2,570 matches
-
de grad egal, competența de a judeca toate faptele și pe toți făptuitorii revine instanței mai întîi sesizate, iar dacă competența după natură faptelor sau după calitatea persoanelor aparține unor instanțe de grad diferit, competența de a judeca toate cauzele reunite revine instanței superioare în grad. ... (2) Dacă dintre instanțe una este civilă, iar alta militară, competența revine instanței militare. ... (3) Dacă instanța civilă este superioară în grad, competența revine instanței militare echivalente în grad cu instanță civilă. Dacă instanța civilă
CODUL DE PROCEDURA PENALA din 1968 (**republicat**) (*actualizat*) (actualizat până la data de 5 iunie 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168153_a_169482]
-
competența revine instanței militare. ... (3) Dacă instanța civilă este superioară în grad, competența revine instanței militare echivalente în grad cu instanță civilă. Dacă instanța civilă superioară este Curtea Supremă de Justiție, competența revine acesteia. ... (4) Competența de a judeca cauzele reunite rămîne dobândită instanței, chiar dacă pentru faptă sau pentru făptuitorul care a determinat competența acestei instanțe s-a dispus încetarea procesului penal ori s-a pronunțat achitarea. ... (5) Tăinuirea, favorizarea infractorului ��i nedenuntarea unor infracțiuni sunt de competența instanței care judecă
CODUL DE PROCEDURA PENALA din 1968 (**republicat**) (*actualizat*) (actualizat până la data de 5 iunie 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168153_a_169482]
-
în Monitorul Oficial al României, Partea I, și pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii. ... (6) Consiliul Superior al Magistraturii elaborează anual, un raport privind starea justiției și un raport privind activitatea proprie, pe care le prezintă Camerelor reunite ale Parlamentului României până la data de 15 februarie a anului următor și le publică, în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, și pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii." ... 43. Articolul 41 se modifică și va
LEGE nr. 247 din 19 iulie 2005 (*actualizată*) privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169215_a_170544]
-
alin. (1) și alin. (2), titlul XVII art. IV alin. (1), alin. (6) și alin. (7), punând astfel de acord dispozițiile legii cu decizia Curții Constituționale. În ceea ce privește art. 24 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, Camerele reunite ale Parlamentului au reformulat acest text după cum urmează: La articolul 24, alineatul (2) s-a modificat, iar după alineatul (2) s-au introdus două alineate noi, alineatele (3) și (4), cu următorul cuprins: - Art. 24. alin. (2), (3) și (4
DECIZIE nr. 419 din 18 iulie 2005 asupra modului în care Parlamentul României a pus de acord prevederile Legii privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele m��suri adiacente cu Decizia Curţii Constituţionale nr. 375 din 6 iulie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 591 din 8 iulie 2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169222_a_170551]
-
conducere respectivă în condițiile alin. (2)." ... Curtea Constituțională constată că reformularea textelor de lege menționate a fost făcută în sensul considerentelor Deciziei nr. 375 din 7 iulie 2005 , legea fiind astfel pusă de acord cu decizia Curții. De asemenea, Camerele reunite ale Parlamentului au eliminat din cuprinsul alin. (8) al art. 81 din Legea nr. 303/2004 privind statutul magistraților sintagma "alta decât cea de judecător sau procuror", punând astfel textul de acord cu decizia Curții. Camerele reunite ale Parlamentului au
DECIZIE nr. 419 din 18 iulie 2005 asupra modului în care Parlamentul României a pus de acord prevederile Legii privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele m��suri adiacente cu Decizia Curţii Constituţionale nr. 375 din 6 iulie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 591 din 8 iulie 2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169222_a_170551]
-
De asemenea, Camerele reunite ale Parlamentului au eliminat din cuprinsul alin. (8) al art. 81 din Legea nr. 303/2004 privind statutul magistraților sintagma "alta decât cea de judecător sau procuror", punând astfel textul de acord cu decizia Curții. Camerele reunite ale Parlamentului au reformulat art. 82 din Legea nr. 303/2004 privind statutul magistraților, stabilindu-i următorul cuprins: - Art. 82: "Judecătorii și procurorii de la toate instanțele, precum și magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și personalul de specialitate juridică
DECIZIE nr. 419 din 18 iulie 2005 asupra modului în care Parlamentul României a pus de acord prevederile Legii privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele m��suri adiacente cu Decizia Curţii Constituţionale nr. 375 din 6 iulie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 591 din 8 iulie 2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169222_a_170551]
-
de pensii private - contribuțiile, investițiile și rezultatele acestora. ... Capitolul ÎI Organizarea și funcționarea Comisiei Articolul 3 (1) Comisia este condusă de un consiliu format din 5 membri, dintre care unul deține funcția de președinte și altul de vicepreședinte. ... (2) Comisiile reunite pentru buget, finanțe și bănci și cele de muncă și protec��ie socială ale Senatului și Camerei Deputaților întocmesc și supun spre aprobare Parlamentului lista cu cei 5 candidați, nominalizând totodată candidatul pentru funcția de președinte și pentru cea de
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 50 din 9 iunie 2005 (*actualizata*) privind înfiinţarea, organizarea şi functionarea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168157_a_169486]
-
pentru cea de vicepreședinte. ... -------------- Alin. (2) al art. 3 a fost modificat de pct. 1 al articolului unic din LEGEA nr. 313 din 10 noiembrie 2005 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.010 din 15 noiembrie 2005. (2^1) Comisiile reunite prevăzute la alin. (2) vor efectua selecția propunerilor dintr-o lista care conține un număr mai mare de candidați decât numărul membrilor ce urmează a fi numiți, selectați exclusiv pe baza criteriilor de calificare profesională. ------------- Alin. (2^1) al art.
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 50 din 9 iunie 2005 (*actualizata*) privind înfiinţarea, organizarea şi functionarea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168157_a_169486]
-
lege. În consecință etapele procedurii de legiferare se parcurg în procedură de urgență, fiind evident că termenul înăuntrul căruia se poate sesiza Curtea Constituțională este de două zile și începe să curgă de la data anunțării în plenul celor două Camere reunite și depunerea legii la secretarii generali ai Camerei Deputaților și Senatului. Astfel, Legea privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente se consideră adoptată de Parlament în temeiul art. 114 alin. (3) din Constituție, în data de
DECIZIE nr. 375 din 6 iulie 2005 referitoare la sesizarile de neconstitutionalitate a Legii privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168808_a_170137]
-
acesteia numai prin instanțele judecătorești. Curtea constată, că această critică nu este întemeiată. Textul de lege criticat, prevede elaborarea unui raport privind starea justiției și a unui raport privind activitatea proprie a Consiliului Superior al Magistraturii, care se prezintă Camerelor reunite ale Parlamentului și se publică în Monitorul Oficial al României. Curtea reține că această dispoziție legală dă expresie principiului separației și echilibrului puterilor în stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituție care presupune colaborarea și informarea reciprocă a
DECIZIE nr. 375 din 6 iulie 2005 referitoare la sesizarile de neconstitutionalitate a Legii privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168808_a_170137]
-
prietenie cu alte parlamente; ��... g) activități desfășurate de către delegațiile Parlamentului la organizațiile și organismele internaționale; ... h) ședințe comune ale Camerei Deputaților și Senatului. ... Articolul 12 Activitățile comune ale Camerei Deputaților și Senatului se desfășoară la convocarea celor două birouri permanente reunite sau la convocarea conducerii structurilor comune ale celor două Camere prevăzute la art. 4 alin. (1) și (2). Capitolul II Organizarea și desfășurarea ședințelor comune Secțiunea 1 Competență; convocarea ședințelor comune Articolul 13 Camera Deputaților și Senatul se întrunesc în
REGULAMENT din 3 martie 1992 (**republicat**)(*actualizat*) activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169739_a_171068]
-
a fi înscrise pe ordinea de zi se transmit birourilor permanente cu cel puțin 10 zile înainte de dezbaterea acestora în plen, în afară de cazurile în care, potrivit Constituției și prezentului regulament, este necesară dezbaterea cu procedură de urgență în plenul Camerelor reunite. Articolul 18 Proiectele de legi se înscriu pe ordinea de zi în cel mult 10 zile de la primirea raportului comun al comisiilor sesizate în fond. Articolul 19 (1) La solicitarea Președintelui României, primirea mesajului adresat Parlamentului se înscrie cu prioritate
REGULAMENT din 3 martie 1992 (**republicat**)(*actualizat*) activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169739_a_171068]
-
în cazul cererilor de reexaminare formulate de Președintele României, a reexaminărilor care trebuie făcute ca urmare a deciziilor Curții Constituționale sau pentru alte materiale care, potrivit art. 13, se dezbat în ședința comună a Camerelor Parlamentului, pentru care birourile permanente reunite au stabilit că sunt necesare dezbaterea și avizarea în comisii permanente. ... (2) Propunerile legislative se transmit Consiliului Legislativ pentru obținerea avizului cerut de lege înaintea sesizării comisiilor permanente. ... (3) Cererile de reexaminare a legilor adoptate în ședințe comune se trimit
REGULAMENT din 3 martie 1992 (**republicat**)(*actualizat*) activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169739_a_171068]
-
acordului celor 2 președinți. ... (2) Cu privire la desfășurarea ședințelor comisiilor se încheie procese-verbale. La solicitarea președinților comisiilor se pot realiza stenograme sau înregistrări, care pot fi consultate de deputați și senatori. ... (3) Prin grija birourilor comisiilor se redactează sinteza lucrărilor comisiilor reunite, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a II-a. ... Articolul 27 (1) Președinții comisiilor permanente sesizate în fond stabilesc, de comun acord, un termen în care să le fie remise avizele celorlalte comisii care examinează proiectul de
REGULAMENT din 3 martie 1992 (**republicat**)(*actualizat*) activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169739_a_171068]
-
-a. ... Articolul 27 (1) Președinții comisiilor permanente sesizate în fond stabilesc, de comun acord, un termen în care să le fie remise avizele celorlalte comisii care examinează proiectul de lege sau alte propuneri. ... (2) În cazul nerespectării acestui termen, comisiile reunite, sesizate în fond, vor putea redacta raportul fără a mai aștepta avizele celorlalte comisii. Articolul 28 (1) După examinarea proiectului de lege sau a propunerilor legislative, a avizelor și a amendamentelor scrise primite, unu sau mai mulți raportori desemnați de
REGULAMENT din 3 martie 1992 (**republicat**)(*actualizat*) activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169739_a_171068]
-
fond, vor putea redacta raportul fără a mai aștepta avizele celorlalte comisii. Articolul 28 (1) După examinarea proiectului de lege sau a propunerilor legislative, a avizelor și a amendamentelor scrise primite, unu sau mai mulți raportori desemnați de comisiile permanente reunite, la propunerea președinților acestora, vor întocmi un raport comun, care va fi supus aprobării prin vot. ... (2) În raportul comisiilor permanente reunite sesizate în fond se va face referire la toate avizele celorlalte comisii care au examinat proiectul sau propunerea
REGULAMENT din 3 martie 1992 (**republicat**)(*actualizat*) activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169739_a_171068]
-
dacă sau primit asemenea avize. ... (3) Raportul va cuprinde propuneri motivate privind adoptarea fără modificări a inițiativei legislative, respingerea acesteia sau adoptarea acesteia cu modificări și/ori completări și se înaintează birourilor permanente. ... (4) Rapoartele se semnează de președinții comisiilor reunite și de secretarii respectivi. ... (5) În cazul în care comisiile reunite examinează în fond mai multe proiecte de legi și propuneri legislative care au același obiect de reglementare se întocmește un singur raport, cu respectarea prevederilor alin. (2) și (3
REGULAMENT din 3 martie 1992 (**republicat**)(*actualizat*) activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169739_a_171068]
-
privind adoptarea fără modificări a inițiativei legislative, respingerea acesteia sau adoptarea acesteia cu modificări și/ori completări și se înaintează birourilor permanente. ... (4) Rapoartele se semnează de președinții comisiilor reunite și de secretarii respectivi. ... (5) În cazul în care comisiile reunite examinează în fond mai multe proiecte de legi și propuneri legislative care au același obiect de reglementare se întocmește un singur raport, cu respectarea prevederilor alin. (2) și (3). ... Articolul 29 Raportul comun, însoțit de avize, se transmite biroului permanent
REGULAMENT din 3 martie 1992 (**republicat**)(*actualizat*) activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169739_a_171068]
-
în masă asupra informațiilor vădit inexacte difuzate de acestea privind lucrările ședințelor comune. ... (5) La cererea președintelui, mijloacele de informare în masă sunt obligate să dea publicității cele arătate de acesta. Dacă abaterea se repetă, președintele va putea, consultând Camerele reunite, să retragă, pe un anumit timp, autorizația de participare la lucrări a reprezentanților mijloacelor de informare în masă aflați în culpă. Articolul 33 (1) Deputații și senatorii sunt obligați să fie prezenți la lucrările comune ale Camerei Deputaților și Senatului
REGULAMENT din 3 martie 1992 (**republicat**)(*actualizat*) activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169739_a_171068]
-
de grad egal, competența de a judeca toate faptele și pe toți făptuitorii revine instanței mai întîi sesizate, iar dacă competența după natură faptelor sau după calitatea persoanelor aparține unor instanțe de grad diferit, competența de a judeca toate cauzele reunite revine instanței superioare în grad. ... (2) Dacă dintre instanțe una este civilă, iar alta militară, competența revine instanței militare. ... (3) Dacă instanța civilă este superioară în grad, competența revine instanței militare echivalente în grad cu instanță civilă. Dacă instanța civilă
CODUL DE PROCEDURA PENALA din 1968 (**republicat**) (*actualizat*) (actualizat până la data de 15 decembrie 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168151_a_169480]
-
competența revine instanței militare. ... (3) Dacă instanța civilă este superioară în grad, competența revine instanței militare echivalente în grad cu instanță civilă. Dacă instanța civilă superioară este Curtea Supremă de Justiție, competența revine acesteia. ... (4) Competența de a judeca cauzele reunite rămîne dobândită instanței, chiar dacă pentru faptă sau pentru făptuitorul care a determinat competența acestei instanțe s-a dispus încetarea procesului penal ori s-a pronunțat achitarea. ... (5) Tăinuirea, favorizarea infractorului și nedenuntarea unor infracțiuni sunt de competența instanței care judecă
CODUL DE PROCEDURA PENALA din 1968 (**republicat**) (*actualizat*) (actualizat până la data de 15 decembrie 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168151_a_169480]
-
de grad egal, competența de a judeca toate faptele și pe toți făptuitorii revine instanței mai întîi sesizate, iar dacă competența după natură faptelor sau după calitatea persoanelor aparține unor instanțe de grad diferit, competența de a judeca toate cauzele reunite revine instanței superioare în grad. ... (2) Dacă dintre instanțe una este civilă, iar alta militară, competența revine instanței militare. ... (3) Dac�� instanță civilă este superioară în grad, competența revine instanței militare echivalente în grad cu instanță civilă. Dacă instanța civilă
CODUL DE PROCEDURA PENALA din 1968 (**republicat**) (*actualizat*) (actualizat până la data de 23 decembrie 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168152_a_169481]
-
competența revine instanței militare. ... (3) Dac�� instanță civilă este superioară în grad, competența revine instanței militare echivalente în grad cu instanță civilă. Dacă instanța civilă superioară este Curtea Supremă de Justiție, competența revine acesteia. ... (4) Competența de a judeca cauzele reunite rămîne dobândită instanței, chiar dacă pentru faptă sau pentru făptuitorul care a determinat competența acestei instanțe s-a dispus încetarea procesului penal ori s-a pronunțat achitarea. ... (5) Tăinuirea, favorizarea infractorului și nedenuntarea unor infracțiuni sunt de competența instanței care judecă
CODUL DE PROCEDURA PENALA din 1968 (**republicat**) (*actualizat*) (actualizat până la data de 23 decembrie 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168152_a_169481]
-
rostit în iulie 1994, în orașul Satu Mare, Președintele României a cerut administrației să nu execute hotărârile judecătorești prin care instanțele constataseră nulitatea naționalizărilor bunurilor imobile în timpul regimului comunist. 14. La 2 februarie 1995, Curtea Supremă de Justiție, întrunită în Secțiile Reunite, a hotărât, cu 25 de voturi contra 20, să schimbe jurisprudența secției civile și a decis că instanțele "nu aveau competența să cenzureze decretele și să dispună restituirea imobilelor naționalizate, în aplicarea Decretului nr. 92/1950 (...)". 15. Prin Sentința din
HOTĂRÂRE din 26 noiembrie 2002 definitivă la 26 februarie 2003, în Cauza Moşteanu şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180090_a_181419]
-
element nu poate proba că hotărârea a fost influențată de discursul Președintelui României. Adaugă, de asemenea, că dreptul român nu conține nicio dispoziție referitoare la obligația instanțelor inferioare de a da curs deciziilor Curții Supreme de Justiție pronunțate în Secțiile Reunite. În ceea ce privește inamovibilitatea judecătorilor care s-au pronunțat asupra cauzei, Guvernul precizează că ceea ce este determinant, cu privire la acest punct, este dacă judecătorii Curții de Apel București beneficiau de inamovibilitate în momentul în care au pronunțat Decizia din 23 octombrie 1995. Acesta
HOTĂRÂRE din 26 noiembrie 2002 definitivă la 26 februarie 2003, în Cauza Moşteanu şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180090_a_181419]