociale fiind relevante prin destinele personajelor" [Tiutiuca, p.235, subn.n.]. Este de subliniat în această ordine de idei capacitatea românului "de a
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]