1,588 matches
-
credința în Dumnezeu nu pare să influențeze fericirea - contrazicând astfel o teorie foarte larg împărtășită de populație. De ce oare marea majoritate a oamenilor susțin că persoanele care nu cred în Dumnezeu nu pot fi fericite, dat fiind că de fapt religiozitatea nu este asociată cu fericirea declarată? O posibilă interpretare pornește de la piedici cognitive, și anume de la faptul că pentru persoanele religioase este greu de reprezentat modul de gândire al persoanelor nereligioase (și reciproc) - mai greu decât, de exemplu, le este
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
persoanele religioase este greu de reprezentat modul de gândire al persoanelor nereligioase (și reciproc) - mai greu decât, de exemplu, le este celor prosperi să își închipuie starea de spirit a celor săraci. O altă interpretare poate ține de faptul că religiozitatea aduce cu sine promisiunea fericirii reale, conducându‑i logic pe credincioși să creadă că persoanele necredincioase nu pot fi fericite - sau, cel puțin, nu pot fi cu adevărat fericite. Sensul conceptului de fericire, precum și justificările din spatele condiționării fericirii de credință
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
și cei din gospodării cu membri absenți raportează mai des conflicte. În ceea ce privește importanța similarității sociale, putem observa doar că diferența de vârstă și diferența de educație între parteneri nu au o influență semnificativă asupra apariției problemelor în cuplu. De asemenea, religiozitatea nu influențează frecvența apariției problemelor în cuplu - indiferent de tipul indicatorului folosit pentru a o măsura. În modelul de mai jos am inclus un singur indicator, și anume importanța lui Dumnezeu în viața personală. Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 11. Predictori
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
căsnicie Importanța iubirii si sprijinului reciproc pentru căsnicie + 0.11 0.00 Importanța similarității sociale pentru căsnicie + 0.14 0.00 Importanța situației materiale pentru căsnicie 0.04 0.24 Importanța confortului în gospodărie pentru căsnicie -0.05 0.18 Religiozitatea ”Cât de important este Dumnezeu în viața dvs.?” + 0.10 0.00 Toleranță ”Consumatorii de droguri ar trebui să fie închiși în pușcării” -0.03 0.32 Încredere în oameni ” Dumneavoastră credeți că se poate avea încredere în cei mai mulți dintre
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
ale persoanei intervievate Numărul total de ani de școală absolviți 0.06 0.16 Sex feminin + -0.08 0.01 Vârsta + 0.07 0.08 Are copii 0.02 0.68 Tipul de localitate -0.07 0.09 Oarecum paradoxal, religiozitatea este asociată pozitiv cu refuzul pretendenților din grupuri sociale stigmatizate - de altfel, religiozitatea corelează negativ cu încrederea în oameni, posibil datorită dispoziției de a-i judeca în termeni morali. Este de asemenea interesant că toleranța la nivel social față de categorii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
16 Sex feminin + -0.08 0.01 Vârsta + 0.07 0.08 Are copii 0.02 0.68 Tipul de localitate -0.07 0.09 Oarecum paradoxal, religiozitatea este asociată pozitiv cu refuzul pretendenților din grupuri sociale stigmatizate - de altfel, religiozitatea corelează negativ cu încrederea în oameni, posibil datorită dispoziției de a-i judeca în termeni morali. Este de asemenea interesant că toleranța la nivel social față de categorii precum consumatorii de droguri, prostituatele sau homosexualii (măsurată prin defavorizarea unei legislații represive
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
cuplu. Persoanele cu o situație materială precară răspund semnificativ mai des decât celelalte că se confruntă frecvent cu probleme în relația lor, și majoritatea cred că aceste probleme se datorează dificultăților materiale. Educația subiectului, diferențele de educație între parteneri sau religiozitatea respondentului, deși sunt considerate factori relevanți în alegerea partenerului, nu sunt asociate statistic cu o relație tensionată în cuplu. Concluzii Datele analizate mai sus susțin trei concluzii cu privire la filozofiile de viață împărtășite în România actuală. Dacă le analizăm nu ca
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
adevăr boala, sărăcia, lipsa prietenilor sau a familiei constituie obstacole în calea fericirii - așa cum pot fi acestea evaluate prin întrebări de chestionar. De asemenea, sărăcia constituie un factor favorizant al problemelor în cuplu. Această primă concluzie suportă două excepții interesante. Religiozitatea scăzută nu pare să constituie un impediment în calea fericirii, în ciuda concepției populare contrarii. De asemenea, religiozitatea nu este asociată în nici un fel cu frecvența apariției problemelor în cuplu - deși respondenții, puși în ipostaza de părinți, se opun clar unui
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
evaluate prin întrebări de chestionar. De asemenea, sărăcia constituie un factor favorizant al problemelor în cuplu. Această primă concluzie suportă două excepții interesante. Religiozitatea scăzută nu pare să constituie un impediment în calea fericirii, în ciuda concepției populare contrarii. De asemenea, religiozitatea nu este asociată în nici un fel cu frecvența apariției problemelor în cuplu - deși respondenții, puși în ipostaza de părinți, se opun clar unui potențial pretendent care nu ar crede în Dumnezeu. În al doilea rând, sărăcia pare a fi subevaluată
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Ioan. (1998). Cercetarea sociologică - metode și tehnici. Deva: Editura Destin. Chelcea, Septimiu (2005). Opinia publică despre criminalitate, justiție și poliție. Sociologie Românească, vol. 3, 2, 59-77. Larionescu, Maria. (2007). Istoria sociologiei românești. București: Editura Universității din București. Rughiniș, Cosima. (2006). Religiozitate și scepticism religios. În Dumitru Sandu (coord.), Viața socială în România urbană. Iași: Editura Polirom. Rughiniș, Cosima. (2007). Explicația sociologică. Iași: Editura Polirom. Stoica, Aurelian. (2004). Valoarea de adevăr a zvonurilor. Zvonurile din România la sfârșitul celui de-al doilea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
printre statele membre ale Europei înainte să împlinim douăzeci de ani." G. Duhamel, Scènes de la vie future, 1930, p. 11. Aproximativ în aceeași perioadă, Aldous Huxley își închipuie, în Minunata lume nouă, cum, născut prin eugenie, desăvârșit prin sexualitatea și religiozitatea obligatorii și "eliberat" grație drogului euforizant reprezentat de "soma", individul devine un fel de oaie fericită pe care "înțelepții" o conduc fără probleme. Să mai notăm că, spre deosebire de textele din Statele Unite, narațiunile europene nu părăsesc sub nici o formă sistemul solar
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
există și NDE -uri negative, cu o evidentă funcție expiatoare, proiectează o lumină nefavorabilă asupra acestor ipoteze. Motivațiile socioculturale care se pot invoca în același scop, deplasează centrul explicativ în altă direcție, și anume aceea care atribuie producerea lor unei religiozități consistente și active. Faptul că și persoanele atee pot traversa asemenea experiențe, detonează supoziția respectivă. în ultimele decenii, o serie de cercetări științifice laborioase a făcut posibilă consolidarea acelei idei revoluționare, avansate încă de Sir John Carew Eccels, în anul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
arată ca fiind cei mai credincioși din Uniune. Pe de altă parte, avem un mare număr de sinucigași și cei mai mulți deținuți emigranți în închisorile din Italia 1, în Europa în general și în toată lumea. Aceste statistici pun sub semnul întrebării religiozitatea românilor de astăzi. în perioada comunismului bisericile erau goale, ritualurile marilor evenimente ale vieții, botezul, căsătoria, funeraliile, se petreceau acasă, având o latură ascunsă, în care se recurgea la oamenii Bisericii. Erau puține persoane în lumea orașelor care să respecte
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
streșinilor 385 și boturi de fiare sălbatice în interior. O astfel de dualitate contradictorie este plasată emblematic pe pervazul ferestrelor: "la toate caturile, înfloreau în ghivece de lut vopsit tufe de busuioc sau de heliotrop"386* unul simbolizând Anticristul, celălalt religiozitatea. Întreaga forță a scenei finale stă în răsturnarea, întoarcerea într-un contrar nemaiauzit și indicibil, în explozia unui sentiment de atotputernicie în înălțarea voluptoasă și celestă pe care sacrificiul și renunțarea le-au pregătit, sau chiar forțat. Fiindcă Iulian este
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
sprijină pe pilonii evoluționismului, prudenței și criticii reformelor hazardate. Dema gogia politică și socială, încurajarea unui sentiment al urii de clasă sunt semnele unui timp de care junimismul nu poate decât să se delimiteze polemic. Panaceul votului universal, evocat cu religiozitate, se cere raportat la peisajul imperfect și mediocru al unei societăți care a aplicat doar parțial prevederile de la 1866. Este o societate care rămâne esențialmente centralizată, dominată de instinctul clientelar și lipsită de osatura juridică care să garanteze efectivitatea cetățeniei
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
ce a dus la apariția omului, concomitentă cu apariția limbii, a deplasat tot ceea ce este omul spre cuvânt, adică spre semnificare. Chiar și operaționalitatea adaptativă a hominidelor a fost mutată în sfera semnificării, gesturile transformîndu-se în semnificanți. Starea primă de religiozitate pe care o postulează Mircea Eliade are toate caracteristicile acestei situări în semnificare a tot ceea ce constituie umanul. Experiența religioasă a înregistrat și a păstrat acest moment prim al apariției omului, moment în care totul semnifică. în distincțiile dintre manifestarea
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
etc., se numeste cult intern. Cultul este însă complet atunci când cultul intern se concretizează în forme văzute, în acte rituale (cult extern), adică atunci când în actul și în trăirea relației cu Dumnezeu este angajată ființa umană întreagă, trup și suflet. Religiozitatea pastreză echilibrul dintre cultul intern și cel extern. Pierderea acestui echilibru în favoarea cultului intern poate duce la stări de religiozitate false, patologice (bigotism, superstiție, misticism maladiv). Când cultul extern nu este susținut de cultul intern, se poate cădea în superficialitate
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
cult extern), adică atunci când în actul și în trăirea relației cu Dumnezeu este angajată ființa umană întreagă, trup și suflet. Religiozitatea pastreză echilibrul dintre cultul intern și cel extern. Pierderea acestui echilibru în favoarea cultului intern poate duce la stări de religiozitate false, patologice (bigotism, superstiție, misticism maladiv). Când cultul extern nu este susținut de cultul intern, se poate cădea în superficialitate, în formalism și în ritualism sec. Din punctul de vedere al modului în care este practicat, cultul religios poate fi
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
Evreii cred în progresul istoric și cred că acest progres poate avea loc în lumea aceasta"195.Conștiința direcției pe care o urmăm ne face capabili de a crede în progres, în schimbare și în finalitatea pozitivă a demersurilor noastre. ,,Religiozitatea evreiască (și prin consecință și cea creștină n.n.) este legată de lumea aceasta, nu de vreo lume abstractă, iar cei ce găsesc plăcere în posesiunile lumești nu fac, a priori, nimic rău"196. Dimensiunea direcției nu este numai una de
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Marii patroni, aristocrați ai comerțului din Olanda protestantă erau ca și arminienii din perspectivă religioasă, adepți specifici ai politicii realiste și adversari principali ai rigorismului etic calvinist. Scepticismul sau indiferența este și a fost pretutindeni o atitudine larg răspândită față de religiozitate a marilor negustori și a cercurilor de mari creditori". Sociologia religiei, Editura Teora, București, 1998, p. 101. 130 Georges Bataille, Partea blestemată, Editura Institutul European, Iași, 1994, p. 121. 131 Norbert Elias arată: ,,Luptele dintre nobilime, Biserică și principi pentru
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
imagini din oglindă, că-i iubesc, îi admiră și-i susțin în mod sincer și dezinteresat, spre binele națiunii sau comunității din care fac parte. Oh, ce fastuoasă adorație a forței, ce spinări rotunjite plecate servil, ce surîsuri pline de religiozitate la vorbele Omului Puternic, ce rîsete complezente la fiecare glumă a lui, ce risipă de mese, de atenții, imaginație, pentru a i te băga sub piele, pentru a-l face să te ia sub umbrela lui protectoare, să te laude
Cultul forței by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/13720_a_15045]
-
că cine practică o asemenea filozofie (aluzie la tot lagărul), nu avea sorți de izbîndă. Nu spuneam chiar așa; dar reieșea. v v v În ședințele apăsătoare ale epocii, mă retrăgeam în mine iar atenția de la ceea ce majoritatea asculta cu religiozitate era abătuta cel mai adesea prin texte clasice pe care le țin minte și acum...De exemplu cele citate mai sus din Eneida, pe care în bună parte, fragmente, le știam pe dinafara, începeau astfel: Veritur interea coelum ruit oceano
Monstrum horrendum ingens by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18143_a_19468]
-
A iniția, autoriza și supraveghea traducerea, editarea și răspândirea Sfintei Scripturi, atît pentru uzul clerului, cât și al credincioșilor; ... s) A iniția, autoriza și supraveghea răspândirea a tot felul de cărți și obiecte cu caracter religios, pentru întărirea moralității și religiozității credincioșilor; ... ț) A supraveghea și controla, din punct de vedere dogmatic, moral și artistic, operele de literatură și arta bisericească ortodoxă; ... u) A hotărî conform canoanelor asupra chestiunilor de orice natură care intră în competența să, precum și asupra celor care
STATUT din 17 februarie 1949 pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152144_a_153473]
-
al Bisericii Ortodoxe Române, cu sediul în localul Sf. Sinod și Mănăstirea Antim din București, are ca scop editarea, tipărirea și răspândirea Sfintei Scripturi, a cărților de ritual, a lucrărilor și revistelor de stiință teologica și a literaturii pentru întărirea religiozității credincioșilor, precum și pentru confecționarea și răspândirea icoanelor și obiectelor sacre și a celor cu caracter religios, necesare bisericilor și credincioșilor. Toate produsele Institutului Biblic și de Misiune se distribuie bisericilor și credincioșilor prin magazinele bisericești eparhiale. Articolul 161 Institutul Biblic
STATUT din 17 februarie 1949 pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152144_a_153473]
-
sfârșitul anului gestiunea financiară a parohiei și de a prezenta un raport Adunării parohiale; ... l) de a examina și a redacta un raport despre mersul tuturor afacerilor parohiei și de a-l prezenta Adunării parohiale; ... m) de a supraveghea asupra religiozității și moralității enoriașilor și de a lucra pentru dezrădăcinarea obiceiurilor rele și a imoralității, prin mijloacele morale și pedepsele bisericești. ... n) de a apăra prestigiul și onoarea Bisericii, comunității și personalului bisericesc; o) de a face Consiliului eparhial orice propuneri
STATUTUL ORGANIC ŞI ADMINISTRATIV din 16 ianuarie 2008 (*actualizat*) privind recunoaşterea Statutului organic şi administrativ al Arhiepiscopiei Bisericii Armene din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/194609_a_195938]