18,995 matches
-
vede că spectacolul este făcut de o echipă, plecând de la scenograful Sica Rusescu și până la o parte dintre actori, echipa cu care Gabrea a lucrat și la Maria Callas. Inspirat a fost aleasă și distribuția, care simte linia imprimata de regizor și merge pe ea, ăntr-un decor simplu, și el modern, bine pus an valoare și de luminile cu clasa aranjate, pe un fond muzical realizat impecabil de compozitoarea Dorina Crișan Rusu. Cuplul Victoria Cociaș Martha, Alexandru Repan-George (actorul revine an
Invitatie la dansul mortii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17487_a_18812]
-
foarte mulți oameni noi! De pildă, Nicolae Văcăroiu, care pe când era prim-ministru nu făcea parte din partid!" Să ne mai miram că, fandând cu atâta nerușinare, dl. Iliescu va deveni președinte pe viață? Cu despletirile stil Ana Ipătescu ale regizorului Măriei-Sale, Sergiu Nicolaescu, ne-am obișnuit de mult. Vor rămâne pe vecie în amintirea nației explicațiile savante privind ricoșeurile gloanțelor teroriste, în decembrie 1989, din toaletă personală: o poveste (fără comisari comuniști) a cărei imbecilitate era întrecuta doar de comicul
Disperarea "Playboy" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17494_a_18819]
-
parte a începutului nou de mileniu, - surse de existență, de adevăr existențial, de meditație și de filozofie, în general, la niște dimensiuni pe care secolul nostru pe sfîrșite nu a avut cum să le cuprindă. Dar numai faptul că nici unui regizor, sau producător, nu i-a trecut pînă acum prin minte să facă un serial după opera lui Balzac... Secolul, după atîta brutalitate, se termină în grabă printr-un acces febril de frivolitate, în întreaga lume. Cercetați serialele t.v. care
Balzac azi by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17524_a_18849]
-
exclamat bătrînă pensionara, probabil, dacă ar fi fost vorba de vreun serial balzacian: "Săracă, verișoară Bette, muri, biată de ea..." sau Eugenie Grandet, ori cine stie mai cine... Nu ar fi, așadar, exclus că în viitorul de care vorbim un regizor extraordinar să ofere planetei noastre evoluata dincolo de limitele ei, poate, ceva care sa oglindească, în felul ei, o Comedie umană imagistică, tridimensională posibil, dacă între timp nu se va fi inventat și genul de tehnica de filmare în care spectatorul
Balzac azi by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17524_a_18849]
-
esență tragică și esență comică ale aceleiași lumi, ale aceluiași suflet (pentru ăntelegerea căruia, Kusturica a făcut mai mult decât o mulțime de scriitori, de istorici, de sociologi și de psihologi la un loc). M-am ăntors la țigani - zice regizorul -, pentru că ei șanț singurii care nu s-au schimbat, ăn timp, nu se lasă contaminați de civilizație, trăiesc, ăn esență, ca acum o mie de ani, ași trăiesc memoria la timpul prezent"... Descoperi, ăn ambele piese ale dipticului, acelasi scenarist
Kusturica cel Liber by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17503_a_18828]
-
în mileniul trei, ne putem imagina un computer scenaristic apt să combine singur replici deja verificate - de la "Să ieșim de aici!" pînă la, să sicem, "Play it again, Șam"... Din fericire nu sîntem încă în mileniul trei. Deocamdată, mai există regizori care își pot permite să fie geniali, cu oricîtă "ineficientă". Bunăoară Woody Allen. Woody Allen are o slăbiciune declarată pentru Veneția, drept care a acceptat să-și trimită noul film -al 32-lea- Sweet and Lowdown, în festival (că întotdeauna, în afară
Mica infractiune si VIP-urile locale by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17522_a_18847]
-
Mircea Mihăieș Am trăit s-o vedem și pe asta: un regizor de filme cu comisari comuniști își iese din minți, pe canalele de televiziune, pentru că un grup de istorici tineri au îndrăznit să prezinte o variantă asupra istoriei românilor diferită de aceea avizată de Suzana Gâdea și Mihai Dulea, superiorii săi
Istoricule, deparazitează-ti creierul! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17530_a_18855]
-
care "doar acum personalitatea lui artisitcă începe să fie recunoscută cum trebuie". E invitat la concertele bienalei muzicale și afla că, în țară, i s-a cîntat melodia la Radio. Cunoaște, aici, la Veneția, multă lume aleasă, inclusiv pe celebrul regizor italian Rossellini. Este satisfăcut că "am întîlnit ăcremaă artistică". Dar el, neputînd obține o viză pentru Paris pe pașaport, e nevoit să se reîntoarcă în țară. Dar "tot ce mi se întîmplă este absolut pentru mine de domeniul fanteziei. Atîta
Din viata lui Harry Brauner by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17537_a_18862]
-
dintr-un amestec, și el ciudat, de realitate și fantastic, cu o alchimie specială a scriiturii bazată pe povestirea cadru. Un fel de captatio benevolensis pentru a fi prins într-o aventură spirituală de înaltă ținută. Cînd am aflat ca regizorul Alexandru Dabija a făcut un spectacol după Manuscrisul găsit la Saragosa am avut o reținere, probabil dintr-o neputința personală, neimaginîndu-mi cum un roman stufos, cu complexe trimiteri culturale, copleșitoare pe alocuri, poate fi ordonat într-un scenariu dramatic în
1001 de nopti în 66 de zile by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17521_a_18846]
-
iunie, pe scena de la Hebbel Theater), la Teatrul Odeon (Saragosa - 66 de zile fiind o coproducție Philip Morris, SMART și Teatrul Odeon) am reluat românul, încercînd să-i imprim propriei receptări o lectură dramatică, teatralizantă. Greu. Aproape imposibil pentru că, nefiind regizor, îmi lipsea ideea, gîndul care să atragă, ca un magnet, o structură nouă, scenica a românului. Firesc. Mi-am depășit atribuțiile. Eu sînt spectatorul. Mărturisesc de la început că Saragosa - 66 de zile al lui Alexandru Dabija este minunat, este o
1001 de nopti în 66 de zile by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17521_a_18846]
-
aventură a umanității, să te seducă prin extraordinarele sale mijloace, dar să te lase să cugeți și să judeci singur. Căci, pînă la urmă, ce devine românul lui Potocki și manuscrisul sau de la sfîrșitul secolului al nouăsprezecelea în mîna unui regizor de la sfîrșitul secolului douăzeci? O definiție a toleranței prin limbajul teatrului sau, cu alte cuvinte, toleranța mai presus de orice. Călătoria sau aventură celor 66 de zile este un spectacol pus în scenă de familia Gomelezilor pentru a-l converti
1001 de nopti în 66 de zile by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17521_a_18846]
-
sus, cu detașarea pe care ți-o da distanță. Eu cred ca pe Dabija l-au fermecat deopotrivă povestea manuscrisului de la Saragosa și creatorul ei, un personaj în sine în a cărui vioiciune a spiritului probabil s-a recunoscut și regizorul. O poveste naște o altă, o istorioara o cheamă pe alta, personajele se prezintă cu ajutorul unei povești, fiecare zi și fiecare noapte populează acțiunea cu întîmplări miraculoase, senzaționale, se sare de pe mare pe uscat, se bîntuie prin păduri și peșteri
1001 de nopti în 66 de zile by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17521_a_18846]
-
acestea pentru salvarea unui neam, cel al Gomelezilor, prin nobilul Alfons van Worden, ținta farselor despre care aflăm în cea de-a 66 zi că au fost puse la cale, înscenate. Ultimul șeic al Gomelezilor este, in concepția lui Dabija, regizorul unui spectacol de o mare amploare culturală, istorică, religioasă, erotică. Doar teatrul poate oferi șansa unei astfel de călătorii, vizualizînd ce se imprimă pe ochiul minții, o călătorie de largă respirație intelectuală, o călătorie în profunzimile umanității expusă rafinat de
1001 de nopti în 66 de zile by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17521_a_18846]
-
o mare varietate, ca și cum s-ar succedă, una după alta, în rotirea unui caleidoscop. Un adevărat tur de forță fac actorii trupei lui Dabija, dar cu aceeași voluptate și plăcere, dăruire, însusindu-si în joc ironia, simțul parodic, umorul subtil al regizorului. Actori importanți intra și ies din cor, susțin atmosferă sau interpretează o partitură de solist, făcînd de toate într-o trupa, cu umilință și responsabilitatea artistului. De aceea, mi s-ar părea nedrept încercarea unei ierarhii, desfacerea unui mecanism gîndit
1001 de nopti în 66 de zile by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17521_a_18846]
-
descoperit cu plăcere în rolul matematicianului Velasquez; ceva mai presus de cuvinte aduce pe scena Marin Moraru, Șeicul Masud. Saragosa - 66 de zile este un eveniment cultural, un spectacol rafinat, subțire, un spectacol de echipă la care au lucrat, în jurul regizorului Alexandru Dabija și a scenografilor Irina Solomon și Dragoș Buhagiar, Gabriel Popescu (aranjamente corale susținute impresionant vocal-life, pe scena), Malou Iosif (coregrafia), Dan Puric (pantomima), Ionel Mihăilescu (mișcare scenica), Szoby Cseh (scrima) și, nu în ultimul rînd, prin performanță lor
1001 de nopti în 66 de zile by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17521_a_18846]
-
a invitat publicul la premiera Don Juan moare că toți ceilalți de Teodor Mazilu, în regia tinerei Alice Barb, spectacol găzduit de Teatrul Național din București, la Sala Atelier. Piesele lui Teodor Mazilu au oferit de-a lungul timpului șansă regizorilor de a crea momente spectacologice de referință. În 1964, Lucian Pintilie monta la Bulandra Prostii sub clar de luna și Dinu Cernescu punea în scenă la Comedie Somnoroasa aventură. Între 1970 și 1978, autoritățile - prin cenzură - l-au interzis pe
Don Juan a murit! Trăiască Don Juan! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17556_a_18881]
-
Aureliu Manea face la Cluj O sărbătoare princiara. Putem spune că a fost cu adevărat un moment Teodor Mazilu în teatrul românesc. Dar, încet-încet, a intrat iarăși într-un con de umbră, ce s-a menținut și după '89. Nici regizorii din vechea generație, nici cei din noua generație, nu s-au mai apropiat de acest dramaturg sau dacă au făcut-o aproape, prin excepție, primul impuls a fost actualizarea. Rezultatul, un melanj nu prea fericit, în care spiritul dramatic și
Don Juan a murit! Trăiască Don Juan! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17556_a_18881]
-
Este o montare elegantă, subtilă care invită reverențios în lumea lui Mazilu. Un suport, un fel de captatio benevolensis este și caietul-program, bogată sursă de informație, emoționant prin inedite și felul în care a strîns voci de dramaturgi și de regizori. Theatrum Mundi: Don Juan moare că toți ceilalți de Teodor Mazilu. Regie, scenariu, decor, ilustrație muzicală: Alice Barb. Costume: Oana Botez. Distribuția: Viorel Comănici, Maria Jughietu, Claudia Negroiu/Gabriela Butuc, Marius Gâlea, contra tenorul Romeo Văsuț.
Don Juan a murit! Trăiască Don Juan! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17556_a_18881]
-
specialiști occidentali", o comisie consultativă Eureka, n-ar fi opinat că nu merg bine titlurile care cer milă sau plasează produsul într-o poziție de inferioritate sentimentală; noroc că pe vremea Sărmanului Dionis nu era Eureka!), într-un text explicativ, regizorul Nicolae Mărgineanu scrie că a văzut în scenariul lui Răsvan Popescu (le même!) un "subiect fierbinte": pararazzi, prințesa Diana, scandalul sexual Clinton "trezesc atenția asupra subiectului, chiar dacă povestea se petrece într-o țară din fostul bloc comunist." O fi? Sau
Bietul paparazzo... by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17558_a_18883]
-
în film par de import: pentru această prestație, directorul publicației îi scrie subalternului, în avans, un cec de 300 milioane lei, din "Fondul special de investigații" (un asemenea fond ne lipsește la "România literară"!). Domnilor, pe ce lume ne aflam? Regizorul ne asigura că ar fi vorba de "lumea subterană a mafiei politice, pe un fundal de tulburări sociale..." Mai citim (tot acolo) că am asista la "dezvăluirea unor realități mai puțin cunoscute ale tranziției". Într-o lume a tuturor "dezvăluirilor
Bietul paparazzo... by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17558_a_18883]
-
Game" a Universității bucureștene de muzică, conducătorul acesteia, muzicianul de aleasă dăruire care este profesorul Alexandru Matei, reușesc să structureze spații de muzică dintre cele mai captivante. În sfârșit, "Bizarmonia" este un mare spectacol cu trei autori, compozitorul Nicolae Brândus, regizorul Alexandru Tocilescu, coregrafa Raluca Ianegic; grandoarea unei spiritualități tipic balcanice ne este revelata în valorile ei atât de contradictorii ce ating limitele grotescului, ale tragicului, aspecte formulate cu o frenezie de-a dreptul copleșitoare. Concursul formației "Pro Musica Nova", din
În actualitatea vietii de concert. Creatia zilelor noastre by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17539_a_18864]
-
face publice afinitățile pentru că exista secțiunea "Talking with Pictures" în care a de exemplu a un teribilist independent, precum Gregg Araki și-a confirmat maturizarea prezentînd Adevărul îndrăcit (1937) de Howard Hawks, comedie trăsnita de la care astăzi se revendică tînărul regizor american, dezvoltînd o întreagă teorie cum că "filmul cu gangsteri" e mort, în schimb tradiția clasică a comediei poate fi resuscitata din perspectiva postmodernista a sexualității polimorfe. Că proba, filmul său din festival, Splendor, de un optimism tonic: un fel
Toronto '99: redobîndirea sperantei by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17575_a_18900]
-
Marină Constantinescu Teatrul Național din București și-a deschis stagiunea cu un spectacol mult așteptat: O scrisoare pierdută de I.L. Caragiale, în regia lui Alexandru Tocilescu. Mult așteptat datorită declarațiilor regizorului, destul de tentante, cum că este vorba de o puternică actualizare a textului, pe de o parte, iar pe de altă parte, datorită numelor din distribuție: de exemplu, Zoe este interpretată de Magda Catone iar Tipătescu, de George Ivașcu a mergîndu-se
Aria scrisorii pierdute by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17574_a_18899]
-
Ardeleanu, iar costumele poartă semnătură scenografei Anca Pâslaru. O pondere cu totul aparte și cu funcții multiple o are muzică originală a lui Nicu Alifantis, un compozitor de muzică de scenă care lucreaza din 1972, mereu umăr la umăr cu regizori importanți, de-ar fi să-i amintim doar Vlad Mugur, pe Silviu Purcărete și pe Cătălina Buzoianu. Cu Alexandru Tocilescu s-a întîlnit a teatral - în 1978 și au făcut Nevestele vesele din Winsdor la Teatrul Tineretului din Piatră Neamț
Aria scrisorii pierdute by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17574_a_18899]
-
prea tipică românilor noștri din ultimii ani, cu mode, cu mobíle, cu haine tip APACA și treninguri Nike. Dacă în prima parte a spectacolului este o abundență de fantezie, de detalii, de nuanțe, de găselnițe, firește pe direcția stabilită de regizor, în actul III (mai ales) și IV, imaginația și verva imaginativa dau semne de oboseală iar spectatorul, de plictis. Caută să mai descopere cîte un truc, cîte un amănunt subtil încărcat de semnificații, dar nu prea mai găsește. Chiar și
Aria scrisorii pierdute by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17574_a_18899]