2,546 matches
-
al XIII-lea, Sătmarul a devenit un însemnat centru al breslelor meșteșugărești. Secolul al XVIII-lea marchează debutul unui intens proces de urbanizare a orașului, din această perioadă datând câteva edificii reprezentative: primăria veche, hanul, o cazarmă, biserica greco-catolică, biserica reformată etc. În anul 1823 se înființează "Comisia de Sistematizare" a orașului, care controlează și dirijează întreaga activitate edilitară. În 1844 se intensifică lucrările de pavare a orașului începute în 1805. În anul școlar 1859/1860 la Liceul din Satu Mare (înființat
Satu Mare () [Corola-website/Science/296953_a_298282]
-
56,52%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (27,8%) și romi (11,31%). Pentru 4,34% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (60,66%), dar există și minorități de reformați (26,58%), penticostali (4,76%) romano-catolici (1,35%) și greco-catolici (1%). Pentru 3,47% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. În anul 1930 orașul Huedin avea o populație de 5.401 locuitori, dintre care 2.883 maghiari (53,3
Huedin () [Corola-website/Science/296964_a_298293]
-
137 români (21,0%), 1.018 evrei (18,8%), 328 țigani (6,0%) ș.a. De-a lungul timpului populația orașului a evoluat astfel: Din punct de vedere confesional în anul 2002 populația era formată din 61,06% ortodocși, 30,19% reformați, 3,5% penticostali, 1,89% romano-catolici, 1,37% greco-catolici, 0,93% baptiști ș.a. De-a lungul timpului structura confesională demografică a orașului a evoluat astfel: În anul 2016 a fost ales din nou Primar domnul Mircea Moroșan, candidat din partea PNL
Huedin () [Corola-website/Science/296964_a_298293]
-
76,45%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (15,41%) și romi (1,41%). Pentru 6,48% din populație apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (68,35%), dar există și minorități de reformați (13,25%), penticostali (3,25%), greco-catolici (2,97%), baptiști (1,72%) și romano-catolici (1,46%). Pentru 6,79% din populație nu este cunoscută apartenența confesională. Sporul natural este descendent, de la un spor natural de 596 de persoane în anul 1992
Zalău () [Corola-website/Science/296954_a_298283]
-
Casa de Cultură a Sindicatelor și Casa Municipală de Cultură, Biblioteca Județeană "I. S. Bădescu", Muzeul Județean de Istorie și Artă, Galeria de Artă "Ioan Sima", precum și un cinematograf. Municipiul Zalău are o Bibliotecă Documentară, fondată în 1646 în cadrul Colegiului Reformat. În 2014, biblioteca dispunea de peste 210.000 de volume, din care cea mai mare parte este carte rară sau unicat. La 23 august 1950, presa vremii consemna inaugurarea unei biblioteci centrale cu peste 7.000 de volume în limbile română
Zalău () [Corola-website/Science/296954_a_298283]
-
Catedrala Episcopală "Sf. Vineri", construită sub îndrumarea parintelui Ioan Ghiurco, biserica ortodoxă "Sf. Treime", biserica ortodoxă "Sf. Ștefan", construită sub îndrumarea părintelui protopop Ștefan Lucaciu, și biserica ortodoxă "Pogorârea Sf. Duh". În Zalău mai sunt două biserici greco-catolice, două biserici reformate și una romano-catolică. Biserica "Adormirea Maicii Domnului" a fost ridicată de comunitatea greco-catolică în perioada interbelică și sfințită la 8 septembrie 1934 de episcopul Valeriu Traian Frențiu. Lăcașul este disputat de ortodocși și de greco-catolici. Mai sunt cinci biserici baptiste
Zalău () [Corola-website/Science/296954_a_298283]
-
81,8%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (11,29%) și romi (1,03%). Pentru 5,74% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (72,42%), dar există și minorități de reformați (9,68%), penticostali (4,21%), greco-catolici (3,21%), romano-catolici (2,38%) și baptiști (1,1%). Pentru 5,92% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Populația stabilă a municipiului era la 1910 de 11.451 de locuitori (7991 maghiari, 2911
Dej () [Corola-website/Science/296961_a_298290]
-
80,93%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (6,66%) și romi (5,06%). Pentru 7,2% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (75,75%), dar există și minorități de reformați (5,98%), penticostali (3,99%), martori ai lui Iehova (2,36%) și greco-catolici (1,52%). Pentru 7,58% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Câmpia Turzii a devenit prin legea pentru unificarea administrativă din 24 iunie 1925 centru administrativ, respectiv
Câmpia Turzii () [Corola-website/Science/296962_a_298291]
-
84,17%). Principalele minorități sunt cele de romi (3,48%) și maghiari (3,44%). Pentru 8,19% din populație nu este cunoscută apartenența etnică. Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (83,12%), dar există și minorități de reformați (1,85%) și romano-catolici (1,37%). Pentru 8,53% din populație nu este cunoscută apartenența confesională. În anul 1733, când episcopul greco-catolic Inocențiu Micu-Klein a decis organizarea în Ardeal a unei conscripțiuni (recensământ), la Făgăraș au fost recenzați doi preoți
Făgăraș () [Corola-website/Science/296980_a_298309]
-
români (54,2%), 4.246 maghiari (26,7%), 969 germani (12,4%), 388 evrei (4,9%) ș.a. Din punct de vedere confesional populația era alcătuită în 1930 din 2.734 ortodocși (34,9%), 1.551 greco-catolici (19,7%), 1.131 reformați (14,4%), 1.055 romano-catolici (13,5%), 779 luterani (9,9%), 180 unitarieni (2,3%) ș.a. Conform recensământului din 2002 în Făgăraș locuiau 36.121 de persoane, dintre care 93,23% de etnie română, 4,54% etnici maghiari și 1
Făgăraș () [Corola-website/Science/296980_a_298309]
-
62,57%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (24,79%) și romi (6,22%). Pentru 5,68% din populație nu este cunoscută apartenența etnică. Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (59,3%), dar există și minorități de reformați (16,99%), romano-catolici (7,92%), greco-catolici (5,14%) și adventiști de ziua a șaptea (1,96%). Pentru 5,76% din populație nu este cunoscută apartenența confesională. Vechea denumire a Reghinului este aceea de "Reghinul Săsesc" (traducere românească a denumirii germane
Reghin () [Corola-website/Science/296979_a_298308]
-
76,03%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (16,37%) și romi (3,5%). Pentru 3,79% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (69,49%), dar există și minorități de reformați (13,42%), greco-catolici (5,06%), romano-catolici (3,2%) și penticostali (2,16%). Pentru 4,08% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. De-a lungul timpului populația localității a evoluat astfel: Din punct de vedere confesional evoluția demografică a fost
Gherla () [Corola-website/Science/296963_a_298292]
-
sunt români (74,12%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (14,71%) și romi (4,07%). Pentru 6,99% din populație nu este cunoscută apartenența etnică. Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (72,07%),cu minorități de reformați (12,06%), greco-catolici (3,19%) și romano-catolici (1,29%). Pentru 7,09% din populație nu este cunoscută apartenența confesională. Municipiul Aiud este înfrățit cu următoarele localități:
Aiud () [Corola-website/Science/296991_a_298320]
-
6 locuitori evrei etc. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (79,88% - 45.291 locuitori), cu o minoritate de romano-catolici (9,45% - 5.354 locuitori), 239 locuitori penticostali, 199 locuitori adventiști de Ziua a Șaptea, 57 locuitori reformați, 18 locuitori atei, 5 locuitori mozaici etc. Neoliticul și Aneoliticul (5500 - 2700 / 2500 î.Hr.): Deasupra cartierului Malu al orașului Onești, pe malul drept al râului Cașin, au fost descoperite resturi de cultură materială a unei așezări din perioada neoliticului. Menționăm
Onești () [Corola-website/Science/296971_a_298300]
-
2011 - 21.112. Structura etnică a populației in 1911: Total: 16 078, din care Structura confesională: Structura etnică a populației la recensământul din 2002: În cifre absolute, pentru anul 2002: romano-catolici 8.240 (35,43%), ortodocși 8.092 (34,79%), reformați 4.890 (21,02%), greco-catolici 1.664 (7,15%), alții 374 (1,61%). Poziția geografică avantajoasă a Careiului a permis dezvoltarea producției dar și comerțului încă din cele mai vechi timpuri. Producția agricolă a depășit nevoia de consum astfel a
Carei () [Corola-website/Science/296997_a_298326]
-
88,11%). Principalele minorități sunt cele de români (6,99%) și romi (1,51%). Pentru 3,26% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt romano-catolici (69,27%), dar există și minorități de reformați (20,14%) și ortodocși (5,54%). Pentru 3,29% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Târgu Secuiesc a fost sediul garnizoanei celui de-al Doilea Regiment Secuiesc de Infanterie, în cadrul Graniței Militare Transilvănene. Centrul de formă ovală, care a
Târgu Secuiesc () [Corola-website/Science/297004_a_298333]
-
artiști plastici ai orașului și unui sculptor popular în lemn. La sfârșitul secolului trecut, pe partea vestică a centrului istoric s-a reconstruit sau renovat aproape fiecare casă potrivit stilului secesionist caracteristic epocii. Șirul clădirilor vestice este încheiat de biserica reformată. Lângă ea începe strada Gábor Áron, care duce la Brașov, dinspre centru înspre sud-vest. În capul străzii se înalță biserica reformată, clădită în 1907, iar la capătul străzii casa, marcată cu placă memorială, a lui Turóczi Mozes, unde s-au
Târgu Secuiesc () [Corola-website/Science/297004_a_298333]
-
a reconstruit sau renovat aproape fiecare casă potrivit stilului secesionist caracteristic epocii. Șirul clădirilor vestice este încheiat de biserica reformată. Lângă ea începe strada Gábor Áron, care duce la Brașov, dinspre centru înspre sud-vest. În capul străzii se înalță biserica reformată, clădită în 1907, iar la capătul străzii casa, marcată cu placă memorială, a lui Turóczi Mozes, unde s-au turnat tunurile pentru revoluția din 1848-1849. În piațeta din fața casei s-a ridicat bustul lui Turóczi Mozes, realizat de sculptorul Vetró
Târgu Secuiesc () [Corola-website/Science/297004_a_298333]
-
Luduș își are sediul o judecătorie, aflată în raza teritorială a Tribunalului Mureș și a Curții de Apel Târgu Mureș. În acest oraș a fost confecționată și instalată o copie a Statuii Lupoaicei (“Lupa Capitolina”), simbolul latinității poporului român. Biserica Reformată este cea mai caracteristică clădire din oraș. Turnul bisericii se poate identifica chiar de la intrarea în oraș. Biserica construită în stil neoclasic în 1889 dovedește faptul că Ludușul a început să devine un oraș chiar în Imperiul Austro-Ungar. Renovarea totală
Luduș () [Corola-website/Science/297020_a_298349]
-
65,94%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (23,21%) și romi (6,29%). Pentru 4,44% din populație nu este cunoscută apartenența etnică. Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (64,69%), dar există și minorități de reformați (16,97%), romano-catolici (5,34%), greco-catolici (3,31%), penticostali (2,02%), adventiști de ziua a șaptea (1,15%) și martori ai lui Iehova (1,13%). Pentru 4,66% din populație nu este cunoscută apartenența confesională.
Luduș () [Corola-website/Science/297020_a_298349]
-
Astăzi, circa 80,6% din timișoreni se declară ortodocși (marea majoritate ținând de Biserica Ortodoxă Română, iar restul de Biserica Ortodoxă Sârbă) și 10% romano-catolici (marea majoritate germani și maghiari). Urmează confesiunea penticostală cu 8.408 de adepți (2,6 %), reformată (calvinistă), (2 %, majoritatea maghiari), greco-catolică (unită) (in marea majoritate români) cu 4.191. Sunt reprezentate și diverse alte comunități mai mici, cum este cea evreiască (mozaică), cu o istorie de circa 450 de ani, astăzi având aproximativ 300 de membri
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
din Scaunul Mureș. Potrivit datelor, în localitate au murit 3.500 de oameni, iar în tot scaun numărul lor a trecut pragul de 18.000. Între măsurile luate se numără și faptul că pe termen nelimitat toți elevii din Colegiul Reformat au fost trimiși acasă, iar preoții catolici au făcut spovedania numai prin geam pentru credincioșii din fața clădirii. În anul 1754 sediul Tribunalului Suprem al Transilvaniei a fost mutat de la Mediaș la Târgu Mureș, unde inițial a funcționat în clădirea veche
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
sediu a Curții de Apel Târgu Mureș . În 1786 s-a înființat prima tipografie din Târgu Mureș care la sfârșitul secolului a trecut în proprietatea lui István Mátyus. Medicul însă fiind susținătorul educației și științelor, a dăruit-o pentru Colegiul Reformat. Astfel scrierile matematicienilor Farkas și János Bolyai, cum ar fi "Tentamen" sau "Appendix" au fost realizate aici. În Transilvania, în această perioadă mișcarea culturală și literară iluministă care a condus la apariția Școlii Ardelene, avându-i ca reprezentanți pe Gheorghe
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
populației daco-romane în Dacia și după Dacia, a militat pentru dezvoltarea învățământului în limba română, pentru drepturi egale cu ale maghiarilor, secuilor și sașilor și pentru desființarea iobăgiei. Tot în această perioadă se remarcă Farkas Bolyai ca profesor la Colegiul Reformat, unde au urmat studiile cele doi pașoptiști mureșeni, și fiul său, János Bolyai, creator al geometriei neeuclidiene. Astăzi numele lor este purtat de o stradă și de cel mai prestigios liceu din oraș. În 1848 orașul a susținut revoluționarii maghiari
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
Adunării de la Blaj. Dieta Transilvaniei () a fost organul constituțional și politic pre-parlamentar al Principatului Transilvania, creat în secolul al XVI-lea și format din reprezentanții stărilor celor trei națiuni privilegiate (maghiarii, sașii și secuii) și ai religiilor recepte (romano-catolică, evanghelic-lutherană, reformată și, mai târziu, cea unitariană). Dietele ardelenești au fost ținute în mai multe localități, de cele mai multe ori în orașe sau târguri situate în zona centrală a Transilvaniei, pe lângă cele mai importante drumuri, în centre demografice și economice importante. Locul de
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]