29,034 matches
-
Părinți mai de seamă ai Bisericii, în vol. „Mitropolia Transilvaniei. Credință ortodoxă și viață creștină”, Sibiu, 1992, pp. 58-96. 85. Sfântul Ciprian și unitatea Bisericii, în „Altarul Banatului”, Timișoara, serie nouă, anul III (XLII), (1992), nr. 10-12 (octombrie-decembrie), pp. 36-58; reluat și în vol. „Arhid. Prof. Dr. Constantin Voicu, Studii de Teologie patristică”, București, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 2004, pp. 241-271. 86. Cu privire la Sfinții Părinți, în „Telegraful Român”, anul 140 (1992), nr. 45-48 (1 și
MATERIAL ANIVERSAR – OMAGIAL, DEDICAT PĂRINTELUI ARHID. PROF. UNIV. DR. DR. H.C. CONSTANTIN VOICU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382100_a_383429]
-
Filozoful, viața și opera, în „Telegraful Român”, anul 142 (1994), nr. 37-38 (1 octombrie), p. 3. 101. Hristos în viața și opera Sfântului Ignatie Teoforul, în „Altarul Banatului”, Timișoara, serie nouă, anul V (XLIV), (1994), nr. 10-12 (octombrie-decembrie), pp. 15-38; reluat și în vol. „Arhid. Prof. Dr. Constantin Voicu, Studii de Teologie patristică”, București, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 2004, pp. 24-56. 102. Tațian Asirianul, în „Telegraful Român”, anul 143 (1995), nr. 1-2 (1 ianuarie), pp.
MATERIAL ANIVERSAR – OMAGIAL, DEDICAT PĂRINTELUI ARHID. PROF. UNIV. DR. DR. H.C. CONSTANTIN VOICU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382100_a_383429]
-
august), pp. 4, 8. 107. Sfinții Trei Ierarhi, în „Credința Ortodoxă”, Alba Iulia, anul I, 1996, nr. 1 (aprilie-iunie), pp. 7-15. 108. Elementul apologetic în Actele Martirilor, în „Credința Ortodoxă”, Alba Iulia, anul I, 1996, nr. 2 (iulie-septembrie), pp. 23-41; reluat și în vol. „Arhid. Prof. Dr. Constantin Voicu, Studii de Teologie patristică”, București, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 2004, pp. 203-222. 109. Sfântul Ioan Damaschin, apărător al Sfintelor Icoane, în vol. „Facultatea de Teologie Ortodoxă
MATERIAL ANIVERSAR – OMAGIAL, DEDICAT PĂRINTELUI ARHID. PROF. UNIV. DR. DR. H.C. CONSTANTIN VOICU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382100_a_383429]
-
Sfântul Ambrozie, în „Telegraful Român”, anul 145 (1997), nr. 19-22 (15 mai și 1 iunie), p. 6. 115. Botezul prin întreita cufundare în numele Sfintei Treimi, în lumina Sfinților Părinți, în „Anuarul Facultății de Teologie «Andrei Șaguna»”, Sibiu, 2001, pp. 114-127; reluat și în vol. „Arhid. Prof. Dr. Constantin Voicu, Studii de Teologie patristică”, București, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 2004, pp. 391-409. 116. Taina Sfântului Botez în lumina harului, după Sfinții Părinți, în „Orizonturi Teologice”, Oradea
MATERIAL ANIVERSAR – OMAGIAL, DEDICAT PĂRINTELUI ARHID. PROF. UNIV. DR. DR. H.C. CONSTANTIN VOICU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382100_a_383429]
-
Studii de Teologie patristică”, București, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 2004, pp. 391-409. 116. Taina Sfântului Botez în lumina harului, după Sfinții Părinți, în „Orizonturi Teologice”, Oradea, anul II, 2001, nr. 1 (ianuarie-martie), pp. 3-15; reluat și în vol. „Arhid. Prof. Dr. Constantin Voicu, Studii de Teologie patristică”, București, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 2004, pp. 410-423. 115. Botezul de la Hristos în lumina Sfinților Părinți, în „Orizonturi Teologice”, Oradea, anul II
MATERIAL ANIVERSAR – OMAGIAL, DEDICAT PĂRINTELUI ARHID. PROF. UNIV. DR. DR. H.C. CONSTANTIN VOICU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382100_a_383429]
-
Constantin Voicu, Studii de Teologie patristică”, București, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 2004, pp. 410-423. 115. Botezul de la Hristos în lumina Sfinților Părinți, în „Orizonturi Teologice”, Oradea, anul II, 2001, nr. 2 (aprilie-iunie), pp. 3-12; reluat și în vol. „Arhid. Prof. Dr. Constantin Voicu, Studii de Teologie patristică”, București, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 2004, pp. 379-390. 116. Viziunea patristică asupra Botezului lui Hristos, în „Anuarul Facultății de Teologie «Andrei Șaguna
MATERIAL ANIVERSAR – OMAGIAL, DEDICAT PĂRINTELUI ARHID. PROF. UNIV. DR. DR. H.C. CONSTANTIN VOICU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382100_a_383429]
-
Teologie «Andrei Șaguna» din Sibiu”, nr. IV (XXIX), anul 2001/2002, Sibiu, Editura Universității „Lucian Blaga”, 2002, pp. 84-92. 117. Atitudinea Sfinților Părinți față de război, în „Altarul Banatului”, Timișoara, serie nouă, anul XIII (LII), (2002), nr. 10-12 (octombrie-decembrie), pp. 7-28; reluat sub titlul: Argumente contra războiului la Sfinții Părinți, în vol. „Arhid. Prof. Dr. Constantin Voicu, Studii de Teologie patristică”, București, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 2004, pp. 342-378. 118. Biserici ctitorite de grecii din Sibiu
MATERIAL ANIVERSAR – OMAGIAL, DEDICAT PĂRINTELUI ARHID. PROF. UNIV. DR. DR. H.C. CONSTANTIN VOICU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382100_a_383429]
-
2011, nr. 32, p. 4. 124. Casiana, în „Telegraful Român”, anul 159 (2011), nr. 9-12 (1 și 15 martie), p. 6. 125. Cine poate boteza ?, în „Telegraful Român”, anul 159 (2011), nr. 25-28 (1 și 15 iulie), pp. 6, 11, reluat și în vol. „Arhid. Prof. Dr. Constantin Voicu, Studii de Teologie patristică”, București, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 2004, pp. 424-430. 126. Hristos cu noi, în „Telegraful Român”, anul 159 (2011), nr. 29-32 (1-15 august
MATERIAL ANIVERSAR – OMAGIAL, DEDICAT PĂRINTELUI ARHID. PROF. UNIV. DR. DR. H.C. CONSTANTIN VOICU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382100_a_383429]
-
vol. „Arhid. Prof. Dr. Constantin Voicu, Studii de Teologie patristică”, București, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 2004, pp. 424-430. 126. Hristos cu noi, în „Telegraful Român”, anul 159 (2011), nr. 29-32 (1-15 august), pp. 6-7; reluat și în vol. „Arhid. Prof. Dr. Constantin Voicu, Studii de Teologie patristică”, București, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 2004, pp. 431-437. 127. In Memoriam, în vol. „ In Memoriam Liviu Borcea (1936-2006) dascăl și istoric, Editura
MATERIAL ANIVERSAR – OMAGIAL, DEDICAT PĂRINTELUI ARHID. PROF. UNIV. DR. DR. H.C. CONSTANTIN VOICU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382100_a_383429]
-
să fie adunată și Biserica Ta, de la marginile pământului în împărăția Ta. Adu-ți aminte, Doamne, de Biserica ta, și adun-o din cele patru vânturi, sfințită în împărăția Ta". Simbolismul atât de evocator al acestei rugăciuni euharistice va fi reluat și mult adâncit de Părinții Bisericii. În acest fel, Sfântul Ciprian al Cartaginei spune: "Cât este de puternică unanimitatea creștină, o arată destul de bine Tainele Domnului, căci atunci când Domnul numește Trupul Său pâine ce este făcută din multe boabe de
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CARACTERUL COMUNITAR AL SFINTEI EUHARISTII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382137_a_383466]
-
versurile 7 și 8, iar versul independent este identic cu primul vers, versificația limitându-se numai la două rime. Există și rondeluri de 12 versuri (un catren, un terțet și un cvintet). Cultivat îndeosebi în poezia medievală franceză, redescoperit și reluat în poezia modernă, rondelul a fost reprezentat în toate literaturile.” (C. Fierăscu, Gh. Ghiță: ,,Mic dicționar îndrumător în terminologia literară”, ediție revăzută și adăugită, Ed. Ion Creangă, București, 1979) Prin volumul ,,Poema rondelurilor”, Al. Macedonski rămâne maestrul neîntrecut al acestui
Dan LUPESCU despre… ,,Izvoarele” CRISTINEI MARIANA BĂLĂŞOIU ca taină şi chemare a obârşiilor [Corola-blog/BlogPost/93066_a_94358]
-
care va urma. Doar municipalitatea mai luptă puțin cu deșeurile nopții de pomină, trimițând armate de angajați pe străzi, să elibereze urbea de urmele luptei dintre bine și rău. Focul consumă, dar și creează, îndeosebi spațiu. De pe acum, totul se reia de la zero, cu poftă nestăvilită, fără compromisuri. Pentru că „fallar” înseamnă „a rata, a eșua”, putem spune că s-a ars tot ce poate nu n-a ne-a reușit sută la sută în anul anterior. Cu aceleași eșecuri, de aici
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93107_a_94399]
-
ei medicală este stabilă. Carrie Fisher, născută pe 21 octombrie 1956, este fiica actriței Debbie Reynolds și a cântărețului Eddie Fisher. A devenit celebră cu rolul Prințesei Leia din trilogia inițială a francizei ”Star Wars” (1977-1983), pe care l-a reluat și în cel mai recent film din această serie, ”Star Wars: Trezirea Forței”. S-a remarcat și în alte filme, precum ”Șampon/ Shampoo” (1975), ”Frații Blues/ The Blues Brothers” (1980), ”Hannah și surorile ei/ Hannah and Her Sisters” (1986), ”Vecinii
Carrie Fisher, actrita din Star Wars, a murit, dupa ce suferise un infarct [Corola-blog/BlogPost/93219_a_94511]
-
Părinți: Origen cel Mare, Grigorie de Nyssa, Isaac Sirul, Simion Noul Teolog. După Evenimentele din decembrie 1989, maicile care au supraviețuit prigoanei atee, între care și Maica Teodosia s-au întors la mănăstirea lor, Vladimirești, au refăcut-o din nou reluând activitatea comuniunii. La 8 August 1990, maica-poetă urcă la Osana Luminii. Poeta-monahie Maica Teodosia a fost și este o taină a poeziei creștine care a întrupat trăirea într-o măiastră suferință, într-un imn al comuniunii susurând pe file de
Cinstirea Fecioarei MariaI în slova marilor poeţi creştini [Corola-blog/BlogPost/93237_a_94529]
-
orașului București, în contextul în care lipsa viziunii urbanistice, corupția și dezinteresul pentru patrimoniul istoric și cultural al orașului rămân o realitate care domină prezentul Bucureștiului. Proiectul „Cu bastonul prin București”, desfășurat sub sloganul „Descoperă orașul pas cu pas!”, este reluat în fiecare an de către Echipa ARCEN, din dragoste pentru oraș și pentru locuitorii lui. Traseul-cultural ARCEN cuprinde următoarele străzi: Episcopiei - Știrbei Vodă - Calea Victoriei - Nicolae Krețulescu - George Enescu - str. Gen. Berthelot - Banului- Biserica Amzei- Christian Tell- Bdul Dacia- Henri Coandă- Nicolae
ARCEN lansează un nou traseu-cultural al Capitalei [Corola-blog/BlogPost/93286_a_94578]
-
sămbătă 27 martie 2016, ce va avea loc în municipiul Slobozia, judetul Ialomița, confirmănd cu plăcere participarea și la „Ziua Basarabiei”organizată de SCLLRB în Ialomița. Dipl. ec. Petre Racănel, Președintele Federației Societatea Civilă Românească a spus: „Este momentul să reluăm activitatea de masă în problema reîntregirii României și să acționăm în condițiile de azi. Mă bucur că sunt la această manifestare ,pentru că de altfel, noi suntem aici întru-cât tinerii sunt viitorul țării și suntem într-un context al unei zile
COMEMORARE 97 de ani de la revenirea Bucovinei la Patria mamă- România la Palatul Mogoşoaia, 27.XI.2015, ora 11:00 [Corola-blog/BlogPost/93234_a_94526]
-
a locui aici. Mogoșoaia a devenit un simbol transmisibil, simbol permanent îmbogățit de cei ce l-au avut în posesie. Din păcate în timpul Primului Război Mondial, lucrările de renovare au fost frânate de alte distrugeri suferite în urma bombardamentelor germane.... Martha Bibescu a reluat lucrările de renovare după 1920, cheltuind mare parte din averea adunată din cărțile pe care le-a scris. Trebuie să amintim că prințesa Martha Bibescu (28 ianuarie 1889, Bucurtești - 28 noiembrie 1973) a fost o romancieră, poetă, om politic și
COMEMORARE 97 de ani de la revenirea Bucovinei la Patria mamă- România la Palatul Mogoşoaia, 27.XI.2015, ora 11:00 [Corola-blog/BlogPost/93234_a_94526]
-
lovit de apoplexie. Fiind paralizat pe jumătate și fără grai el zace acum și face necontenit semn, chemând pe fiicele sale cari sunt înmormântate în flacări! ” ” Timpul”, [9 decembrie 1881] Chestiunea producerii de incendii în incinta teatrelor din Europa este reluată într-un articol scris de Eminescu în numărul din 14 martie 1882, în care cesta remarcă următoarele: ” Nu era de ajuns cele două colosale catastrofe de la Nizza și din Viena; un nou sinistru a venit să sporească numărul incendielor de
Un reportaj ocazional: Eminescu descrie incendiul unui faimos teatru din Viena [Corola-blog/BlogPost/93225_a_94517]
-
operațiune sub mască unei operațiuni umanitare și vedem o concentrare militară ce ar putea fi folosită pentru a efectua asemenea operațiuni militare ilegale în Ucraina", a mai spus danezul. NATO a atras atenția încă de săptămâna trecută că Rusia a reluat acțiunile de consolidare a forțelor armate de la granița cu Ucraina. Potrivit Organizației Tratatului Atlanticului de Nord, Rusia a masat peste 20.000 de soldați în apropiere de Ucraina. Armata Kievului susține că, pe lângă miile de soldați, Moscova a pregătit tancuri
Șeful NATO: Foarte probabil, Rusia va invada Ucraina by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/82307_a_83632]
-
o stare foarte bună. Există riscul să facă o complicație a malariei, cu afectare pulmonară", a spus directorul medical al Spitalului de Boli Infecțioase și Tropicale "Victor Babeș". Medicul a precizat că funcțiile renală și cerebrală ale bărbatului și-au reluat activitatea normal, dar acum există suspiciunea unei afectări pulmonare. "Pacientul este sub tratament, este conștient, dar sub continuă supraveghere medicală",a declarat miercuri, pentru Mediafax, directorul medical al unității sanitare, Simin Florescu. Bărbatul internat la Spitalul "Victor Babeș" a fost
Starea pacientului cu malarie rămâne gravă by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/82336_a_83661]
-
oximoronică, amestec bizar de entuziasm pentru ceea ce vedeam și de apăsătoare amărăciune pentru ceea ce știam că lăsasem acasă". Jurnalul "epocii de aur" se încheie în iunie 1989, înainte așadar cu câteva luni de a se fi sfârșit "epoca". Va fi reluat, ne spune Radu Ciobanu în Addenda, în ziua de 22 mai 1991, "într-un flux mult mai abundent și mai constant decât înainte". Un an și jumătate scriitorul nu s-a apropiat de jurnal, ceea ce îi confirmă, ne spune, părerea
Un jurnal din "Epoca de Aur" by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/8243_a_9568]
-
descoperind la toți "același fel de arivism, același nepotism, aceeași penurie de caractere". Concluzia e amar-sceptică: risipire a fost totul în acest interval de trăire intensă, de activism dezarticulat. A venit totuși ziua fastă, din mai 1991, când și-a reluat jurnalul. A umplut până acum (de fapt până în 2004!) zece caiete despre care ne spune însă că nu vor apărea decât postum. Astfel a hotărât. Poate se va răzgândi totuși Radu Ciobanu și le va scoate ceva mai devreme la
Un jurnal din "Epoca de Aur" by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/8243_a_9568]
-
este interesantă și poate ilustra ea însăși, la rigoare, nevoia de introspecție a scriitorului. Primele notițe la roman au fost redactate în anii 70 (pe cînd Victor Iancu lucra la un alt volum epic - Drum de piatră) și au fost reluate, ulterior, către sfîrșitul lui 1989. Evenimentele istorice l-au împiedicat pe autor să termine cartea în acel an (de menționat faptul că, în perioada post-comunistă, Victor Iancu a activat politic și a lucrat în diplomație, experiență biografică regăsită, alegoric, în
In memoriam Victor Iancu by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/8261_a_9586]
-
autor să termine cartea în acel an (de menționat faptul că, în perioada post-comunistă, Victor Iancu a activat politic și a lucrat în diplomație, experiență biografică regăsită, alegoric, în romanul de față). El a suspendat lucrul pe care l-a reluat abia în 2003, ducîndu-l la bun sfîrșit, după cum se vede, cu febrilitate. Introspecția despre care vorbeam nu sfîrșește în "autismul" literar al promoțiilor de prozatori cu obsesia "detaliului psihologizant". Dimpotrivă, prin medierea introspecției, Victor Iancu elaborează un roman deschis - ce
In memoriam Victor Iancu by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/8261_a_9586]
-
Mircea Mihăieș De la nemuritoarele vorbe " Madam! să am pardon! scuzați!" ale lui Rică Venturiano (reluate în formula "Scuzați, pardon, bonsoar!"), la emisiuni TV de genul "Iartă-mă!" și la cotidianul "Scuze!", scuipat neglijent printre dinți, nu ducem lipsă de formule care să arate că suntem politicoși și civilizați. Ne cerem iertare nu doar pentru dezagrementele
Știți să vă cereți iertare? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8256_a_9581]