1,767 matches
-
rezultatul se înmulțește cu factorul de diluție. 5.4. Indicele de refracție al mustului, mustului concentrat și mustului concentrat rectificat Se află din tabelul II procentul din masa de zaharoză la 20șC și se citește pe același rând indicele de refracție la 20șC. Acest indice este exprimat cu patru zecimale. TABELUL I Corecții care trebuie operate când procentul de masă de zaharoză a fost determinat la o altă temperatură decât la 20șC Temperatura ș C Zaharoză, în grame/100 g produs
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86816_a_87603]
-
mult de ± 5șC. TABELUL II Tabelul concentrațiilor de zahăr 9 din must și must concentrat în grame pe litru și grame pe kilogram, determinate cu ajutorul refractometrului gradat fie în procente din masa de zaharoză la 20șC, fie în indice de refracție la 20șC. Este dată, de asemenea, densitatea la 20șC Zaharoză % (m/m) Indicele de refracție la 20ș C Densitatea la 20ș C Zahăr în g/l Zahăr în g/kg Tăria alcoolică % vol la 20ș C 10.0 1.34781
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86816_a_87603]
-
în grame pe litru și grame pe kilogram, determinate cu ajutorul refractometrului gradat fie în procente din masa de zaharoză la 20șC, fie în indice de refracție la 20șC. Este dată, de asemenea, densitatea la 20șC Zaharoză % (m/m) Indicele de refracție la 20ș C Densitatea la 20ș C Zahăr în g/l Zahăr în g/kg Tăria alcoolică % vol la 20ș C 10.0 1.34781 1.0390 82.3 79.2 4,89 10.1 1.34798 1.0394 83
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86816_a_87603]
-
687.5 56,81 TABELUL III Tabelul concentrațiilor de zahăr 10 din mustul concentrat rectificat, în grame pe litru și grame pe kilogram, determinate cu ajutorul refractometrului gradat fie în procente din masa de zaharoză la 20șC, fie în indice de refracție la 20șC. Este dată, de asemenea, densitatea la 20șC Zaharoză % (m/m) Indicele de refracție la 20ș C Densitatea la 20ș C Zahăr în g/l Zahăr în g/kg Tăria alcoolică % vol la 20ș C 50.0 1.42008
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86816_a_87603]
-
în grame pe litru și grame pe kilogram, determinate cu ajutorul refractometrului gradat fie în procente din masa de zaharoză la 20șC, fie în indice de refracție la 20șC. Este dată, de asemenea, densitatea la 20șC Zaharoză % (m/m) Indicele de refracție la 20ș C Densitatea la 20ș C Zahăr în g/l Zahăr în g/kg Tăria alcoolică % vol la 20ș C 50.0 1.42008 1.2342 627.6 508.5 37,28 50.1 1.42029 1.2348 629
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86816_a_87603]
-
descrise la punctul 4.3.1, utilizând tabelul I dacă plutitorul este din sticlă Pyrex și tabelul III dacă este din sticlă obișnuită. 5.3. Refractometria 5.3.1. Aparatura 5.3.1.1. Refractometru care permite măsurarea indicilor de refracție în intervalul 1,330 - 1,346. Funcție de tipul echipamentului, determinările se eefctuează: - fie la 20șC cu un instrument adecvat, - fie la temperatura mediului t șC cu un instrument prevăzut cu un termometru care permite determinarea temperaturii cu o precizie de
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86816_a_87603]
-
temperatura mediului t șC cu un instrument prevăzut cu un termometru care permite determinarea temperaturii cu o precizie de 0,05șC. Împreună cu instrumentul trebuie livrat și un tabel pentru corecțiile de temperatură. 5.3.2. Metoda de lucru Indicele de refracție a distilatului de vin obținut corespunzător punctului 3.3 de mai sus este măsurat urmând procedeul prevăzut pentru tipul de instrument utilizat. 5.3.3. Exprimarea rezultatelor Pentru determinarea tăriei alcoolice corespunzătoare indicelui de refracție la 20șC se utilizează tabelul
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86816_a_87603]
-
Metoda de lucru Indicele de refracție a distilatului de vin obținut corespunzător punctului 3.3 de mai sus este măsurat urmând procedeul prevăzut pentru tipul de instrument utilizat. 5.3.3. Exprimarea rezultatelor Pentru determinarea tăriei alcoolice corespunzătoare indicelui de refracție la 20șC se utilizează tabelul IV. Notă: Tabelul IV prezintă tăriile alcoolice corespunzătoare indicilor de refracție atât pentru amestecurile alcool pur - apă, cât și pentru distilate de vin. În cazul distilatelor de vin, se ține cont de prezența impurităților în
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86816_a_87603]
-
mai sus este măsurat urmând procedeul prevăzut pentru tipul de instrument utilizat. 5.3.3. Exprimarea rezultatelor Pentru determinarea tăriei alcoolice corespunzătoare indicelui de refracție la 20șC se utilizează tabelul IV. Notă: Tabelul IV prezintă tăriile alcoolice corespunzătoare indicilor de refracție atât pentru amestecurile alcool pur - apă, cât și pentru distilate de vin. În cazul distilatelor de vin, se ține cont de prezența impurităților în distilat (în principal alcooli superiori). Prezența metanolului reduce indicele de refracție și, implicit, tăria alcoolică. 6
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86816_a_87603]
-
tăriile alcoolice corespunzătoare indicilor de refracție atât pentru amestecurile alcool pur - apă, cât și pentru distilate de vin. În cazul distilatelor de vin, se ține cont de prezența impurităților în distilat (în principal alcooli superiori). Prezența metanolului reduce indicele de refracție și, implicit, tăria alcoolică. 6. EXEMPLU DE CALCULARE A TĂRIEI ALCOOLICE A UNUI VIN 6.1. Măsurarea cu un picnometru pe o balanță cu două talere 6.1.1. Constantele picnometrului au fost determinate și calculate conform descrierii din capitolul
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86816_a_87603]
-
39 959,76 1,41 958,35 1,43 956,92 1,45 955,47 1,47 954,00 1,49 952,51 1,51 951,00 1,54 949,49 1,56 TABELUL IV Tabel comparativ cu indicii de refracție pentru amestecurile pure de etanol și apă și pentru distilaților la 20șC și, respectiv, tăria alcoolică la 20șC Indicele de refracție la 20ș C Tăria alcoolică la 20ș C Indicele de refracție la 20ș C Tăria alcoolică la 20ș C
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86816_a_87603]
-
952,51 1,51 951,00 1,54 949,49 1,56 TABELUL IV Tabel comparativ cu indicii de refracție pentru amestecurile pure de etanol și apă și pentru distilaților la 20șC și, respectiv, tăria alcoolică la 20șC Indicele de refracție la 20ș C Tăria alcoolică la 20ș C Indicele de refracție la 20ș C Tăria alcoolică la 20ș C Amestecuri etanol - apă Distilate Amestecuri etanol - apă Distilate 1,33628 6,54 6,48 1,34222 16,76 16,65 0
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86816_a_87603]
-
56 TABELUL IV Tabel comparativ cu indicii de refracție pentru amestecurile pure de etanol și apă și pentru distilaților la 20șC și, respectiv, tăria alcoolică la 20șC Indicele de refracție la 20ș C Tăria alcoolică la 20ș C Indicele de refracție la 20ș C Tăria alcoolică la 20ș C Amestecuri etanol - apă Distilate Amestecuri etanol - apă Distilate 1,33628 6,54 6,48 1,34222 16,76 16,65 0,25 0,26 0,23 0,23 1,33642 6,79
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86816_a_87603]
-
nitrat de siliciu prin procedeul PE-CVD(pe o suprafață încălzită se depun în urma unei reacții chimice componente extrase dintr-o fază gazoasă) un stratul antireflectorizant de cca 70 nm grosime (sfert de lungime de undă la un coeficient de refracție de 2,0). Se mai utilizează straturi reflectorizante din SiO2 și TiO2 ce se depun prin procedeul AP-CVD. Grosimea stratului influențează culoarea celulei (culoarea de interferență). Grosimea stratului trebuie să fie cât se pote de uniformă, deoarece abateri de câțiva
Celulă solară () [Corola-website/Science/304419_a_305748]
-
trăit acum aproximativ 10.000 de ani și care a suferit o mutație genetică. În cazul ochiului emetrop (vederea normală), imaginea se formează pe retină. Pentru ca razele de lumină să se poată focaliza, acestea trebuie să se refracte. Cantitatea de refracție depinde în mod direct de distanța de la care este văzut obiectul. Un obiect situat la o distanță mai mare necesită mai puțină refracție decât unul situat la o distanță mai mică. Cel mai mare procentaj din procesul de refracție are
Ochi () [Corola-website/Science/298003_a_299332]
-
pe retină. Pentru ca razele de lumină să se poată focaliza, acestea trebuie să se refracte. Cantitatea de refracție depinde în mod direct de distanța de la care este văzut obiectul. Un obiect situat la o distanță mai mare necesită mai puțină refracție decât unul situat la o distanță mai mică. Cel mai mare procentaj din procesul de refracție are loc în cornee, restul refracției necesare având loc în cristalin. Lumina trece prin mediile transparente (cornee, umoare apoasă, umoare sticloasă) și cristalin si
Ochi () [Corola-website/Science/298003_a_299332]
-
de refracție depinde în mod direct de distanța de la care este văzut obiectul. Un obiect situat la o distanță mai mare necesită mai puțină refracție decât unul situat la o distanță mai mică. Cel mai mare procentaj din procesul de refracție are loc în cornee, restul refracției necesare având loc în cristalin. Lumina trece prin mediile transparente (cornee, umoare apoasă, umoare sticloasă) și cristalin si formează o imagine răsturnată pe retină. Pe retină, celulele specializate transformă imaginea în impulsuri nervoase. Acestea
Ochi () [Corola-website/Science/298003_a_299332]
-
de distanța de la care este văzut obiectul. Un obiect situat la o distanță mai mare necesită mai puțină refracție decât unul situat la o distanță mai mică. Cel mai mare procentaj din procesul de refracție are loc în cornee, restul refracției necesare având loc în cristalin. Lumina trece prin mediile transparente (cornee, umoare apoasă, umoare sticloasă) și cristalin si formează o imagine răsturnată pe retină. Pe retină, celulele specializate transformă imaginea în impulsuri nervoase. Acestea ajung prin nervul optic până la regiunea
Ochi () [Corola-website/Science/298003_a_299332]
-
retină, celulele specializate transformă imaginea în impulsuri nervoase. Acestea ajung prin nervul optic până la regiunea posterioară a creierului. Acesta din urmă interpretează semnalele printr-un mecanism complex care implică milioane de neuroni. Razele de lumină suferă la nivelul ochiului o refracție triplă: Orice deviere de la starea emetropă(vederea normală) reprezintă un defect de vedere. Cele mai des întâlnite defecte de vedere ale ochiului uman sunt: Ochii vertebratelor și ai unei serii de moluște au două axe importante: axa optică și axa
Ochi () [Corola-website/Science/298003_a_299332]
-
l (adesea numit aură) este un inel luminos, multicolor, care poate apărea pe bolta cerească în jurul Soarelui sau al Lunii în condiții atmosferice propice. Apare din cauza reflexiei sau refracției luminii în cristale de gheață care sunt prezente la nori de mare altitudine. Multe sunt aproape de soare sau luna, dar altele sunt în altă parte și chiar în partea opusă a cerului. Ele se pot forma, de asemenea, în jurul luminii
Halou () [Corola-website/Science/312026_a_313355]
-
perioada Evului Mediu. Studiile lui Alhazen au influențat dezvoltarea ulterioară a opticii și ne referim aici la câteva aplicații practice, cum ar fi: telescopul, microscopul și aparatul fotografic. Marele erudit islamic se ocupă și de subiecte ca: lentila, oglinda, reflexia, refracția luminii, descompunerea acesteia în culori, vederea binoculară, viteza finită a luminii, propagarea rectilinie a acesteia. De aceea, pentru editarea acestui Tratat de optică, Alhazen a fost considerat "părintele opticii". Alhazen poate fi considerat unul dintre cei mai mari fizicieni ai
Alhazen () [Corola-website/Science/312260_a_313589]
-
o particulă încărcată electric poate genera o undă de șoc fotonică în timp ce se deplasează printr-un izolator. În figură, particula (săgeata roșie) se deplasează cu viteza formula 1 și se definește formula 2 unde formula 3 este viteza luminii. "n" este indicele de refracție al mediului și astfel fotonii (săgețile albastre) se deplasează cu viteza formula 4. Colțul stâng al triunghiului reprezintă locația particulei superluminice la un moment inițial ("t"=0). Colțul din dreapta al triunghiului este locația particulei la un moment ulterior "t". În timpul "t
Efectul Cerenkov () [Corola-website/Science/311064_a_312393]
-
nu este același. Invers, două materiale care posedă culori diferite, dar al căror element cromator este același, pot să ne arate spectre foarte similare. În gemologie, se folosesc două tipuri de spectroscoape: 1. ul cu prisme Un spectru obținut prin refracția sau prin dispersia luminii este generat de o serie de prisme. Se observă un curcubeu. Spectroscopul este constituit dintr-un tub. În extremitatea tubului se găsește focala prin care privește observatorul, în cealaltă extremitate, o fantă. 2. Spectroscopul cu rețea
Spectroscop () [Corola-website/Science/312441_a_313770]
-
a benzenului. Benzenul se întâlnește în gazul de huilă, în petrol și în produsele lichide ale distilării uscate a numeroșilor compuși organici bogați în carbon (huilă, lignit etc.). Este un lichid incolor, extrem de inflamabil și volatil, având un indice de refracție de 1,50. Viscozitatea sa este mai slabă decât cea a apei. Benzenul se solidifică la 5,5 °C, temperatura de fierbere fiind de 80,1 °C. La 20 °C are o densitate de 0,88 kg/L și o
Benzen () [Corola-website/Science/310905_a_312234]
-
singurul care se ocupa de acest domeniu, atât de vastă era contribuția sa în teoria funcțiilor. În cadrul mecanicii studiază elasticitatea corpurilor. Enunță legi privind variațiile de tensiune din solide, condensarea și dilatarea. În domeniul opticii, studiază propagarea luminii, reflexia și refracția și dispersia, reconsiderând lucrările anterioare ale lui Fresnel, Coriolis și regăsind rezultatele lui Brewster. Demonstrează existența "undelor evanescente", verificate experimental de către Jasmin. Pune în evidență fenomenul de difracție. În cadrul astronomiei, reconsiderând teoria perturbației elaborată anterior de către Lagrange, Laplace și Poisson
Augustin Louis Cauchy () [Corola-website/Science/309624_a_310953]