5,167 matches
-
verticală, în timp ce planul ocluzal al modelului se orientează cu o înclinare antero-posterioară de 30o față de orizontală. Ackermann consideră axa de inserție a protezei ca fiind bisectoarea unghiului format de axele dinților limitrofi edentației, care vor primi elemente de sprijin și retenție. Pentru determinarea ei se trasează pe soclul modelului și apoi se prelungesc și se preiau pe un cartonaș axele celor doi dinți limitrofi. Bisectoarea unghiului format prin intersecția celor două axe, va fi axa de inserție a protezei. În cazul
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
protezei parțiale mobilizabile. Aceste concepții stabilesc un raport de strictă dependență a conceperii protezei față de o axă de inserție determinată pe baza unor norme rigide. Concepția americană consideră că axa de inserție a protezei poate fi aleasă în funcție de zonele de retenție ale modelului și de posibilitățile de realizare practică a protezei. În acest fel, modelul poate fi înclinat în orice direcție care să favorizeze raportul retenție-sprijin în conformitate cu imaginația și priceperea specialistului, în timp ce tija înscriitoare a paralelografului rămâne verticală. Astfel, se lasă
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
osoase vestibulare maxilare, inserția șeii la acest nivel, în cazul unei axe de inserție perpendiculară pe planul de ocluzie, ar determina plasarea acesteia la distanță de câmpul protetic, cu repercusiuni negative asupra stabilității protezei (fig. 4.65). Pentru a obține retenția protezei pe câmpul protetic, retentivitățile dentare trebuie să fie relativ orizontale (fig. 4.67 a, b, c). Principiul înclinării modelului, pentru a obține retenția protezei pe câmpul protetic, constă în alterarea axei de inserție (1) a părții rigide a protezei
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
distanță de câmpul protetic, cu repercusiuni negative asupra stabilității protezei (fig. 4.65). Pentru a obține retenția protezei pe câmpul protetic, retentivitățile dentare trebuie să fie relativ orizontale (fig. 4.67 a, b, c). Principiul înclinării modelului, pentru a obține retenția protezei pe câmpul protetic, constă în alterarea axei de inserție (1) a părții rigide a protezei, determinând pătrunderea acesteia în zonele retentive (fig. 4.68). Proteza fiind în contact cu fața distală a caninului (zona de interferență), este acceptată din
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
-și menține poziția verticală în relație cu dintele. Fără un asemenea suport, acesta va avea tendința de a se deplasa gingival cu următoarele efecte adverse: a) Vârful retentiv al croșetului va pierde contactul cu dintele. Astfel, nu va mai asigura retenția protezei până când există suficientă deplasare a protezei în direcție ocluzală care restabilește contactul croșetului cu dintele. Astfel, proteza ar putea să pară largă pacientului. b) Vârful croșetului se poate afunda și afecta gingia. Această regulă nu este universal valabilă. Deseori
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
retentivitate mai mare Acest lucru are de obicei loc în: a) Cea mai eficientă utilizare a retentivității disponibile. Dacă brațul unui croșet trece de la o retentivitate maximă la una minimă, atunci această retentivitate poate fi prea mică pentru a asigura retenția adecvată în regiunea vârfului croșetului. b) Poziționarea optimă a brațului croșetului pe dinte. Doar treimea terminală a croșetului poate trece de ecuatorul protetic, componenta mai rigidă rămânând deasupra acesteia. Astfel, dacă croșetul nu are traiectoria corectă, vârful croșetului poate fi
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
nu este o problemă, în particular, dacă se utilizează un croșet din sârmă cu secțiunea rotundă. Abrazia rășinii compozite apare câteodată când croșetul cu sprijin ocluzal este uzat căci vârful croșetului acționează ca o daltă. Alte metode de a crea retenție pentru croșete sunt: -ameloplastia, prin utilizarea unei freze care să creeze o cavitate mică în smalț în care poate pătrunde vârful croșetului; -fațete din metal sau porțelan aplicate pe suprafața smalțului; -aplicarea de coroane cu contur adecvat. 8. Croșetele cu
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
avea o lungime mai mare de 15 mm și în acest caz croșetul se poate angaja în zone cu retentivitate mai mare de 0,25 mm. Ar trebui subliniat că un croșet este utilizat mai mult pentru stabilitate decât pentru retenție și în acest caz principiul anterior nu se aplică. Un croșet scurt din crom-cobalt plasat într-o zonă fără retentivitate este ideal pentru atingerea acestui obiectiv. Chiar dacă acest croșet are rol de fixare și nu angajează retentivitatea, poate contribui la
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
și în acest caz principiul anterior nu se aplică. Un croșet scurt din crom-cobalt plasat într-o zonă fără retentivitate este ideal pentru atingerea acestui obiectiv. Chiar dacă acest croșet are rol de fixare și nu angajează retentivitatea, poate contribui la retenție prin frecarea cu dintele (fig. 4.77). 9. Elementele retentive și de reciprocitate ale croșetului ar trebui să înconjure dintele cu mai mult de 180 grade Aceasta este funcția de încercuire (fig. 4.78). Dacă ea nu este realizată, croșetul
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
ocluzal la nivelul pintenului, două la nivelul elementelor rigide (corp, umăr, contracroșet) și unul la extremitatea elastică. 4Retenția este funcția ce tinde să se opună forțelor verticale de desprindere. Această funcție se realizează prin plasarea brațului elastic în conul de retenție. Pentru ca retenția să fie eficientă se cere și reciprocitate, care este asigurată de brațul opozant sau de conectorul secundar. Croșetele Ney sunt standardizate în funcție de linia ghid în două grupe: primul grup ce cuprinde patru croșete bi-active și un al doilea
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
nivelul pintenului, două la nivelul elementelor rigide (corp, umăr, contracroșet) și unul la extremitatea elastică. 4Retenția este funcția ce tinde să se opună forțelor verticale de desprindere. Această funcție se realizează prin plasarea brațului elastic în conul de retenție. Pentru ca retenția să fie eficientă se cere și reciprocitate, care este asigurată de brațul opozant sau de conectorul secundar. Croșetele Ney sunt standardizate în funcție de linia ghid în două grupe: primul grup ce cuprinde patru croșete bi-active și un al doilea grup de
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
numărul 1 este asemănător croșetului Ackers (fig. 4.88): -Este aplicat pe dinții cu linia ghid nr. 1 ce pornește aproape de jumătatea feței proximale adiacente edentației și urcă spre ocluzal la nivelul feței proximale opuse. -Prezintă excelentă încercuire, bun sprijin, retenție și reciprocitate satisfăcătoare. Este format dintr-o parte rigidă, corpul din care pornește pintenul ocluzal, cei doi umeri situați în conul de sprijin și două brațe elastice situate sub linia ghid în conul de retenție. 4Croșetul Ney numărul 2 (fig
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
-Prezintă excelentă încercuire, bun sprijin, retenție și reciprocitate satisfăcătoare. Este format dintr-o parte rigidă, corpul din care pornește pintenul ocluzal, cei doi umeri situați în conul de sprijin și două brațe elastice situate sub linia ghid în conul de retenție. 4Croșetul Ney numărul 2 (fig. 4.89): -Este derivat din croșetul T al lui Roach. -Se aplică pe dinții cu linia ghid nr. 2 opusă liniei ghid numărul 1. -Traseul liniei ghid numărul 2: acesta pornește înalt, aproape de fața ocluzală
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
termină cu pinten ocluzal și doi conectori secundari ce trec în puncte peste festonul gingival, luând contact cu dintele la nivel ecuatorial, unde brațul elastic se bifurcă. -O parte se aplică în zona de sprijin, o parte în conul de retenție. Are sprijin foarte bun, retenție bună prin cele două brațe elastice, dar slabă încercuire în comparație cu croșetul nr. 1. 4Croșetul Ney combinat 1-2 (fig. 4.90): -Este indicat pe dinții la care linia ghid are pe o față aspectul numărul 1
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
doi conectori secundari ce trec în puncte peste festonul gingival, luând contact cu dintele la nivel ecuatorial, unde brațul elastic se bifurcă. -O parte se aplică în zona de sprijin, o parte în conul de retenție. Are sprijin foarte bun, retenție bună prin cele două brațe elastice, dar slabă încercuire în comparație cu croșetul nr. 1. 4Croșetul Ney combinat 1-2 (fig. 4.90): -Este indicat pe dinții la care linia ghid are pe o față aspectul numărul 1, iar pe cealaltă față aspectul
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
-Este indicat pe dinții la care linia ghid are pe o față aspectul numărul 1, iar pe cealaltă față aspectul liniei ghid numărul 2. -Este indicat pe dinții în versie sau rotație și pe molarii conici. - Are bun sprijin, o retenție bună prin cele două brațe elastice, o încercuire și reciprocitate satisfăcătoare. 4Croșetul numărul 3 (fig. 4.91): -Este indicat pe dinții tronconici cu baza mare spre ocluzal, linia ghid fiind înaltă, orizontală aproape de fața ocluzală. -Se aseamănă foarte mult cu
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
ghid fiind înaltă, orizontală aproape de fața ocluzală. -Se aseamănă foarte mult cu croșetul numărul 1, însă corpul croșetului și pintenul ocluzal sunt realizate prin turnare, în timp ce cele două brațe elastice din sârmă se sudează la corpul croșetului. -Prezintă sprijin bun, retenție satisfăcătoare, dar încercuire slabă. Din cea de-a doua grupă de croșete din sistemul Ney fac parte două croșete: 4Croșetul cu acțiune posterioară (fig. 4.92): -Aplicat în special pe premolari și canini, la care linia ghid este foarte înaltă
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
rigid este fixat la schelet prin doi conectori secundari-unul anterior ce poartă întotdeauna un al doilea pinten ocluzal și unul posterior ce întărește astfel sprijinul posterior. Devine astfel un croșet cu patru brațe, având sprijin foarte bun, încercuire bună, retenție și reciprocitate excelentă. B) SISTEMUL ROACH: cuprinde croșete ce se mai numesc și croșete bară sau divizate, deoarece brațele croșetului pornesc separat din conectorul principal sau din șeaua protetică. Spre deosebire de sistemul Ney, sistemul Roach utilizează zonele proximale ale fețelor laterale
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
reciprocitate excelentă. B) SISTEMUL ROACH: cuprinde croșete ce se mai numesc și croșete bară sau divizate, deoarece brațele croșetului pornesc separat din conectorul principal sau din șeaua protetică. Spre deosebire de sistemul Ney, sistemul Roach utilizează zonele proximale ale fețelor laterale pentru retenție, ceea ce îl face mai este-tic. Brațele divizate îi conferă, de asemenea, elasticitate mai mare, dar trasarea și proiectarea lor este ceva mai dificilă pentru practician. Principiile de realizare și acțiune a acestor croșete sunt: 4Retenția: se referă la mijloacele ce
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
linia ghid. Ney o caută pe fețele vestibulare și orale, iar Roach în zonele meziale și distale ale acestor fețe; -retenția la distanță oferită de convergența sau divergența dinților naturali, datorită axului de implantare diferit; -retenția prin fricțiune ce completează retenția naturală și suplimentează retenția la distanță, are loc între suprafața internă a elementelor croșetului și suprafețele paralele ale dintelui stâlp. Este mai manifestă la elementele speciale de sprijin și stabilizare; -retenția artificială, creată de către practician în cazul dinților cu retentivități
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
caută pe fețele vestibulare și orale, iar Roach în zonele meziale și distale ale acestor fețe; -retenția la distanță oferită de convergența sau divergența dinților naturali, datorită axului de implantare diferit; -retenția prin fricțiune ce completează retenția naturală și suplimentează retenția la distanță, are loc între suprafața internă a elementelor croșetului și suprafețele paralele ale dintelui stâlp. Este mai manifestă la elementele speciale de sprijin și stabilizare; -retenția artificială, creată de către practician în cazul dinților cu retentivități reduse. Se obține fie
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
4.94): pornește printr-un conector secundar din șea, trece în punte peste festonul gingival și porțiunea retentivă subecuatorială a dintelui, descrie o curbă superioară la nivelul liniei ghid, ia contact cu dintele și se termină subecuatorial în zona de retenție vecină șeii. Utilizat în regiunea mezio-linguală a molarilor sau vestibulo-distală a premolarilor, prezintă și variante cum ar fi croșetul în C inversat sau C întors. 4Croșetul în L (fig. 4.95): pornește cu un conector secundar ce trece în punte
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
în punte peste procesul alveolar, iar bara verticală a T-ului ia contact cu mijlocul feței laterale vestibulare, de unde pleacă cele două extremități-una spre zona mezială, alta spre cea distală, fie una, fie ambele extremități terminându-se în zona de retenție. Ca variante, brațul retentiv poate fi sub formă de Y sau cu o singură extremitate elastică (croșet în semi T). 4Croșetul în I (fig. 4.99): puțin flexibil, pornește din șea spre zona vestibulară adiacentă spațiului edentat printr-un conector
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
alveolar, urcă pe fața vestibulară și supraecuatorial se divide în două porțiuni, o parte merge spre ocluzal, terminându-se printr-un pinten situat în foseta centrală a molarului, iar cealaltă parte se recurbează și se termină subecuatorial în zona de retenție adiacentă șeii. O a doua categorie de patru croșete sunt astfel prezentate: 4Pensele mezio-distale: sunt utilizate pe dinții frontali și pot fi: -pensa mezio-distală cu dublă extremitate liberă (fig. 4.101 a) prezintă un conector secundar situat pe fața linguală
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
variantă a croșetului unibar aplicat pe o arcadă neîntreruptă. 4Croșetul inelar (fig. 4.103): folosit pe molarii de minte de formă conică. Poate fi circular în contact strâns cu dintele situat supraecua-torial. Este excelent factor de sprijin și stabilizare, dar retenția este nulă. În altă variantă circumscrie dintele la distanță pe mucoasa gingivală, asigurând retenția prin două croșete în C și sprijinul printr-un pinten ocluzal. Croșete speciale Aceste croșete sunt nestandardizate și utilizate în cazuri particulare. 4Croșetul circular Ackers, denumit
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]