2,847 matches
-
din BRCA1 și 3334-3344 din BRCA2, prezintă similitudine cu secvența consens a graninei. Graninele sunt implicate în prelucrarea proteinelor secretate ca răspuns la stimuli extracelulari și se pot autocliva pentru a forma peptide bioactive. BRCA2 nu conține domenii BRCT sau RING finger și are o asemănare limitată cu secvențele înregistrate în băncile publice de date. În regiunea cuprinsă între resturile 1000 și 2030 există opt repetiții de 20-30 aminoacizi, numite repetițiile BRC. Singura proteină care conține o secvență similară a fost
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
cursul vieții intrauterine. Se poate reconcilia un asemenea caz, admițând că în cazul pacientei formele alternative de splicing ale BRCA1 au o activitate reziduală, sau că proteina BRCA1 trunchiată (estimată a fi alcătuită din 900 aminoacizi și prezentând un domeniu RING) este suficientă pentru a-și exercita funcția normală, în cursul dezvoltării. Deoarece datele actuale nu sprijină nici una dintre aceste două ipoteze, se consideră că organizarea și mecanismele de reglarea ale genelor brca la om și la șoarece ar putea prezenta
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
vedere structural, proteinele din familia IAP se caracterizează prin prezența a uneia până la trei copii ale unui motiv - zinc - finger conservat de aproximativ 70 de aminoacizi, desemnat - BIR (Deveraux, 1999), prezența unui domeniu - CARD (de la CAspase-Recruitment Domain), a unui motiv RING Zn finger și a unor domenii adiționale (ubiquitin conjugation și P loop) (Deveraux, 1999). Domeniul BIR este important pentru inhibiția caspazelor, iar motivul P loop este necesar pentru legarea nucleotidelor. Aceste elemente structurale sunt prezente în diferite combinații în structura
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
pentru inhibiția caspazelor, iar motivul P loop este necesar pentru legarea nucleotidelor. Aceste elemente structurale sunt prezente în diferite combinații în structura proteinelor IAP, conferindu-le diversitate structurală și funcțională. În funcție de omologia domeniilor BIR și de prezența sau absența domeniului RING finger, aceste proteine au fost grupate în trei clase (fig. 30.3). Clasa 1. În această clasă sunt incluse proteinele XIAP, cIAP1, cIAP2, ILP2 și ML-IAP, caracterizate prin prezența a trei domenii BIR omoloage și a unui motiv RING finger
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
domeniului RING finger, aceste proteine au fost grupate în trei clase (fig. 30.3). Clasa 1. În această clasă sunt incluse proteinele XIAP, cIAP1, cIAP2, ILP2 și ML-IAP, caracterizate prin prezența a trei domenii BIR omoloage și a unui motiv RING finger. Existența a trei domenii BIR în structura unei proteine IAP sugerează existența unei gene ancestoare, care a evoluat prin duplicație genică și acumulare de noi mutații. XIAP este prima proteină inclusă în această clasă, dar este insuficient caracterizată. XIAP
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
timus, testicule și ovare, iar a cIAP2 în splină și timus (Schimmer, 2004). cIAP1 și cIAP2 sunt înrudite structural cu XIAP și inhibă caspazele 3 și 7, iar cIAP2 și caspaza 2 (Cheung, 2006). ML-IAP și ILP2 au un domeniu RING finger și un singur domeniu BIR, care prezintă omologie crescută cu BIR 3 al celorlalte proteine din această clasă (Schimmer, 2004). ML-IAP este exprimată în ficatul fetal, rinichi, testiculele adulte și timus, dar și în linii celulare de melanoame (nu
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
2. Domeniul CARD Un astfel de domeniu, care mediază atât oligomerizarea cu alte proteine care conțin astfel de domenii, cât și homodimerizarea (Weber și Vincenz, 2001), este întâlnit în structura ambelor proteine cIAP, fiind situat între domeniile BIR și domeniul RING din regiunea carboxi-terminală. Până în momentul de față, semnificația funcțională a acestor domenii nu a fost elucidată, însă îndepărtarea lor din structura proteinelor cIAP sugerează faptul că nu sunt absolut necesare pentru blocarea apoptozei (Roy și colab., 1997). Cu toate acestea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
acestea, s-a demonstrat că cIAP1 se leagă de complexul CARDIAK/RIP2/RICK, care se leagă și induce activarea pro-caspazei-1, al cărui domeniu CARD este necesar pentru procesarea proteolitică a anumitor citokine proinflamatorii (pro-IL-1b, pro-IL-18). 30.3.1.3. Domeniul RING Studiile privind structura și funcția unor proteine IAP au demonstrat că supresia apoptozei necesită, în general, prezența a cel puțin unui domeniu BIR. În anumite condiții, unele proteine IAP ale mamiferelor, virale și de la Drosophila melanogaster necesită prezența unui domeniu
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
Studiile privind structura și funcția unor proteine IAP au demonstrat că supresia apoptozei necesită, în general, prezența a cel puțin unui domeniu BIR. În anumite condiții, unele proteine IAP ale mamiferelor, virale și de la Drosophila melanogaster necesită prezența unui domeniu RING Zn finger. Acest domeniu este localizat de obicei la capătul amino-terminal al proteinelor și este important atât pentru interacția cu ADN cât și cu diferite proteine. Prezența unui astfel de motiv pare a fi critică pentru funcția anti-apoptotică a unor
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
și cu diferite proteine. Prezența unui astfel de motiv pare a fi critică pentru funcția anti-apoptotică a unor IAP-uri, dar nu este necesară pentru inhibiția apoptotică controlată de alte proteine IAP celulare (exemplu, proteina NAIP nu conține niciun domeniu RING Zn finger) (LaCasse și colab., 1998). Cap. 30. Apoptoza în tumorigeneză 484 30.3.1.4. Domeniile NOD Domeniul NOD mediază auto-asocierea proteinelor (Inohara și Nunez, 2001). Activarea domeniului NOD este controlată de un domeniu „sensor” carboxi-terminal. S-a observat
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
inhibare a caspazelor se realizează prin ubiquitinare, proces care joacă un rol important în apoptoză și transducerea semnalelor celulare. Procesul de ubiquitinare este mediat de către enzimele E1 (ubiquitin activating enzyme), E2 (ubiquitin conjugating enzyme) și E3 (ubiquitin protein ligase). Domeniul RING al unor elemente IAP (c-IAP1, c-IAP2, XIAP, ML-IAP) posedă activitate de ubiquitin-ligază (E3), suficientă pentru a determina ubiquitinarea și proteoliza ulterioară mediată de proteosomi (Vaux și Silke, 2005). Proteina BRUCE este singurul membru IAP care poate inhiba caspazele atât prin
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
morții celulare decât un mecanism de protecție celulară. Cap. 30. Apoptoza în tumorigeneză Proteina cIAP1 este clivată de caspaza 3 în apropierea domeniului BIR3, rezultând un fragment carboxi-terminal cu capacitate proapoptotică (Clem și colab., 2001), conferită de domeniile CARD și RING Zn finger, și un fragment amino-terminal alcătuit din cele trei domenii BIR, care este degradat rapid. Semnificația fiziologică a clivajului determinat de caspaze nu este încă complet elucidată (Liston, 2003). 30.3.3. ROLUL IAP ÎN CANCEROGENEZĂ Principalii factori de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
se vor erbicida cu Pivot 100 LC CE 1 l/ha., Roundup-0,75 l/ha , la 3 zile după prima coasă. CAPITOLUL VIII. BOLILE LEGUMELOR 8.1. Bolile tomatelor Viroze 8.1.1. Pătarea inelară neagră a tomatelor - Tomato black ring virus Virusul descris în 1946 de K.M. Smith în America este astăzi cunoscut în țările europene, fiind găsit și în România în 1984, pe sfecla pentru zahăr și pe tomate, în seră. Simptome. Pe frunzele plantelor infectate, apar pete inelare
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
sunt foarte vizibile, eliminarea pomilor virotici și tratarea prin termoterapie la 37șC timp de 3-4 săptămâni a puieților, asigură sănătatea plantațiilor nou înființate. 9.1.2.Virusul pătării clorotice a mărului Apple chlorotic leaf spot virus cunoscut și ca Pear ring pattern mosaic virus după simptomele de pe frunzele de păr. Boala a fost observată și descrisă prima dată în Bulgaria de către Christoff, în anul 1938. În țara noastră, această viroză a fost identificată pe pomii bătrâni din Transilvania, în anul 1962
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
alegerii plantelor mamă "libere" de viroze. În vederea depistării și înlăturării pomilor bolnavi din pepinieră, aceștia vor fi examinați în luna mai și începutul lunii iunie, când simptomele sunt foarte vizibile. 9.4.2. Pătarea inelară a frunzelor pomilor sâmburoși Necrotic ring spot virus Pătarea inelară sau ring spotul, denumire sub care mai este cunoscută această viroză, este o boală foarte răspândită la toți pomii sâmburoși, fiind produsă de un complex de virusuri a căror acțiune variază mult în funcție de tulpinile acestora, de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
În vederea depistării și înlăturării pomilor bolnavi din pepinieră, aceștia vor fi examinați în luna mai și începutul lunii iunie, când simptomele sunt foarte vizibile. 9.4.2. Pătarea inelară a frunzelor pomilor sâmburoși Necrotic ring spot virus Pătarea inelară sau ring spotul, denumire sub care mai este cunoscută această viroză, este o boală foarte răspândită la toți pomii sâmburoși, fiind produsă de un complex de virusuri a căror acțiune variază mult în funcție de tulpinile acestora, de planta gazdă cât și de condițiile
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
În 2003 au fost omologate 6 soiuri de cais care sunt rezistente la boli; Adina,Nicușor, Valeria sau tolerante:Auraș, Cristal șI Danubiu. 9.6. Bolile cireșului și vișinului Viroze 9.6.1. Pătarea inelară a frunzelor de cireșCherry necrotic ring spot virus Boala este răspândită în America și Europa, fiind semnalată în țara noastră în anul 1962 de E. Docea și E. Frățilă. Această viroză poate fi întâlnită pe toate speciile de sâmburoase, purtând denumirea de "pătare inelară" (ring spot
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
necrotic ring spot virus Boala este răspândită în America și Europa, fiind semnalată în țara noastră în anul 1962 de E. Docea și E. Frățilă. Această viroză poate fi întâlnită pe toate speciile de sâmburoase, purtând denumirea de "pătare inelară" (ring spot). Simptome. Pe frunzele de cireș apar deseori pete circulare, inelare, de decolorare sau brune, care ating dimensiuni cuprinse între 0,5-1 cm. Țesuturile atacate cad și frunza apare perforată. Alteori, între nervuri apar pete difuze, alungite sub forma unor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Dorobanțu Marioara și Victor, cu domiciliul actual în Germania, 70190 Stuttgart, Urbanstr. 69. 283. Geddert Josef, născut la 11 aprilie 1970 în Mediaș, județul Sibiu, România, fiul lui Compi Stefan și Ana, cu domiciliul actual în Germania, 76437 Rastatt, Berliner Ring 28. 284. Hanu Gheorghe, născut la 7 septembrie 1946 în localitatea Nicolae Bălcescu, județul Botoșani, România, fiul lui Hanu Elena, cu domiciliul actual în Germania, 95676 Wiesau, Marktplatz 5. 285. Hanu Margareta, născută la 9 august 1974 în Constanța, județul
HOTĂRÂRE nr. 33 din 21 februarie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117234_a_118563]
-
Pecsi Alexandru și Olivia, cu domiciliul actual în Germania, 90402 Nurnberg, Jakobplatz 17. 298. Fischer Valeriu, născut la 4 august 1961 în Iași, județul Iași, România, fiul lui Sandu Ioan și Elena, cu domiciliul actual în Germania, 63834 Sulzbach, Berliner Ring 47. 299. Furdui Mirela, născută la 26 aprilie 1969 în Constanța, județul Constanța, România, fiica lui Andrei Ilie și Maria, cu domiciliul actual în Germania, Wurzburg, Am Sonnfeldstr. 6. 300. Gnandt Ecaterina, născută la 24 iunie 1952 în localitatea Carei
HOTĂRÂRE nr. 33 din 21 februarie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117234_a_118563]
-
Agnetha, cu domiciliul actual în Germania, 91541 Rothenburg o.d. Tauber, Spitalg. 14. 806. Niederkorn Elena, născută la 6 februarie 1954 în Onești, județul Bacău, România, fiica lui Mărășteanu Luigi și Eugenia, cu domiciliul actual în Germania, 91056 Erlangen, Wurzburger Ring 17. 807. Stefani Raluca Viorica, născută la 2 iulie 1969 în localitatea Sebeș, județul Alba, România, fiica lui Muntean Romulus și Anna, cu domiciliul actual în Germania, 55120 Mainz, Am Lemmchenstr. 27. 808. Philip Marioara, născută la 29 septembrie 1967
HOTĂRÂRE nr. 33 din 21 februarie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117234_a_118563]
-
Livia, cu domiciliul actual în Luxemburg, 8175 Everlang, Rue de Scandel 8. 961. Kastner Otilia, născută la 20 februarie 1955 în Mediaș, județul Sibiu, România, fiica lui Boesan Constantin și Otilia, cu domiciliul actual în Germania, 81929 Munchen, Stefan George Ring 56. 962. Schlosser Adriana, născută la 24 iunie 1948 în Huși, județul Vaslui, România, fiica lui Munteanu Ion și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 76185 Karlsruhe, Altfeldstr. 22. 963. Gilion Minerva Nicoleta, născută la 19 decembrie 1962 în Timișoara
HOTĂRÂRE nr. 33 din 21 februarie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117234_a_118563]
-
Ion și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 76185 Karlsruhe, Altfeldstr. 22. 963. Gilion Minerva Nicoleta, născută la 19 decembrie 1962 în Timișoara, județul Timiș, România, fiica lui Lazăr Alexandru și Eva, cu domiciliul actual în Germania, 76437 Rastatt, Rheinauer Ring 115. 964. Kast Aurora, născută la 14 noiembrie 1951 în localitatea Vălișoara, județul Alba, România, fiica lui Nicula Alexandru și Livia, cu domiciliul actual în Germania, 91217 Hersbruck, Ostbahnstr. 54. 965. Keul Aranka, născută la 20 decembrie 1965 în localitatea
HOTĂRÂRE nr. 33 din 21 februarie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117234_a_118563]
-
în România, județul Cluj, Cluj-Napoca, Bd Eroilor nr. 43, ap. 2. 2. Toth Erna Elisabeth, cetățean german, născută la 5iunie 1957 în Timișoara, județul Timiș, România, fiica lui Maier Antoniu și Ana, cu domiciliul actual în Germania, 68309 Mannheim, Dornheimer Ring 91. 3. Oproiu Doina, cetățean suedez, născută la 25 aprilie 1945 în localitatea Măneciu Ungureni, județul Prahova, România, fiica lui Moraru Iosif și Maria, cu domiciliul actual în Suedia, 55464 Jonkoping, Duvgatan 45. 4. Schotsch Friderika Margareta, cetățean german, născută
HOTĂRÂRE nr. 61 din 10 martie 1997 privind acordarea cetăţeniei române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117437_a_118766]
-
și Ibolya, cu domiciliul actual în Germania, 86391 Stadtbergen, Hagenmaehderstr. 1. 73. Schneider Engelbert Wolfgang, cetățean german, născut la 7 noiembrie 1951 în Reșița, județul Caraș-Severin, România, fiul lui Adam și Gertruda, cu domiciliul actual în Germania, 72760 Reutlingen, Berliner Ring 118. 74. Schneider Theresia, cetățean german, născută la 5 martie 1952 în localitatea Macea, județul Arad, România, fiica lui Spitzer Andrei și Rosalia, cu domiciliul actual în Germania, 72760 Reutlingen, Berliner Ring 118. 75. Dinu Ioan, apatrid, născut la 5
HOTĂRÂRE nr. 61 din 10 martie 1997 privind acordarea cetăţeniei române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117437_a_118766]