3,544 matches
-
prezentului decret cu care sînt încheiate acorduri sau convenții în domeniul asigurărilor sociale, în alte condiții decat cele prevăzute la alineatul precedent, unitățile trimițătoare vor plăti în lei contribuția de asigurări sociale în cuantum de 15 la sută, calculată asupra retribuției realizate. Contribuția pentru pensia suplimentară de 2 la suta sau de 4 la suta se calculează la retribuția tarifara avută în luna anterioară plecării în străinătate, inclusiv la sporul de vechime. Articolul 33 Unitățile trimițătoare sînt obligate să încheie cu
DECRET nr. 138 din 17 aprilie 1984 privind retribuirea în acord global a personalului care executa lucrări de construcţii-montaj în străinătate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127172_a_128501]
-
prevăzute la alineatul precedent, unitățile trimițătoare vor plăti în lei contribuția de asigurări sociale în cuantum de 15 la sută, calculată asupra retribuției realizate. Contribuția pentru pensia suplimentară de 2 la suta sau de 4 la suta se calculează la retribuția tarifara avută în luna anterioară plecării în străinătate, inclusiv la sporul de vechime. Articolul 33 Unitățile trimițătoare sînt obligate să încheie cu personalul muncitor român angajamente scrise, ca acte adiționale la contractul de muncă, din care să rezulte drepturile și
DECRET nr. 138 din 17 aprilie 1984 privind retribuirea în acord global a personalului care executa lucrări de construcţii-montaj în străinătate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127172_a_128501]
-
18 În Republică Socialistă România, cetățenii au dreptul la muncă. Fiecărui cetățean i se asigura posibilitatea de a desfășura, potrivit pregătirii sale, o activitate în domeniul economic, administrativ, social sau cultural, remunerata după cantitatea și calitatea ei. La muncă egală retribuția este egală. Prin lege se stabilesc măsurile de protecție și securitate a muncii, precum și măsuri speciale de ocrotire a muncii femeilor și tineretului. Articolul 19 Cetățenii Republicii Socialiste România au dreptul la odihnă. Dreptul la odihnă este garantat celor ce
CONSTITUŢIA REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA *** Republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120988_a_122317]
-
muncesc prin stabilirea duratei maxime a zilei de muncă la 8 ore, a unui repaus săptămînal și prin concedii anuale plătite. În sectoarele de muncă grea și foarte grea, durata zilei de muncă este redusă sub 8 ore, fără scăderea retribuției. Articolul 20 Cetățenii Republicii Socialiste România au dreptul la asigurare materială de bătrînețe, boala sau incapacitate de muncă. Dreptul la asigurare materială se realizează pentru muncitori și funcționari prin pensii și ajutoare de boală acordate în cadrul sistemului asigurărilor sociale de
CONSTITUŢIA REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA *** Republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120988_a_122317]
-
relațiilor în culturile feminine și pentru realizarea sarcinii în culturile masculine. Motivația de bază este de a-i servi pe ceilalți în culturile feminine, pe cînd în culturile masculine motivația de bază o constituie ambiția și realizarea personală. Diferențele de retribuție între sexe sînt mai mari, iar femeile au acces mai greu în posturi manageriale în culturile masculine, în timp ce diferențele salariale sînt mai reduse între sexe și există mai multe femei implicate în management în culturile feminine. La nivel organizațional, după
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
la nivelul motivației. Din acest motiv am clasat această teorie printre teoriile alegerii cognitive. Două aserțiuni stau la baza teoriei echității: • comportamentul este văzut ca un schimb: individul aduce contribuții organizației (timp, energie, investiție personală) și, în schimb, primește o retribuție. Contribuția și retribuția fac obiectul unei evaluări subiective; • individul vrea să aibă o perspectivă echilibrată asupra mediului său. El evită dezechilibrele cognitive. Aceste două principii (schimb și echilibru) se articulează în ceea ce numim principiul "justiției distributive": într-o relație de
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
Din acest motiv am clasat această teorie printre teoriile alegerii cognitive. Două aserțiuni stau la baza teoriei echității: • comportamentul este văzut ca un schimb: individul aduce contribuții organizației (timp, energie, investiție personală) și, în schimb, primește o retribuție. Contribuția și retribuția fac obiectul unei evaluări subiective; • individul vrea să aibă o perspectivă echilibrată asupra mediului său. El evită dezechilibrele cognitive. Aceste două principii (schimb și echilibru) se articulează în ceea ce numim principiul "justiției distributive": într-o relație de schimb, omul se
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
se așteaptă ca recompensele să fie proporționale cu investițiile. Perceperea unei injustiții va antrena un dezechilibru și o motivație de a-l reduce. Injustiția nu este apreciată în absolut, ci rămâne relativă: individul compară raportul între contribuția sa C și retribuția sa R cu raportul C/R al celorlalți salariați. 1) Dacă raportul C/R al salariatului respectiv este mai mare decât raportul C/R al salariatului de referință, contribuția va crește. 2) Dacă raportul C/R al salariatului respectiv este
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
ceilalți. Ea prezintă totuși numeroase zone neclare: care salariat va fi luat de individ ca referință? în funcție de ținta fixată, diferența dintre raporturile C/R se schimbă complet. Nu există factori (responsabilitatea, de exemplu) care sunt în același timp contribuție și retribuție?... 3. Justiția organizațională Cum precizează teoria echității a lui Adams, individul pune în relație contribuția pe care o aduce organizației și retribuția pe care o primește în schimb. Acest raport este examinat în cadrul unei comparații cu cei aflați în aceeași
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
C/R se schimbă complet. Nu există factori (responsabilitatea, de exemplu) care sunt în același timp contribuție și retribuție?... 3. Justiția organizațională Cum precizează teoria echității a lui Adams, individul pune în relație contribuția pe care o aduce organizației și retribuția pe care o primește în schimb. Acest raport este examinat în cadrul unei comparații cu cei aflați în aceeași situație. Suntem aici la nivelul unei justiții distributive care privește retribuțiile primite. Pe lângă această justiție distributivă, putem distinge în organizații o justiție
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
individul pune în relație contribuția pe care o aduce organizației și retribuția pe care o primește în schimb. Acest raport este examinat în cadrul unei comparații cu cei aflați în aceeași situație. Suntem aici la nivelul unei justiții distributive care privește retribuțiile primite. Pe lângă această justiție distributivă, putem distinge în organizații o justiție procedurală, care nu privește retribuțiile în sine, ci procedurile utilizate pentru luarea deciziilor. Mai mulți autori (Leventhal, 1976; Cropanzano și Greenberg, 1997) analizează condițiile care conduc la perceperea unei
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
în schimb. Acest raport este examinat în cadrul unei comparații cu cei aflați în aceeași situație. Suntem aici la nivelul unei justiții distributive care privește retribuțiile primite. Pe lângă această justiție distributivă, putem distinge în organizații o justiție procedurală, care nu privește retribuțiile în sine, ci procedurile utilizate pentru luarea deciziilor. Mai mulți autori (Leventhal, 1976; Cropanzano și Greenberg, 1997) analizează condițiile care conduc la perceperea unei proceduri ca fiind justă. Vom menționa, dintre acestea, calitatea deciziilor luate, faptul că ea îi tratează
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
menționa pe cele care au urmat modelul echității al lui Adams (cf. cap. 6). Acesta din urmă, care vizează să explice motivația, a fost utilizat și pentru explicarea satisfacției. Individul reacționează în funcție de raportul pe care-l stabilește între contribuția și retribuția sa în cadrul unei comparații cu "alții" care-i servesc drept referință. Pritchard et al. (1972) angajează studenți pentru realizarea unor sarcini administrative: să noteze prețuri pe un catalog pe baza unor borderouri de comandă. Au fost create trei condiții experimentale
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
Remunerația flexibilă nu motivează și nu crește satisfacția în muncă... Remunerația individualizată bazată pe creșteri ale remunerației fixe poate motiva și satisface" (Roussel, 1996, pp. 284-285). Satisfacția depinde de caracterul echitabil al remunerației. Se va vorbi de echitate internă (când retribuția compensează contribuția) și de echitate externă (care se evaluează în cadrul unei comparații cu ceilalți). 6.3. Satisfacție și relații ierarhice Relațiile între satisfacție și relațiile ierarhice vor fi examinate în capitolul despre leadership. 6.4. Un studiu de sinteză recent
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
control care vizează și alte compnente ale sistemului. Gestionarea carierelor se referă la cadrele didactice ca angajați pe termen lung. În acest caz, evaluarea urmărește să susțină decizii privitoare la atestări și reatestări, avansări, ocuparea unor posturi, sau obținerea unei retribuții mărite. Din punct de vedere al asigurării evoluției profesionale, cadrul didactic este considerat un profesionist în continuă dezvoltare; o evaluare periodică a competențelor profesionale și a nevoilor sale, permite fixarea priorităților pentru formarea profesională continuă. În cadrul prezentării unui bilanț, cadrul
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
taxe de înmagazinare, asigurări etc.), altele decât cele rezultând din aplicarea tarifelor în condițiile prezentei anexe, se suportă de către personalul în cauză. Anexa 5 LISTA actelor normative care se abrogă 1. H.C.M. nr. 1.265 din 16 iulie 1966 privind retribuțiile tarifare în valută și alte drepturi materiale pentru personalul trimis în misiune permanentă în străinătate. 2. H.C.M. nr. 271 din 18 martie 1971 privind stabilirea drepturilor bănești în lei pentru personalul trimis în misiune permanentă în străinătate pe perioada concediului
HOTĂRÂRE nr. 837 din 19 octombrie 1995 (**republicată**)(*actualizată*) cu privire la criteriile de salarizare în valută şi celelalte drepturi în valută şi în lei ale personalului trimis în misiune permanentă în străinătate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113390_a_114719]
-
de exemplu: furnizarea și analizarea de date, furnizarea de studii, experți). 2. Cheltuieli Principalele tipuri de cheltuieli pentru coordonarea proiectului sunt listate pe filă de buget. Țările participante vor continua să plătească salariile locale, contribuțiile pentru asistență socială și alte retribuții ale personalului național, atât cei care lucrează în cadrul fiecărei țări pentru proiect, cît și atunci când acest personal este delegat să participe la întruniri, cursuri etc. Articolele speciale ale studiului incluse în programul de lucru și alocate anumitor țări vor fi
LEGE Nr. 124 din 9 decembrie 1994 pentru ratificarea Acordului dintre Comisia Economică pentru Europa a Naţiunilor Unite (C.E.E./O.N.U.) şi guvernele participante la proiectul "Calea Ferată Trans-Europeană (TER)" privind fondul de cooperare şi creditare, semnat la Geneva la 17 decembrie 1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110557_a_111886]
-
taxe de înmagazinare, asigurări etc.), altele decât cele rezultând din aplicarea tarifelor în condițiile prezentei anexe, se suportă de către personalul în cauză. Anexa 5 LISTA actelor normative care se abrogă 1. H.C.M. nr. 1.265 din 16 iulie 1966 privind retribuțiile tarifare în valută și alte drepturi materiale pentru personalul trimis în misiune permanentă în străinătate. 2. H.C.M. nr. 271 din 18 martie 1971 privind stabilirea drepturilor bănești în lei pentru personalul trimis în misiune permanentă în străinătate pe perioada concediului
HOTĂRÂRE nr. 837 din 19 octombrie 1995 (**republicată**)(*actualizată*) cu privire la criteriile de salarizare în valută şi celelalte drepturi în valută şi în lei ale personalului trimis în misiune permanentă în străinătate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113391_a_114720]
-
pricinuita de chemarea la organul de urmărire penală sau la instanța de judecată. ... (3) Martorul care nu este salariat, dar are venit din munca, este îndreptățit să primească și o compensare. ... (4) Expertul și interpretul au dreptul și la o retribuție pentru îndeplinirea însărcinării date, în cazurile și condițiile prevăzute prin dispoziții legale. ... (5) Sumele acordate potrivit alin. 1, 3 și 4 se plătesc pe baza dispozițiilor luate de organul care a dispus chemarea și în fața căruia s-a prezentat martorul
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 12 noiembrie 1968 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 29 iulie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106247_a_107576]
-
efectuării practicii profesionale, beneficiază de aceleași drepturi în raport de cauză invalidității." ... 4. Partea introductiva la alineatul 1 al articolului 25 va avea următorul cuprins: "Pensia de invaliditate de gradul I se stabilește în raport cu vechimea în munca, în procente din retribuția tarifara, diferențiate pe tranșe de salariu și grupe de muncă, astfel:" 5. Alineatul 3 al articolului 25 va avea următorul cuprins: "(3) Cuantumul pensiei pentru gradul ÎI de invaliditate este de 85%, iar pentru gradul III de 60% din pensia
DECRET-LEGE nr. 70 din 8 februarie 1990 privind modificarea şi completarea unor reglementări referitoare la pensii, asigurări sociale şi ocrotiri sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106921_a_108250]
-
Articolul UNIC Pe data de 30 aprilie 1990 se abroga Decretul nr. 232/1978 privind stabilirea alocațiilor zilnice de hrană în unitățile sanitare, Decretul nr. 46/1982 cu privire la majorarea retribuțiilor tarifare ale personalului muncitor, a alocațiilor de stat pentru copii, a pensiilor și altor drepturi care se acordă în raport de nivelul retribuțiilor sau pensiilor, cu excepția art. 3 și 5, anexă nr. 2 la Decretul nr. 141/1973 pentru modificarea
DECRET-LEGE nr. 132 din 24 aprilie 1990 pentru abrogarea unor reglementări privind alocaţiile zilnice de hrana în unităţile de învăţămînt şi sanitare şi alocaţiile zilnice de hrana şi a normativelor de personal în unităţile de asistenţa socială. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106993_a_108322]
-
232/1978 privind stabilirea alocațiilor zilnice de hrană în unitățile sanitare, Decretul nr. 46/1982 cu privire la majorarea retribuțiilor tarifare ale personalului muncitor, a alocațiilor de stat pentru copii, a pensiilor și altor drepturi care se acordă în raport de nivelul retribuțiilor sau pensiilor, cu excepția art. 3 și 5, anexă nr. 2 la Decretul nr. 141/1973 pentru modificarea Decretului nr. 783/1969 privind organizarea și funcționarea Ministerului Muncii, cu modificările ulterioare, anexă nr. 3 la Decretul nr. 398/1977 pentru modificarea
DECRET-LEGE nr. 132 din 24 aprilie 1990 pentru abrogarea unor reglementări privind alocaţiile zilnice de hrana în unităţile de învăţămînt şi sanitare şi alocaţiile zilnice de hrana şi a normativelor de personal în unităţile de asistenţa socială. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106993_a_108322]
-
judecători-sindici, în temeiul art. 12 alin. 3 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească." 9. Articolul 9 va avea următorul cuprins: "Art. 9. - În îndeplinirea îndatoririlor sale judecătorul-sindic va putea desemna, prin incheiere, persoane de specialitate, stabilindu-le și retribuția. Retribuțiile vor fi plătite în conformitate cu art. 3^1." 10. Articolul 10 va avea următorul cuprins: "Art. 10. - Principalele atribuții ale judecătorului-sindic, în cadrul prezentei legi, sunt: a) darea hotărârii de deschidere a procedurii; ... b) judecarea contestației debitorului împotriva cererii introductive a
LEGE nr. 99 din 26 mai 1999 (*actualizată*) privind unele măsuri pentru accelerarea reformei economice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124315_a_125644]
-
în temeiul art. 12 alin. 3 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească." 9. Articolul 9 va avea următorul cuprins: "Art. 9. - În îndeplinirea îndatoririlor sale judecătorul-sindic va putea desemna, prin incheiere, persoane de specialitate, stabilindu-le și retribuția. Retribuțiile vor fi plătite în conformitate cu art. 3^1." 10. Articolul 10 va avea următorul cuprins: "Art. 10. - Principalele atribuții ale judecătorului-sindic, în cadrul prezentei legi, sunt: a) darea hotărârii de deschidere a procedurii; ... b) judecarea contestației debitorului împotriva cererii introductive a creditorilor
LEGE nr. 99 din 26 mai 1999 (*actualizată*) privind unele măsuri pentru accelerarea reformei economice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124315_a_125644]
-
16. Articolul 17 va avea următorul cuprins: "Art. 17. - (1) În cadrul primei ședințe a adunării creditorilor creditorii care dețin cel puțin 50% din valoarea totală a creanțelor pot decide angajarea unui administrator - persoană fizică sau societate comercială -, stabilindu-i și retribuția, indiferent dacă, prin hotărârea de deschidere a procedurii, judecătorul-sindic a desemnat un administrator. (2) Creditorii nemulțumiți pot contesta această decizie în termen de 5 zile la judecătorul-sindic, care va soluționa, de urgență și deodată, toate contestațiile printr-o sentință, prin
LEGE nr. 99 din 26 mai 1999 (*actualizată*) privind unele măsuri pentru accelerarea reformei economice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124315_a_125644]