61,760 matches
-
există aici piese pasabile, nici inegalități. (Deși structura compactă a cărții ar fi tolerat, în principiu, asemenea momente de respiro). Totul e foarte dens, iar trecerile de la obsesia morții la fricțiunile erotic-conflictuale (rezolvate „înalt”, căci proiectate într-un spațiu vag religios) se fac cu naturalețe. Asta nu este viața mea redimensionează, și valoric, și stilistic, o mare parte din poezia de azi, care obișnuiește (vorba colțoasă a unui personaj) să facă în permanență caz de o tematică de împrumut. Printre numeroși
Din nou acasă, pe Câmpia Armaghedonului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2467_a_3792]
-
arată decît haos fără direcție, iar Plantinga face parte din această clasă. La Dennett, tendința căreia i se supune universul e o superstiție ivită din naivitatea de fond a firilor credincioase. Dennett e neutru și mefient, fără aderență la înfiorări religioase. Cu toată fermitatea cu care cei doi își apără pozițiile, schimbul de replici nu dă cîștig de cauză nimănui, cititorului nefiindu-i ușor să încline de partea cuiva. Pînă la urmă hotărăște afinitatea inițială cu premisele unuia sau altuia dintre
Apostrofic și aporetic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2378_a_3703]
-
ce coboară ceremonialul în derizoriu poate aminti de sumarele texte ale lui Constatin Acosmei din Jucăria mortului, ca în Jurnal: „după baie / îmi tai unghiile / le adun cu grijă / în pumn // le arunc pe ziarul deschis // și citesc horoscopul”. Sentimentul religios apare și el devalorizat în registru cotidian: „să-i speli picioarele precum Hristos / și să pui de cafea // când dorința femeii plecate / e bucata de carne într-un sandviș // peste buza rujată a ceștii / aburii cred că în a doua
Debutul unui poet: Virgil Botnaru by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/2383_a_3708]
-
oamenii „Au existat sau n-au existat. Pe insulă sau nu pe insulă. Posibili. Incerți”. Mai este încă charizmatică la noi poezia preotului Jan Twardowski. E denumit Sfântul Francisc din Assis al poeziei poloneze, deoarece a respins patosul din slujbele religioase, iar fraza lui: „Să ne grăbim să îi iubim pe oameni, atât de repede aceștia ne părăsesc, lăsând în urmă ghetele și telefoanele surde” - sintagmă care a intrat în canonul paremiologic polonez. Criticilor polonezi le place să scrie despre versurile
“Dacă n-ar fi fost Premiul Nobel, Milosz ar fi fost la marginile literaturii“ by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/2397_a_3722]
-
vorba de un moment al evoluției artei respective. Exemplul dat de Adorno confirmă acest lucru. Nu e vorba pur și simplu că Anton Bruckner a venit după Wagner, ci că el, deși intenția lui a fost o restaurare a muzicii religioase, nu a putut ignora inovațiile formale și tehnice ale lui Wagner (în armonie, în instrumentație). Bruckner a fost astfel modern oarecum împotriva voinței lui. Putem aminti în legătură cu aceasta considerațiile lui G. Călinescu: „...Este evident că se impune o ordine substanțială
Adorno, Baudelaire și modernitatea by Petru Vaida () [Corola-journal/Journalistic/2400_a_3725]
-
sâmbătă) și în prima zi a doua zi de Crăciun 25 și 26 decembrie ( marți și miercuri), informează. Pe lângă acestea 11 zile libere, adepții altor culte relogioase legale mai beneficiază de două zile libere pentru fiecare din cele trei sărbători religioase anuale, declarate de cultele religioase legale altele decât cele creștine. Există și categorii de salariați care, în zilele de sărbătoare legală, trebuie să se prezinte la muncă. Este vorba despre angajații din diferite domenii de activitate care trebuie să asigure
Câte zile libere vom avea în 2012 () [Corola-journal/Journalistic/24028_a_25353]
-
a doua zi de Crăciun 25 și 26 decembrie ( marți și miercuri), informează. Pe lângă acestea 11 zile libere, adepții altor culte relogioase legale mai beneficiază de două zile libere pentru fiecare din cele trei sărbători religioase anuale, declarate de cultele religioase legale altele decât cele creștine. Există și categorii de salariați care, în zilele de sărbătoare legală, trebuie să se prezinte la muncă. Este vorba despre angajații din diferite domenii de activitate care trebuie să asigure permanența. În acest caz angajatorii
Câte zile libere vom avea în 2012 () [Corola-journal/Journalistic/24028_a_25353]
-
Cluj-Napoca au împărțit clujenilor aflați în piață 500 de sticle de șampanie, obținute din sponsorizări, precum și pahare de unică folosință. La finalul focurilor de artificii, sute de persoane au intrat în Catedrala Mitropolitană pentru a asista la o scurtă slujbă religioasă de Anul Nou, oficiată de mitropolitul Clujului, IPS Andrei Andreicuț. Aproximativ 8.000 de persoane au petrecut Revelionul în Piața Mare din Sibiu, unde municipalitatea a organizat mai multe concerte cu diferite trupe românești, dar și un foc de artificii
Vezi cum au petrecut românii în stradă Revelionul () [Corola-journal/Journalistic/24042_a_25367]
-
apostazie, a solicitat azil Oficiului Român pentru Imigrări, însă cererea i-a fost respinsă, migrantul adresându-se mai multor instituții ale statului român, între care și Ministerul Afacerilor de Externe. Acuzația de apostazie (adică renunțarea publică la o anumită credință religioasă; renegarea unei doctrine sau concepții) adusă lui Habib Bastam "se fundamentează pe faptul că acesta s-a născut din părinți musulmani, iar la vârsta maturității a acceptat Islamul, conformându-se preceptelor acestuia, pentru ca apoi să declare verbal și prin fapte
Condamnat la moarte în Teheran pentru că a trecut la creştinism, un iranian cere azil României () [Corola-journal/Journalistic/24088_a_25413]
-
Romania și s-a adresat mai multor instituții pentru protecția drepturilor omului, inclusiv Reprezentanței Comisiei Europene și Parlamentului, cerând sprijin pentru salvarea vieții fratelui său, Habib Bastam, în vârstă de 29 de ani, "refugiat în România din cauza persecuțiilor politice și religioase la care a fost supus în țara sa natală, Iran".
Condamnat la moarte în Teheran pentru că a trecut la creştinism, un iranian cere azil României () [Corola-journal/Journalistic/24088_a_25413]
-
o constatare obișnuită; „În aprilie de volumul Marthei Bibescu Izvor, țara Gabriel Liiceanu. 2007, s-au împlinit 20 de ani de la să l c i i lo r, pentru prezentarea Intervenția lui Gabriel Liiceanu, moartea marelui savant?” obiceiurilor profane și religioase direct în Franța, a făcut ca ordinea și Identic, în aceeași tonalitate fundamentale ale românilor”. adevărul să fie restabilite, iar stilistică, își continuase precedentul În cadrul departamentului numit aberațiile formulate să fie înlăturate. studiu: „În 1942, în plin război, pe de
Reevaluările post-decembriste, încotro? - marginalii critice -. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_46]
-
de colinde pe TVR 3 Și TVR 3 va avea programe speciale, având ca temă Nașterea Domnului - emisiuni de colinde (Colindul minorităților, Colinde internaționale, Colindele Ardealului, Colinde cu corul Byzantion, Colinde cu corul Cantores Amicitiae), transmisiuni în direct ale slujbelor religioase oficiate în diverse orașe ale țării, documentare despre semnificația și valorile Crăciunului, dezbateri, filme tematice și spectacole (Colindar, cu Paula Seling, Concerto di Natale, Concert Costel Busuioc). Concert de pian la TVR Cultural În ajunul Crăciunului, TVR Cultural va difuza
Ce putem vedea la TV de Crăciun. Mihaela Rădulescu vs Serviciul Român de Comedie () [Corola-journal/Journalistic/24126_a_25451]
-
mai departe, ntorn?”, ca imediat răspunsul să vină bătaia armelor noului veac și mileniu, Mai încet, tot mai încet, dintr-o altă dimensiune, abia sugerată, chiar la răscruce de vremi și contraziceri Sufletu-mi nemângâiet dureros resimțit, căci dubitativ: “Mai religioase și mai puțin (din păcate) și Îndulcind cu dor de moarte. suna-vei dulce corn / Pentru mine filosoficești. Eminescu e viu și actual și vreodată?” Întrebarea rămâne pusă; “deasupra tuturora”. Eminescu se află De ce taci, când fermecată răspunsul nu se
In memoriam Mihai Eminescu. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_49]
-
Unde suntem noi aici? “Sufletu-cosmic deopotrivă, stă la răscruce de “ Povestea magului călător în stele”. Nemi nemângâiet / Îndulcind cu dor de înțelesuri noi, într-un veac în care lumea am odihnit în Luceafărul, cum ar spune moarte.” ori va fi religioasă ori nu va mai fi deloc: filosoful C. Noica, am învățat în Un nou Eminescu vom avea în noul “dulcele corn” sunând a iubire și moarte, filosoficescul basm, atât de poetic și, cu mileniu. Dintr-o hermeneutică a căci nostalgia
In memoriam Mihai Eminescu. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_49]
-
raționalist, materialist și laic a putut fi spiritul Școlii Ardelene din moment ce majoritatea corifeilor mișcării au fost fete bisericești"? Altă de ordin istoric: "ce fel de filiație sigură va fi existat între răfuiala iluminiștilor din Franța (...) cu absolutismul sau cu fanatismul religios și lupta cărturarilor români din Transilvania pentru drepturile politice ale nației lor"? Și, în fine, altă întrebare, de ordin moral și biografic, condensînd patetismul difuz în întreaga analiza: "ce fel de afinități elective de substanță puteau fi între Voltaire, răsfățatul
O carte inconformistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18179_a_19504]
-
rău, ci, dimpotrivă, de a ierta, de a ajuta și a cere ajutorul semenilor noștri, de a ne sprijini unii pe ceilalți. Această descoperire a naturii bune a omului, așa cum o fac biologii și antropologii, nu e semnul vreunei gîndiri religioase creștine, care vrea să vadă în om o ființă dăruita cu bunătate de un Dumnezeu clement sau iubitor, ci pornește de la recunoașterea unui handicap vital al oamenilor ca specie: incapacitatea de suficientă de sine, neputința de a supraviețui în izolare
De la lupi la îngeri by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18173_a_19498]
-
alături de ceilalți, comunal, cu toate rigorile, relele și bunele ce decurg de aici. Deși recunoscută că falsă, dihotomia privat/public are rădăcini adînci, nu doar filozofice, ci mai ales într-un mental comun care ne-a convins, pe diverse filiere (religioase, literare, filozofice, sociologice, psihologice) că de cele mai multe ori lumea dinăuntrul nostru nu are nimic de-a face cu aceea din afară. Dar daca natura noastră este contractual bună, dacă avem nevoie de ceilalți pentru simplă supraviețuire, oare mai putem accepta
De la lupi la îngeri by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18173_a_19498]
-
poate că nu este (doar) acela de a acorda absolvire păcătosului, ci de a permite confesorului să iși exerseze o anumita funcțiune, un organ ar spune biologii moderni, al iertării. Înțeleg cît de absurdă pare o asemenea ipoteza din perspectiva religioasă: confesînd, cu alte cuvinte, preoții se ajutau în primul rînd pe ei înșiși, nu pe penitenți. Iertînd, ei erau cei ce profitau, pentru că își cultivau, chiar dacă în scop retoric, un rezervor interior de afecțiune și înțelegere. Aceasta este înțelegerea iertării
De la lupi la îngeri by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18173_a_19498]
-
conținutului), mult mai umană și mai lumeasca, în sensul grav al termenului, nu cel de superficialitate. Mi se pare însă interesant că, tocmai atunci cînd e mai lumesc, Jankelevitch ajunge la aceeasi concluzie cu un istoric al unei experiențe esențial religioase, cum e Delumeau, si anume ca iertarea este forma cea mai umană, nu neapărat bună, a felului nostru de a ne purta. Jean Delumeau - Mărturisirea și iertarea. Dificultățile confesiunii. Secolele XIII-XVIII, traducere de Ingrid Ilinca, Editura Polirom, Iași, 1998, 161
De la lupi la îngeri by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18173_a_19498]
-
în comentarii -, plus latină umanista a Romei celei mici de la Blaj, tipică transilvănenilor. Măcar din unghiul ascuțit al culturii, avem în fața încă un argument din argumentele temeinice ale românilor de dincolo de munți uniți cu Romă. Români prigoniți că în războaiele religioase, făcuți, cu oroare, papistași, urîți cîteodată mai mult decît paginii. E paradoxul poporului român, atît de tolerant și atît de latin, istoria să-l amestece de secole în oală fierbînd de slovele chirilice și de vorbele de la răsărit, - groază, urîtul
Scoala ardeleană rediviva! by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18187_a_19512]
-
un caiet, un text-erou! - al cărții. Se spune că experiența unei detenții îndelungate transforma omul, uneori punîndu-i în valoare resurse nebănuite. Nu putem fi siguri de această eventualitate. Cert însă e că Nicolae Balotă se sprijinea pe profundă lui credință religioasă,...de care eu mă amuzam pe vremuri, cînd spuneam și tu crezi chiar așa că există un răi și - un iad în care intrăm cu toții după purtări? (cu exclamația aceea în mine, ironică, "Ce-s copil?!") - la care Balotă, senin, îmi
Scoala ardeleană rediviva! by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18187_a_19512]
-
instaurat o coaliție liberal democrată, cu titulatura de „Alianță de Integrare Europeană, s-a radicalizat politică de integrare în Uniunea Europeană. Iar la baza Uniunii Europene se știe stau valori și principii, precum: respectarea transparenței, a obiceiurilor statelor membre în privința riturilor religioase, a tradițiilor culturale, combaterea oricărei forme de discriminare, libertatea, democrația, justiția socială, legea egală pentru toți, respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor. libertatea de expresie. Nouă realitate politică din Republică Moldova, constituirea unei alianțe politice și exprimarea aspirațiilor de
Unirea R. Moldova cu România Calea cea mai scurtă de integrare în UE. In: Editura Destine Literare by Mihai Ciubotaru () [Corola-journal/Journalistic/85_a_450]
-
Crișan Andreescu La 300 de ani de la moartea martirică a Sfinților Brâncoveni, Patriarhia Română organizează o serie de manifestări religioase și culturale. În zilele de 16 și 17 august 2014, la împlinirea a 300 de ani de la moartea martirică a Sfinților Brâncoveni (1714-2014), Patriarhia Română și Arhiepiscopia Bucureștilor organizează următoarele manifestări religioase și culturale: Sâmbătă, 16 august 2014, ziua de
Sfinții Brâncoveni. Manifestările Patriarhiei dedicate împlinirii a 300 de ani de la moartea martirică (1714-2014) by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21624_a_22949]
-
Brâncoveni, Patriarhia Română organizează o serie de manifestări religioase și culturale. În zilele de 16 și 17 august 2014, la împlinirea a 300 de ani de la moartea martirică a Sfinților Brâncoveni (1714-2014), Patriarhia Română și Arhiepiscopia Bucureștilor organizează următoarele manifestări religioase și culturale: Sâmbătă, 16 august 2014, ziua de prăznuire a Sfinților Martiri Brâncoveni, de la orele 8.30, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, împreună cu alți ierarhi, va sfinți pictura nouă și va binecuvânta lucrările de la biserica Sfântul Gheorghe Nou din București, una
Sfinții Brâncoveni. Manifestările Patriarhiei dedicate împlinirii a 300 de ani de la moartea martirică (1714-2014) by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21624_a_22949]
-
urmărit, tezele hungariste și confirmă că nu Ungaria a ocupat Transilvania, ci nobilimea română, mai curajoasă, inteligentă și abilă, a cucerit Ungaria, controlând-o, din pozițiile obținute, sub toate aspectele politico administrative. footnote> maghiar, pe plan politic, militar, administrativ sau religios, până târziu, în secolul al XVI-lea . Față de ediția anterioară a lucrării, care conținea un singur articol consacrat marelui poet maghiar ardelean Ady Endre, una din cele mai remarcabile personalități ale poeziei ungurești și universale din secolul XX, în această
Triplu eveniment editorial. In: Editura Destine Literare by Daniela Gifu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_461]