2,430 matches
-
o metrică naturală (de exemplu, -100 la +100), adesea dihotomizăm variabila și vorbim în text de procentul celor care sînt pentru, în comparație cu cei care sînt împotrivă sau neutri (adică, zero sau minus). Este mai ușor de înțeles că 53% din respondenți fac o evaluare pozitivă regimului actual decît să spunem că cifra medie pe scara de 21 de puncte pentru "sprijinul acordat regimului" este +0,5. În toate analizele statistice se folosește toată gama de variabile și scări de măsură. Tabelul
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
regim comunist? (e) Sistemul actual de guvernare cu alegeri libere și mai multe partide? (f) Sistemul nostru de guvernare peste cinci ani? Scările inițial ordonate vertical (termometru) variau de la -100 la +100, cu marcaje groase la fiecare 10 unități. Deoarece respondenții s-au aglomerat foarte mult la aceste marcaje, scările au fost recodate de la -10 (cea mai slabă evaluare) la +10 (cea mai bună evaluare). Cele cîteva cifre între marcajele groase au fost rotunjite spre cel mai apropiat număr întreg (de
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
importante decît diferențele de la an la an (Rose și Carnaghan, 1995). Urbanizarea face diferența între orașe mici, mijlocii și mari, și orașe capitală, care în unele privințe sînt unice. Tradiția națională este o scară de patru categorii obținute atunci cînd respondenților li s-a cerut să menționeze cu care dintre următoarele afirmații contradictorii erau în cea mai mare măsură de acord: "Țara noastră ar trebui să se dezvolte asemeni țărilor vest-europene" sau "Țara noastră ar trebui să se dezvolte respec-tînd tradițiile
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
respec-tînd tradițiile și valorile naționale". Răspunsurile au fost codificate -2 = indiscutabil occidental; -1 = în oarecare măsură occidental; 1= în oarecare măsură național; 2= indiscutabil național. ATITUDINILE POLITICE Libertăți percepute acum în comparație cu trecutul este o scală aditivă multi-item care combină răspunsurile respondenților la o serie de întrebări cu privire la percepțiile lor asupra nivelului de libertate personală sub regimul politic actual, în comparație cu fostul regim comunist (Rose, 1995c). Întrebările au fost: Vă rog să vă gîndiți la diferențele dintre vechiul sistem de guvernare sub comuniști
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
standard de scalare și sînt folosite ca variabile separate, după cum se arată mai jos. Itemii de pe scara libertății au fost inițial codați de la -2=mult mai rău acum la +2= mult mai bine acum. Deoarece mai mult de 70% din respondenți au afirmat că se bucură de mai multă libertate în prezent în toate cele cinci domenii, am recodat cele cinci variabile ale libertății așa încît 1= "oarecum mult mai bine acum" și 0 = "la fel" sau "oarecum/mult mai rău
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
Ambele păstrează codurile lor inițiale de cinci puncte variind de la -2 = "mult mai puțină influență/echitate acum" la +2= "mult mai multă influență/echitate acum". Încrederea în instituții este un indice multi-item bazat pe un set de întrebări cu privire la încrederea respondenților în cincisprezece instituții sociale și politice. Întrebarea specifică a fost: Sînt multe instituții în această țară, de exmeplu, guvernul, tribunalele, poliția, funcționarii publici. Vă rog să indicați pe această scară de șapte puncte, unde 1 reprezintă mare neîncredere și 7
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
al partizanatului și se bazează pe două întrebări: "Vă simțiți aproape de un partid politic sau nu?" și "Dacă da, cît de aproape sînteți de partid: foarte aproape, aproape sau nu prea aproape?" Identificarea cu partidul este marcată cu 1 dacă respondentul indică un oarecare grad de indentificare cu partidul (incluzînd aici și "nu foarte aproape") și 0 în caz contrar. Calitatea de membru al fostului Partid Comunist se bazează pe întrebarea: "Ați fost sau a fost vreun membru al familiei, în
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
i. economia socialistă înainte de revoluția din 1989; ii. sistemul nostru economic actual; iii. sistemul nostru economic peste cinci ani? Ca și scările pentru atitudinile politice, scările termometru inițiale variau de la -100 la +100, cu marcaje la fiecare 10 unități. Totuși, respondenții s-au grupat în jurul marcajelor. Astfel, scările au fost recodate de la -10 (cea mai slabă evaluare) la +10 (cea mai bună evaluare). Puținele evaluări între marcajele inițiale sînt rotunjite spre cel mai apropiat număr întreg (de exemplu 37 =4). Evaluările
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
-10 (cea mai slabă evaluare) la +10 (cea mai bună evaluare). Puținele evaluări între marcajele inițiale sînt rotunjite spre cel mai apropiat număr întreg (de exemplu 37 =4). Evaluările microeconomice sînt măsurate de trei întrebări despre situația financiară a gospodăriei respondentului în trecut, prezent și viitor. Situația financiară actuală a gospodăriei este evaluată prin întrebarea: "Cum evaluați situația economică a familiei dumneavoastră, în prezent?" Răspunsurile sînt codate -2=foarte nesatisfăcător; -1= nu prea satisfăcător; 1 =satisfăcător; și 2 =foarte satisfăcător. Situația
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
pe baza unei întrebări cu privire la venitul mediu lunar al familiei, obținut din toate sursele, în moneda națională. Pentru a standardiza aceste cifre cros-național, date fiind monedele naționale diferite și cursurile de schimb variabile, am calculat cvartilul de venit al fiecărui respondent în funcție de distribuția venitului pentru țara respectivă. Variabila este codată de la 1 (cvartilul de venit cel mai de jos, la nivel național) la 4 (cvartilul de venit cel mai de sus, la nivel național). Șomajul se bazează pe o întrebare simplă
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
echivalează cu tranziția înspre un regim al postnaționalismului) este certificată empiric de prăbușirea dramatică a partidelor de extrema dreapta ulterior anului 2000. Iată cum a evoluat suportul politic pentru partidele de extrema dreaptă, relevat de gradul de încredere declarat de respondenții întrebați în cadrul Barometrelor de opinie publică. Tabel 31. Evoluția suportului politic pentru extrema dreaptă românească (1994-2007)26 Anul PRM (%) PUNR (%) PNG (%) Total 1994 5,50 3,75 9,25 1995 6,25 4,75 11,0 1996 4,90 4
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
temporal de momentul zero al răsturnării regimului comunist. Datele indică o crescândă pozitivare retrospectivă a vechiului regim. În general, aprecierile pozitive la adresa fostului regim comunist (i.e., nostalgia comunistă) tind să crească în amploare odată cu trecerea timpului. Chiar dacă aproape jumătate din respondenți apreciază pozitiv vechiul regim comunist, doar o mică parte dintre aceștia și-ar dori ca societatea românească să revină la comunism. Chestionarul utilizat în studiile "New Europe Barometer" cuprindea o întrebare care ridica tocmai această problemă. După ce respondenților li se
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
jumătate din respondenți apreciază pozitiv vechiul regim comunist, doar o mică parte dintre aceștia și-ar dori ca societatea românească să revină la comunism. Chestionarul utilizat în studiile "New Europe Barometer" cuprindea o întrebare care ridica tocmai această problemă. După ce respondenților li se spunea că "Țara noastră a avut și un alt sistem de guvernământ decât cel actual. Unii oameni sunt de părere că ar fi mai bine dacă țara ar fi guvernată în mod diferit", aceștia erau întrebați dacă " Ar
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
avut și un alt sistem de guvernământ decât cel actual. Unii oameni sunt de părere că ar fi mai bine dacă țara ar fi guvernată în mod diferit", aceștia erau întrebați dacă " Ar trebui să ne întoarcem la conducerea comunistă?". Respondenții au avut la dispoziție patru variante de răspuns: "puternic de acord", "oarecum de acord", "oarecum în dezacord", "puternic în dezacord". De dragul clarității și conciziei, am optat să lucrăm cu variabile dihotomizate, astfel că primele două au fost grupate în categoria
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
100 1998 18,5 81,5 100 2001 18,5 81,5 100 2004 14,6 85,4 100 Sursa: New Europe Barometer I-XV Trend Dataset, 1991-2007 Deși rămâne minoritară (însumând în jur de o 15 la sută din respondenți), ponderea celor care doresc statu quo ante manifestă o adeziune tenace față de idealul societății comuniste. Mai mult decât atât, dacă ținem cont și de ultimele rezultate raportate de sondajele de opinie, ponderea "restauratorilor" (a celor ce doresc revenirea la rânduielile
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
perioada 15-19 octombrie 2009, pe un eșantion reprezentativ de 1.222 persoane cu vârste de peste 18 ani (marjă de eroare +/-2.5% la un interval de încredere de 95%) a descoperit că un procent de 22,3 la sută dintre respondenți ar prefera să se revină la regimul comunist, în timp ce 60,2 de procente nu agreează o asemenea revenire, iar 17,5 la sută dintre cei intervievați au răspuns "Nu știu" sau "Nu răspund". Fără să fie o categorie dominantă statistic
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
1992 și 1993, jumătate din populația României încă mai girau moral executarea foștilor dictatori ca măsură necesară pentru închiderea capitolului totalitar din istoria țării. De atunci, opinia publică și-a schimbat radical cursul, în 2009 doar 12 la sută dintre respondenți justificând necesitatea execuției. În paralel, pe măsura îndepărtării temporale de momentul 1989, s-a configurat un tot mai puternic consens în cadrul opiniei publice românești, în 2009, un procent de 73,4 la sută dintre respondenți considerând că soții Ceaușescu nu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
doar 12 la sută dintre respondenți justificând necesitatea execuției. În paralel, pe măsura îndepărtării temporale de momentul 1989, s-a configurat un tot mai puternic consens în cadrul opiniei publice românești, în 2009, un procent de 73,4 la sută dintre respondenți considerând că soții Ceaușescu nu și-au meritat soarta. Desigur, ca indicator al nostalgiei comuniste, această evoluție a opiniei publice înspre dezavuarea condamnării la moarte și executării lui Nicolae și Elena Ceaușescu este problematică. Este dificil de determinat cu precizie
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
insuficient 28,5 13,9 57,7 Sursa: New Europe Barometer VII, 2004-2005 Datele indică o tendință clară: cu cât indivizii își interpretează situația economică drept una precară, cu atât raportarea față de trecutul comunist este mai pozitivă. Viceversa, cu cât respondenții își apreciază veniturile ca fiind îndestulătoare, cu atât sunt mai prezentiști, i.e., focalizați înspre prezent. Testul Pearson Hi-Pătrat relevă faptul că între gradul subiectiv de îndestulare economică și aprecierea favorabilă sau nefavorabilă a comunismului există o relație semnificativă statistic, X2
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Educația este o altă variabilă care modelează opiniile cu privire la vechiul regim, predispunându-i pe cei cu mai puțin capital educațional înspre tentația nostalgiei comuniste. Testul Hi-Pătrat relevă existența unei relații semnificative din punct de vedere statistic între statutul educațional al respondentului (reflectat de numărul de clase absolvite) și aprecierea vechiului regim comunist, X2(8, N=924) = 28.58, p = .000. Tabelul de mai jos reflectă foarte clar cum respondenții cu studii superioare, absolvenți ai unei universități, sunt în marea lor majoritate
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
unei relații semnificative din punct de vedere statistic între statutul educațional al respondentului (reflectat de numărul de clase absolvite) și aprecierea vechiului regim comunist, X2(8, N=924) = 28.58, p = .000. Tabelul de mai jos reflectă foarte clar cum respondenții cu studii superioare, absolvenți ai unei universități, sunt în marea lor majoritate prezentiști (58 la sută), în sensul că apreciază negativ fostul regim comunist. La polul atitudinal opus se situează persoanele cu educație primară și gimnazială, care valorizează masiv trecutul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Gradul de apreciere a trecutul comunist este distribuit diferit pe criterii generaționale. Vârsta apare ca un alt factor decisiv care structurează raportarea indivizilor față de comunism. Testul Pearson Hi-Pătrat confirmă faptul că există o relație puternică între grupa de vârstă a respondentului și atitutinea pe care acesta o manifestă față de trecutul comunist, X2(10, N=927) = 17.92, p = .056. Tabel 40. Aprecierea comunismului în funcție de generație Grupa de vârstă Aprecierea regimului comunist negativ (prezentiști) (%) neutrali (%) pozitiv (nostalgici) (%) 18-25 51,9 16,0
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
2 12,8 41,0 36-45 44,3 9,7 46,0 46-55 41,3 16,9 41,8 56-65 42,3 12,1 45,6 peste 65 33,5 11,9 54,5 Sursa: New Europe Barometer VII, 2004-2005 Respondenții cu vârste cuprinse între 18 și 25 de ani și-au petrecut doar copilăria primară în regimul comunist, Revoluția din 1989 survenind în biografia lor înainte ca aceștia să fi intrat în adolescență. Cercetări recente din psihologia memoriei au concluzionat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
concluzionat că indivizii nu rețin în memorie evenimente publice mai devreme de vârsta de 6 ani (cu toate că amintiri private pot fi formate încă de la vârsta de 2,5-3 ani) (Jack și Hayne, 2007). Dacă dăm credit acestor cercetări, înseamnă că respondenții cu vârste cuprinse în intervalul 18-25 de ani nu dețin foarte multe amintiri publice despre sistemul comunist în stocul lor de memorii (datele au fost colectate în 2004). Aceasta este și categoria generațională care exprimă cel mai puternic o atitudine
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
stocul lor de memorii (datele au fost colectate în 2004). Aceasta este și categoria generațională care exprimă cel mai puternic o atitudine negativă față de trecutul comunist. În schimb, cu cât se urcă în vârstă, cu atât crește pozitivarea comunismului de către respondenți. Tabel 41. Aprecierea regimului comunist în funcție de tipul localității Tipul localității Aprecierea regimului comunist negativ (prezentiști) (%) neutrali (%) pozitiv (nostalgici) (%) oraș cu peste 2 milioane de locuitori (București) 44,8 16,9 38,3 oraș mare (între 100.000 și 2.000
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]