3,239 matches
-
cu sinele. - Aruncă-mi un cerc, Victor! Îi strig eu înainte să ajung la capătul pontonului de gânduri. El îmi aruncă o sferă de lumină pe care cu greu reușesc să o cuprind acum, când în mine frica de singurătate renaște din adâncuri copleșindu-i bucuria de a fi. - Puteai să mă ierți azi. Tocmai azi ți-ai găsit să fii iar aspru cu mine! - Ce știi tu ce-i aceea iertare, Anna? - Păi nu știu decât că dacă voi ajunge
de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/373954_a_375283]
-
lacrimă-n silex de nuntă. Stejarul se-nclină pe ei, Din ramuri le face divan, Pe liniști le spulberă tei, Cu perna din bolovan. Clivajul se-ncântă pe moaște, Și iapa se sparge-n femeie. Din searbăd, din tot, ea renaște, Înfiptă-n grumaz, o camee. 11-15 mai 2016, Constanța Sursa foto: #White #Mare - #Laurie #Pace #Abstract #Horse #Painting #poezie #literatura #poezii #ArsMuriendi Referință Bibliografică: Iapa de cuarț / Lorena Georgiana Craia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2041, Anul VI, 02
IAPA DE CUARŢ de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/374072_a_375401]
-
se înșirau eroii Adevărului și al Minciunii... cruci erau răsfirate pe câmpuri, contrapuneri de nicăieri cotropeau zarea mi-am pus întrebarea și am plecat în alte gânduri. Risipirea vorbea cu Infinitul Primăvară își ținea iubitul de mână așteptau ideile să renască ... Soarele strălucea pe culoarul Antichității Zeul ceresc desăvârșea necuprinsul din flori și din zori se nășteau culori culorile necunoscute, pierdute ...se-ntorc în noi din praf și noroi de istorii parfum de glorii ne întorc înapoi cântă trist un oboi
SUB IMNUL IUBIRII de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374082_a_375411]
-
o are...născându-se viu Purtând moștenirea strămoșilor care Rămași fără aripi, păcatul și-l știu, Speranța mustește din fragede timpuri Când pasul devine mai ferm pe-al său drum, Dar urma se pierde dormind sub nisipuri Iar pasărea Pheonix renaște din scrum, Din nou o privire spre caldele raze, De pleoape căzute se pierde-n ocean Și gândul respiră-n iluzii și oaze Când sufletul pare străin de alean, Curtean fără rege în turn de castel Cu mâinile-ntinse spre
ULTIMUL VALS -GRUPAJ DE POEZII CU ANA PODARU de ANA PODARU în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374087_a_375416]
-
mit, trimișii zeilor nu pier. De atunci hălăduiește singur printre destinul dușman, Își așteaptă lupii albi, adevărații frați regăsiți peste ani. Cu ochi înlăcrimați ca de stea mai stă de strajă la cetate, Când o Forță a Cerurilor ne va renaște din țărână și ape. Referință Bibliografică: Balada Marelui Lup Alb / Tamara Gorincioi : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2120, Anul VI, 20 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Tamara Gorincioi : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
BALADA MARELUI LUP ALB de TAMARA GORINCIOI în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374107_a_375436]
-
mai importante decât mine Te obligă să mă ți departe Și sper ca atunci să-ți fie bine Când nu voi m-ai fi, totul e deșarte... Mi-am blocat ceva ani din viață Muncind greu, riscându-mi sănătatea, Ca să renaști, din acel fir de ață, Ce blesteme și-au impus brutalitatea... Sper ca rațiunea să-ți fie motivată, Dragostea ce-o pierzi în negura nopții Să nu te afecteze, să fie cicatrizată Și-un alt ideal să-i dea sens
MISIUNE de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374134_a_375463]
-
sufletul bătrân Al nebunului ce piere, E măsura peste care Niciun om nu poate trece! Amintirile, în valuri, Se izbesc de zidul rece Și de gheața unui suflet Ce se pierde în trecut, Părăsit sub umbre care Au murit și renăscut Într-o clipă de visare! Printre ani ce mor pereche, N-am putere să te scap! Inimă din turlă veche, Limbă-n clopot și surghiun, Stai de pleacă a ta ureche Remușcărilor ce spun Câte-n viață n-au fost
APUS ÎN SUFLETUL BĂTRÂN AL NEBUNULUI CE PIERE de CAMELIA PETCU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375357_a_376686]
-
de gelozie pe chiar ființa care se lasă ocrotită, abandonându-se nu ție, care ocrotești, ci sentimentului însuși, plinătății lui inconfundabile. De unde și certitudinea că sentimentul ocrotirii e mai puternic decât cel ce îl reeditează, îl pune în mișcare, îl renaște imitând dumnezeirea. Căci nu există ocrotire mai de dorit decât abandonul făpturii sale către aceasta. Dar nu oricine se lasă ocrotit. Nu are orcine înțelepciunea, încrederea, bucuria de a fi ocrotit. Adesea, cel ce se dăruiește acestui sentiment este mai
“UMBRELA E O ARCĂ SUSPENDATĂ” de CAMELIA PETCU în ediţia nr. 2009 din 01 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375362_a_376691]
-
s-ar roti, din semințele căzute vor răsări alte flori, în altă primăvară: „În fructe stropi de soare cad / Mișcarea vremii ne-nfioară! / Semințele căzute-n nou răsad / Cresc alte flori, în altă primăvară...” (Trecere). O dată cu căderea razelor în fiecare suflet, renaște și Speranța Reînvierii. Anișoara Vleju dedică versuri minunate celei mai mari sărbători a creștinătății: Învierea: „E seara Învierii / în care se așează / câte două mâini în rugăciune, / Dumnezeu coboară / în casa sfințeniei mele. // (...) // Îl primesc pe Iisus / În casa plină
ÎNTRE SUFLET ŞI CUVÂNT –O LEGĂTURĂ NEVĂZUTĂ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375419_a_376748]
-
Nu-și va putea schimba culoarea, va muri. În zori deschisă dimineții e albă, pură Și la sărutu-ți tandru roșeste-n purpura, Catre miez de zi rubiniul tău o cheamă Spre violetul serii, apoi nopții-i redevine albă. Prin jocul culorilor renaște, ea le va presară Și sentiment unindu-le: albului îi va da inocentă, Purpurei iubirea și rubiniului sângeriu viața Iar violetului unind cerul și pământul, taină. Pune-o în piept la butoniera ta și-i vei Simti parfumul inocentei, iubirii
JOCUL FLORII CAMELEON de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375512_a_376841]
-
sufletul bătrân Al nebunului ce piere, E măsura peste care Niciun om nu poate trece! Amintirile, în valuri, Se izbesc de zidul rece Și de gheața unui suflet Ce se pierde în trecut, Părăsit sub umbre care Au murit și renăscut Într-o clipă de visare! Printre ani ce mor pereche, N-am putere să te scap! Inimă din turlă veche, Limbă-n clopot și surghiun, Stai de pleacă a ta ureche Remușcărilor ce spun Câte-n viață n-au fost
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375370_a_376699]
-
flori! De atâta caldă duioșie, Strânsoarea pruncilor la sân, Cu focul dragostei îmbie Să fie dorului stăpân! Și-ar arde iute uscăciunea De-al ochilor păienjeniș.. Biruitor putreziciunii, Ar ține timpului pieptiș! Pământul reavăn frământat De suflete cu pașii goi, Renaște-n brazde înălțat, Cu primavera cea din noi! Citește mai mult PRIMĂVARAE atâta sete de lumină,Că întunericul din noiEa l-ar preface în grădinăși am culege un braț de flori! De atâta caldă duioșie,Strânsoarea pruncilor la sân, Cu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375370_a_376699]
-
un braț de flori! De atâta caldă duioșie,Strânsoarea pruncilor la sân, Cu focul dragostei îmbieSă fie dorului stăpân! Și-ar arde iute uscăciuneaDe-al ochilor păienjeniș..Biruitor putreziciunii,Ar ține timpului pieptiș!Pământul reavăn frământatDe suflete cu pașii goi,Renaște-n brazde înălțat,Cu primavera cea din noi!... XXIV. POVESTEA MEA, de Camelia Petcu , publicat în Ediția nr. 1922 din 05 aprilie 2016. POVESTEA MEA (2001) Sunt făcut să trăiesc doar o clipă, Și, dacă mai alunec peste una și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375370_a_376699]
-
în file cu un așa zis discernământ lipsit de responsabilitatea deținerii unui as al continuității. Bun, sunt de acord că acțiunile umane transferate prin cuvinte filelor continuă zilnic, dar asta este hrană gurii și nu spiritelor celor care doresc să renască. Spune-mi tu, cum să renaști citind despre ceea ce faci zilnic ca un robot, neproducându-se nici o schimbare esențială a ființei tale interioare? Îți machezi, maschezi ca un actor dintr-un rol secundar harul și te prefaci că accepți stagnarea. Păpușă
DRUM de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375518_a_376847]
-
discernământ lipsit de responsabilitatea deținerii unui as al continuității. Bun, sunt de acord că acțiunile umane transferate prin cuvinte filelor continuă zilnic, dar asta este hrană gurii și nu spiritelor celor care doresc să renască. Spune-mi tu, cum să renaști citind despre ceea ce faci zilnic ca un robot, neproducându-se nici o schimbare esențială a ființei tale interioare? Îți machezi, maschezi ca un actor dintr-un rol secundar harul și te prefaci că accepți stagnarea. Păpușă în mâinile unui păpușar pirat care
DRUM de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375518_a_376847]
-
moldovenizare a populației rutene care se întinde nu numai la limbă, ci și la felul de viață”. Acerst proces de moldovenizare a ucrainenilor a avut loc mai intens în alte zone ale Basarabiei. Românii basarabeni, în mare parte au supraviețuit, renăscând ca pasărea Phoenix prima oară la 1918 după acerba rusificare țaristă de peste 100 de ani și la 1989 după rusificarea sovietică diabolică promovată sub masca internaționalismului proletar de peste 70 de ani (mă refer la raioanele de est - Transnistria). Conaționalii noștri
DE ZIUA LIMBII ROMÂNE ! de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375533_a_376862]
-
în araci Pe hoți și trădători i-a agățat. Exemplul lor noi astăzi să îl urmăm Căci clipa deșteptării a sosit. De hoți, țara străbună s-o curățăm Să-avem un viitor și-un trai tihnit. Ca pasărea Phoenix,noi vom renaște Țara din ghearele lor o vom lua, Iar pruncilor noștri ce se vor naște, Țară frumoasă,zestre le-om lăsa! Gabriela Amzulescu-Zidaru Referință Bibliografică: SOSIT-A CLIPA DEȘTEPTĂRII / Gabriela Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1423, Anul IV, 23
SOSIT-A CLIPA DEȘTEPTĂRII de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371857_a_373186]
-
Nu te temi de nimic, doar de umbra ta prelungă, Ca orice halungă din strungă, Nu-mi pasă de rime, ritm, legi, Am murit într-o iarnă, undeva, în Bucegi. Se făceai că priveai la un corp decedat, Iar eu renășteam din propriu-mi cvadrat. BORIS MARIAN Referință Bibliografică: Gogolisme / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1430, Anul IV, 30 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Boris Mehr : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
GOGOLISME de BORIS MEHR în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371870_a_373199]
-
și răcoare, du-mi în zbor de rândunele, speranță nemuritoare! Lasă-mi raza bucuriei din câmpiile cu floare! Du-mi tristețea nostalgiei pe tărâm cu flori și soare! Pune-n coșul rodniciei, dăruire sufletească! Din fiorii nostalgiei, o iubire să renască! Lasă-n vremuri de restriște, cu iubire trecătoare, ploaia gândurilor triste. Spre a vieții resemnare. Cu plâns de frunze scăldate în lacrimile sângerii, sentimente-s înghețate pe grumaz cernit al verii. Prin a iernii hibernare, duc în scorbură de gânduri
POEME AUTUMNALE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371860_a_373189]
-
Toamna să-mi rescrie amintire. CÂND FRUNZELE MOR ÎMBRĂȚIȘATE Mă îmbrac în haina gândului, de strigăt fioros, a moarte. Când pe poarta cimitirului intră frunze îmbrățișate. Altar e Universul Ceresc, de unde îngeri cântă Prohod. La rugăciune, alți muguri cresc frunze renăscute-n ram cu rod. Gropari le sunt falnicii copaci, că le adună la rădăcini. De-a nu uita cât le-au fost de dragi, când erau părinți și prieteni. Iar în crematoriul frunzelor persistă fumul de tămâie. Să amintească oamenilor
POEME AUTUMNALE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371860_a_373189]
-
rugul. Cel ce păcătuiește,justifică prin sine, Răul vădit în trupu-i din clipa zămislirii. Prin coabitare cu valențele Divine, Se primenește-ntr-una în vatra omenirii. Cel ce relevă-n viață,Eul suprem șoptindu-i... Divina-i Obârșie, preschimbă a sa plămada Renaște a sa natură ,și oferă la rându-i; Binele care-l face, fără a vrea dovada! Gabriela Amzulescu-Zidaru Referință Bibliografică: OBÂRȘIA DIVINĂ / Gabriela Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1435, Anul IV, 05 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright
OBÂRȘIA DIVINĂ de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1435 din 05 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371929_a_373258]
-
niște oi rătăcite dintr-un colț în altul al lumii, la cheremul unei societăți capitaliste cu fațetă democrată, unde tronează doar jocul de interese economice, teritoriale și politice. Ca urmare a perpetuării orânduirilor de-a lungul istoriei, speranța omenirii a renăscut după fiecare revoluție. Societățile s-au perindat una după alta și au dispărut în vâltoarea vremurilor precum galaxiile din univers în „pâlnia" uriașă a unui quasar. Deși pare un paradox, pe arena mondială, cel puțin pe fațeta acestuia, capitalismul tinde
MÂNDRIA DE A FI ROMÂN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371951_a_373280]
-
cu pământul ești la chip că o grinda ce proptește minciună de a fi nepătat bumerang moștenirea ți-e rostul amintită de ginta te întorci către Tatăl și Părintele Fiu îți primești nouă față și cu roba cea sfântă te renaști fiu de glorii în tărâmul cel viu după toate aceste personale decese tremurând te ridici din genune și vii că orișice fiu risipitor de poveste cu sufletul regăsit printre-ai săi semeni mii. Foto tehnică - Art Colaj Media- realizat de
POEM HIERATIC XVI FIUL RIDICĂRILOR de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1675 din 02 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372076_a_373405]
-
IARNA albul pur ne va îmbrățișa, Vom asfinți-n portocaliu seară de seară Ca-n dimineți de vis să fim uniți așa! Mai mor câte puțin cu fiecare TOAMNĂ Ce-mi trece pragu-ngust cu sânii grei de rod! Aștept ca să renasc în PRIMĂVARĂ, doamnă Și-apoi vom face iar , peste iubire, pod! Virgil Ursu Munceleanu Referință Bibliografică: A N O T I M P U R I L E / Virgil Ursu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1675, Anul V, 02
A N O T I M P U R I L E de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1675 din 02 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372077_a_373406]
-
Pe care-l calcă în picioare, prin pădure, cerbii. Sunt macul cel firav din lanurile-ntinse, Sunt ca o amăgire din nopțile cu vise, Sunt robul cel smerit ce-și ascultă chemarea, Știind că Dumnezeu îi este alinarea! Sunt Phoenix renăscând din propria-i cenușă, Sunt mult mai rezistentă ca floarea de brândușă, Sunt recunoscătoare oricărui dar divin, Prin anotimpurile vieții sunt doar un pelerin! Stefania Petrov Referință Bibliografică: Trăiri / Ștefania Petrov : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1845, Anul VI
TRĂIRI de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 1845 din 19 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372322_a_373651]