3,930 matches
-
universitate din Statele Unite ale Americii dovedește o extraordinară vigoare. Înainte de a argumenta respectiva afirmație cu analiza a trei lucrări relativ recente din panoplia publicistică a unor personalități marcante din domeniul sociologiei actuale chicagoene, suntem de părere că se cuvin câteva remarce. Există un sens mai restrâns al sintagmei Școala de la Chicago, care se referă, pe de o parte, la paradigma contextualist-interacționistă Întemeiată de J. Dewey, C. Cooly, W. Thomas și operaționalizată de G.H. Mead și H. Blumer și, pe de altă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
o angajează, ne referim, pe scurt, doar la o singură fațetă a ei: În ce măsură teoria este una normativă (ar fi În interesul lor ca oamenii să aleagă varianta optim-rațională) sau una descriptivă (așa și procedează ei În mod obișnuit). Cu remarca importantă că, dacă În viziunea TAR costurile și beneficiile sunt și sociale, și psihologice (deși mai greu de cuantificat), răspunsul - anticipat deja În prezumpția anunțată - este că teoria acoperă o realitate, și nu numai o normă dezirabilă. Să observăm Însă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
1996, 108). Brandon S. Centervall (1989) a mai arătat că În zonele urbane (aici televiziunea a fost introdusă Înaintea localităților rurale) rata omuciderii a crescut și că aceasta a Început să crească și În zonele rurale o dată cu introducerea televiziunii. Alte remarce au fost că albii au fost primii care au avut acces la televiziune, În comparație cu cei de culoare. Media și comportamentul agresiv În literatura de specialitate, definițiile date agresiunii au stârnit controverse deoarece nu făceau distincție ,,Între leziunile accidentale” și alte
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
victimizare. Ei văd amenințări la tot pasul, chiar acolo unde ele nu există, generalizează răul, tind să răspundă agresiv la interacțiuni neutre. Dar, dacă privitul la televizor crește frica, el poate și reduce nivelul de violență prin izolare. Concluzii și remarce finale Date fiind inconsistențele și controversele privind efectele expunerii la violență prin media asupra comportamentului agresiv, este dificil a se trage concluzii ferme. Unii autori pledează pentru o viziune relaxată asupra rolului media din perspectiva violenței, arătând că media reprezintă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
a tot ce contribuie la atingerea idealurilor comune și se realizează prin toate mijloacele: inițiind confruntări, culpabilizând, manipulând, activând fantasme inconștiente (auto)distructive, provocând un climat de neînțelegere, paralizând inițiativele. Comportamentul psihosocial pervers se manifesta ca o plăcere pentru persiflaj, remarce caustice, cinism, provocări, atacuri pseudoestetice. Proiectul nemărturisit al perversului este acela de a-și baliza un spațiu de control prin violarea intimității altuia, de a contraria și imobiliza, de a Îngrădi, de a petrifica dacă nu poate edifica. Într-o
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de acest principiu uman și ne solicită să le Întoarcem favoarea oferită. Prin crearea unei astfel de situații manipulative, ei obțin ce și-au dorit inițial de la cel căzut În capcana principiului reciprocității. Sociologul Alvin W. Gouldner, citat de autor, remarca În lucrarea The Norm of Reciprocity: A Preliminary Statement (1960) că „nu există societate umană care să nu respecte principiul reciprocității”. Procesul numit de autor „concesii reciporce” este și el frecvent utilizat de către agenții de influențare. Acesta presupune solicitarea unui
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de popice în după-amiezele de joi. A murit la 27 iulie 1844. MAX BORN (1882-1970), unul dintre creatorii mecanicii cuantice CIPRIAN MERLAN, clasa a XII-a C La prima vedere, Max Born este cel dintâi „vinovat” pentru prea des citatele remarci ale lui Albert Einstein conform cărora „Dumnezeu nu joacă zaruri” și „Dumnezeu este subtil, dar nu răutăcios”. Căci Born, cel care a inventat în 1924 termenul mecanica cuantică, a fost primul care a înțeles că nu certitudinea, ci probabilitatea guvernează
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
maturizat, mânuind cu precizie și suplețe tehnici ale prozei scurte. Punctul lor de plecare este faptul cotidian, adesea anodin. Persistența obiectivului prin care acesta e privit deplasează de la un moment înainte logica realului, împingând percepția în fantastic, bizar și abstrus. Remarca lui Nicolae Manolescu - criticul care a revelat înzestrarea reală a prozatoarei -, făcută mai târziu, în legătură cu romanul Un bărbat în rândul lumii, este valabilă pentru întreaga operă a autoarei: „Totul este descris exact, fiecare amănunt, impresia de ansamblu este însă halucinantă
ORLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288589_a_289918]
-
bun, mai profund, mai puțin artizan decât colegul său de boemă. Răzvrătit în cuget și în atitudini, frecvent și în tematica și recuzita poemelor, rămâne în fond un clasicizant, desigur în cadrele modernismului. Adesea e deliberat desuet, prin arborarea, după cum remarca Gheorghe Grigurcu, a unui „limbaj defunct” și a unor „sentimentalități tocite din epoca Cerna - Iosif”. Manierist, el cultivă cu minimă autoironie implicită o anumită prețiozitate, deși se arată uneori „mai «bacovian» cu mult decât Bacovia, mai plebeu în limbaj decât
PACA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288599_a_289928]
-
care a ținut să-și racordeze cât mai exact inspirația directivelor ideologice ale revistei”, P. a dat o poezie „de concepție”, marcată de retorism, discursivitate, exces de abstracțiuni și intelectualizare, așadar lipsită de lirism convingător, într-un „travesti” simbolist, cum remarca E. Lovinescu: „Travestiul simbolist constă, în afară de un verslibrism frenetic, într-un oarecare exotism de expresie”. Atributele de modernitate constau totuși în recursul la versul liber și în abordarea unei zone tematice noi. Astfel, într-un Imn muncei se glorifică sobru
PARASCHIVESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288690_a_290019]
-
poem, intitulat două codițe blonde, închipuie o microbiografie de „om năcăjit”), o doamnă Elfriede, posesoare a unui sortiment de bunătăți „refegiste”, cuprinzând, între altele, „această pastă de dinți disident pe care eu aș mânca-o” ș.a. E adevărat că, după cum remarca Eugen Simion, poezia lui P. „are o latură comună cu poezia voluptuos ironic conjugală a lui Emil Brumaru”, dar într-o perspectivă cumva mai scrâșnită ori mai urmuzian-grotescă. Inventarul cotidianului prozaic nu e cultivat decorativist, cu o complezență neangajantă pentru
PATULEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288718_a_290047]
-
nu a fost deloc aplicată. Dimpotrivă, conducătorii universităților tindeau să se comporte în număr tot mai mare ca „oamenii de afaceri” și căutau să-și extindă clientela prin „traficul de instrucție vandabilă”. După aproape o sută de ani de la data remarcilor lui Max Weber sau ale lui T. Veblen, constatăm că procesul ce se instituise în acea perioadă în universitățile americane și mai timid în cele germane și în altele din Europa a ajuns astăzi să ia asemenea proporții, încât instituțiile
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de o halucinantă intensitate a implicării eului poetic. M. reușește să fie și de o mare candoare, dar și să braveze, frizând cinismul. În pofida efortului de disciplinare, de reducere a aluviunilor lingvistice (sesizabil în ultimele creații), lirica sa rămâne, cum remarca Mircea Iorgulescu, „agitată cu violență de impulsuri contradictorii și tulburi, epuizante”. SCRIERI: Rugăciune către Efemera, București, 1969; Diapazon, București, 1973; Între cer și pământ, București, 1976. Repere bibliografice: Grigurcu, Teritoriu, 249-252; Magdalena Popescu, „Rugăciune către Efemera”, RL, 1969, 50; Voicu
MITROI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288187_a_289516]
-
Antonescu) și anemica intrigă cu eroi ilegaliști. Din nefericire, moș Vițu, admirabil conturat ca înțelept șugubăț al locului, generosul și mereu săritorul Treișpemii sunt personaje sacrificate în grabă, la finalul narațiunii, conflictului rudimentar, primul devenind dintr-un posibil Moromete (cum remarca Paul Georgescu) un lamentabil Filimon Sârbu. Într-o casă străină și O singură noapte eternă aparțin altei etape, contemporană la rândul ei cu noi orientări asupra modului de a scrie literatură, pe care M. le depășește cu subtilitate, urmărind ceea ce
MAZILU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288074_a_289403]
-
n-a reușit să încorporeze tot efectivul biologic al umanității. Conștiința totalității este ceea ce contează. Acest tip de istoriografie va fi reluat de cronicarii latini ai Imperiului, care, pe lângă cronica creșterii și descreșterii romane, își vor permite să facă și remarci personale cu privire la „morala” unor evenimente. Ele conțin inevitabile aluzii la metafizica vârstelor lumii. Importantă este aici nu porția de adevăr a moralei, cât mai ales afirmarea realității timpului. Oralitatea încetează să mai fie expresia supremă a excelenței în cunoaștere. Timpul
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Emilianos o reprezintă aristocrația stilului și absența tonului polemic. De aici provine limpezimea interioară și agilitatea duhovnicească a vorbitorului. Din primele pagini ale volumului, cititorul este surprins de prospețimea pascală a unei extraordinare prezențe duhovnicești. Non multa, sed multum. Este remarca firească, dictată de întâlnirea cu scrierile unui mistic. În pofida suportului rece al tipăriturii, cuvântările părintelui Emilianos conservă fina acustică a prelegerilor originale. Nimic nu pare pierdut: căldura respirației, ezitările intermitente, exclamații neașteptate, jocuri de cuvinte, ironii și puncte de suspensie
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
fi batjocorit și va fi ocărât și scuipat”. Prietenilor, între care zelosul Petru, Iisus le mărturisea că „fiii fărădelegii” îi pregătesc răstignirea. „După ce Îl vor biciui, Îl vor ucide; iar a treia zi va învia.” Evanghelistul Luca mai face următoarea remarcă: „Și ei șapostoliiț n-au înțeles nimic” (Luca 18, 34a). Cu acest mister nedezlegat, ucenicii se îndreptau împreună cu Iisus spre Ierihon, la nord de Marea Moartă. Toți se gândeau la sărbătoarea Paștilor. Pentru ucenici, cursul evenimentelor era însă imposibil de
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
vicepreședinta asociației ATTAC, un fel de Greenpeace anticapitalist având obiectivul rezonabil de a promova Taxa Tobin, taxarea tranzacțiilor financiare internaționale în beneficiul săracilor. Soros însuși, care a făcut avere și grație lipsei acestei taxe, e acum susținătorul ei. O ultimă remarcă despre „cameleonismul” autorului: dintre autorii mai cunoscuți cititorului român, G.M. Tamás a parcurs aproape întregul continuum Stânga-Dreapta, cu multe dintre versiunile sale specific est-central-europene, de la marxism revizionist și disidență anticomunistă de stânga la liberalism, apoi la un libertarism cu puternice
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Abe”, când de la „Chick”, a fost „nazist”, „fascist”, „hitlerist”, a fost cineva (nu e clar ce anume) la Lisabona, tocmai sub Salazar - acest din urmă detaliu nu înseamnă totuși solidaritate cu extremismul nazist. În privința atitudinii lui „Grielescu” față de evrei, ultima remarcă a lui „Chick”, în ultimul pasaj în care vorbește de altminteri pitorescul savant român, sugerează oportunismul, ceea ce poate nici nu este incorect: „Grielescu” nu era un malign antisemit, ci doar a votat astfel când a fost să voteze, s-a
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
cu reacții neașteptate ale clasei ori ale elevilor izolați, cu un fiasco didactic evident. Paradigma omului de știință capabil să facă și instrucție sau chiar educație nu mai poate supraviețui într-o conjunctură educațională modernă. Concluzionăm cu un set de remarci aparținând profesorului R. Iucu (2000): „Se pare, sau poate că aici nu ar mai trebui să lăsăm loc aparenței, că pentru succesul muncii didactice, dincolo de cunoștințele științifice și metodice, mai trebuie și altceva cunoscut și stăpânit. Activitatea unui cadru didactic
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
etape: - descrierea obiectivului în termeni de comportament observabili; - enunțarea condițiilor sub care elevii vor proba că au ajuns la schimbările preconizate de obiectiv; - stabilirea criteriului care va fi folosit pentru evaluarea succesului sau a nivelului de performanță acceptabilă. Alte câteva remarci cu privire la formularea obiectivelor predării științelor sociale/juridice în termeni de comportament observabil sunt legate de faptul că aceste formulări trebuie să se refere la activitatea elevului, să se centreze pe acțiuni, procese, operații constatabile și să desemneze un rezultat imediat
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
autoarea uneia dintre biografiile lui Lou Andréa Salomé: Lou (lucrare apărută la editura Roger Laffont în 2002). Hubert Montagner, specialist necontestat al limbajului copiilor, s-a ocupat multă vreme de stategiile copilărești de comunicare. El mi-a inspirat câteva dintre remarcele care apar în paginile următoare. Vezi: Hubert Montagner, L’enfant et la communication, Stock, Paris, 1978, p. 418. Vezi: Robert Axelrod, Comment réussir dans un monde d’égoïstes, Odile Jacob, Paris, 1992, p. 230. Această strategie nu corespunde formulei tradiționale
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
Kuhn a făcut însă referiri directe la Kant. În partea finală a unui text publicat în 1990, text în care expune în mod sumar și incomplet ideile unei noi cărți pe care nu a putut-o încheia, el face următoarea remarcă semnificativă: „Probabil a devenit clar că poziția pe care o dezvolt este un fel de kantianism post-darwinist. Ca și categoriile lui Kant, lexiconul furnizează precondițiile experienței posibile. Dar categoriile lexicale, spre deosebire de strămoșii lor kantieni, se pot schimba și se schimbă
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
fost socotită de Kant pe deplin competentă, și chiar suverană, în evaluarea moralității acțiunilor oamenilor se pune în mod firesc întrebarea ce utilitate practică mai avea, în ochii lui, un sistem speculativ de filosofie morală, o „metafizică a moravurilor”. O remarcă semnificativă, în acest sens, găsim deja în „Cuvântul înainte” la Imm. Kant afirmă aici că „filosofia se deosebește de cunoașterea rațională comună” tocmai prin faptul că prima „expune sub forma unei științe separate ceea ce a doua înțelege doar ca amestecat
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
lungul a două decenii. În studiul introductiv pe care l-a publicat la traducerea franceză a Lecțiilor despre etică, autorul traducerii subliniază că publicarea, în volumul 19 al ediției Academiei Prusace de Științe a operelor lui Kant, a reflecțiilor și remarcelor scrise de el pe un exemplar al lucrării lui Baumgarten, Initia philosophiae practicae primae, manualul de care se servea pentru cursurile sale de filosofie morală, probează că încă la mijlocul anilor ’60 el ajunsese în posesia unor teme și idei centrale
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]