2,775 matches
-
social, aranjamentele instituționale, contribuția beneficiarilor și sustenabilitatea proiectului. Implementarea se realizează prin angajarea unor contracte (licitații) cu terți (firme private, ONG-uri) sub supravegherea directă a comunității și a unității de coordonare a proiectului. În multe situații, pentru a evita risipa de resurse, dar și frauda, transferurile de fonduri se fac direct către terții care realizează diferitele activități. Pe perioada desfășurării activităților, există supervizori locali care se asigură de buna desfășurare a lucrărilor (mai ales sub aspect calitativ), lucrările/implementarea fiind
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
scad dacă apa este extrasă mai rapid decât se poate reface prin mijloace naturale. Cererea de apă poare fi redusă și prin prevenirea pierderilor. Mulți oameni consideră și astăzi că apa este o resursă naturală fără limite, făcând în continuare risipă de apă. De exemplu, cele mai multe aspersoare de grădină utilizează 1000 litri de apă pe oră - echivalentul consumului de apă a unei familii de patru persoane zilnic. Din cauza costurilor ridicate ale conservării apei, astfel de pierderi trebuie să fie împiedicate. Calitatea
Dispunem de suficiente resurse de apă?. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Horeanu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1213]
-
ca euristică pentru ghidarea proiectării instrucționale! În descrierea operațională a scopurilor nu apare nici o valoare specială; în consecință, operaționalizarea devine constrângătoare în raport cu scopurile celor care învață și cu dezvoltarea. Coborârea scopului la nivelul specificațiilor comportamentale poate fi adesea doar o risipă de efort. O anumită „plutire în nori” e binevenită. Concentrarea instruirii poate fi realizată printr-o examinare atentă a scopurilor enunțate, a activităților de învățare și a metodelor de evaluare. Scopurile și obiectivele pot fi concretizate, dar numai atât cât
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Handicap (ANPH), Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului (ANPDC), Ministerul Sănătății și Familiei (MSF), Ministerul Muncii și Solidarității Sociale (MMSS), Ministerul Educației și Cercetării (MEC). Această stare de fapt a permis apariția a numeroase confuzii și tensiuni în sistem, cu o risipă a resurselor și dezorientarea beneficiarilor (persoanele cu dizabilități și aparținătorii acestora); ulterior, în aceste structuri, ca și în domeniul legislativ, au intervenit unele modificări de organizare administrativă sau de revizuire a pachetului de acte normative, specifice unor perioade de tranziție
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
federale să crească cu 64%. Această investiție era destinată să reducă, în cele din urmă, cheltuielile generale prin soluții e-guvernamentale de diminuare a costurilor, printr-un management modern al întreprinderilor și prin reducerea numărului de oportunități de fraudă și risipă. Pentru economia națională - în special, componenta de industrie a tehnologiilor informaționale - lipsa unor sisteme informaționale de încredere, sigure, reprezintă o barieră în calea dezvoltării viitoare. O mare parte din potențiala dezvoltare economică, datorată revoluției tehnologiilor informaționale, urmează a se înfăptui
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
ipostazele lirice într-un mod dinamic, prin succesiunea motivelor: viața ca teatru, singurătatea, arborele emblematic, criza de identitate, proiecția celuilalt. Simbolurile naturii originare se armonizează cu acelea ale spațiului citadin asimilat devenirilor interioare. Următoarele cărți, Oaspetele de piatră și Iluzia risipei de sine, ambele publicate în 1998, sunt diferite ca viziune poetică. În Oaspetele de piatră, R. continuă traseul poetic din cartea de debut: poemele etalează mozaicul straniu al existenței, dând sugestia sfârșitului, marcat de gravitatea spunerii, de unde se insinuează compasiunea
RADULESCU-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289106_a_290435]
-
când incizează tranșee pe piele” (Identificare). Poezia se constituie ca un dialog continuu, cu sine sau cu celălalt, martorul vieții, desemnat frecvent prin „oaspetele de piatră”, metaforă structurantă a universului liric și emblemă a conștiinței revelatorii și frustrante. În Iluzia risipei de sine, R. disociază în mod deliberat registrele stilistice: poezia de notație contrastează cu structurile de tip clasic care vor să fie variațiuni pe o temă de Rilke, meditația și fiorul naturist coexistă sub semnul unui estetism asumat. Dualitatea iubire
RADULESCU-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289106_a_290435]
-
clasic care vor să fie variațiuni pe o temă de Rilke, meditația și fiorul naturist coexistă sub semnul unui estetism asumat. Dualitatea iubire / moarte este obsesia modulată în diversele secțiuni ale cărții. Renunțând la dramatismul sfâșietor, poeta acceptă acum legea „risipei de a înflori în țărână”, pentru ca discursul ei să declanșeze jocul dificil al îmblânzirii și armonizării lumii înconjurătoare. Își simte (aduce) îngerii aproape, în buna tradiție a „poemelor cu îngeri”: „Vino, aproape, îngere,/ și surpă în mine/ aburindă a simțurilor
RADULESCU-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289106_a_290435]
-
versuri în parte cu temă religioasă, imnuri pascale, precum și poezii în care iubirea este încadrată de ample volute imagistice, cu o libertate a mișcării secondată de o sintaxă riguroasă. SCRIERI: Liniștea aerului, București, 1987; Oaspetele de piatră, București, 1998; Iluzia risipei de sine, București, 1998; Chip nevăzut (în colaborare cu Magdalena Constantinescu), București, 2001. Repere bibliografice: Florin Costinescu, Interogație și mișcare, CNT, 1988, 49; Constanța Buzea, Sărbătoare și limb al identităților, AFT, 1988, 12; Ioan Holban, „Liniștea aerului”, CL, 1989, 5
RADULESCU-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289106_a_290435]
-
romancierul și dramaturgul Camil Petrescu. Un soi de ticăloasă punere sub interdicție. Ceva nerod care se simțea obligat să protejeze, să apere cu orice preț pe «marele scriitor», împotriva capriciilor și «veleităților sale științifice», considerate ca o rătăcire, ca o risipă a unui bun, care ar fi aparținut, vezi bine, domnilor protectori. Ca să nu fiu dat afară dintr-o slujbă [...], directorul X m-a obligat să scriu un roman. Ca să pot să-mi câștig apoi existența, mi s-a impus să
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
și ele nevoie de resursele respective. Această din urmă problemă se referă deci la împărțirea resurselor disponibile între diferitele sisteme și subsisteme. Este o problemă de economicitate, în sensul cel mai general al acestui termen: atitudine judicioasă față de resurse, eliminarea risipei, valorificarea cât mai eficientă a resurselor disponibile. Am putea deci defini costul unui sistem drept cantitatea de resurse (mijloace) consumate de către acesta. Cu cât resursele de un anumit tip sunt mai rare sau mai solicitate, cu atât costul respectivului sistem
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
dezvoltare economică, o comunitate poate realiza mai egalitar bunurile disponibile, iar o alta, inegal. În cazul ultimei comunități, gradul mediu de satisfacere al necesităților reale ale membrilor săi poate fi mai scăzut decât în primul caz, din cauzasupraabundenței și a risipei practicate de clasele privilegiate. De aceea este necesar să se ia în considerație ca un criteriu secundar al progresului și structura repartiției produselor. Nu este întâmplător faptul că în societatea modernă există presiuni tot mai accentuate în sensul egalizării economice
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Un consum nerațional nu poate duce, chiar în condițiile abundenței, la un nivel ridicat de satisfacere a necesităților umane. Este necesar de aceea să fie luată în considerație și raționalitatea orientării producției spre nevoi „reale”, „autentic” umane. Războiul, consumul ostentativ, risipa nerațională sunt factori care anulează într-o măsură substanțială potențele productive. Eficienței potențiale a aparatului productiv este necesar să i se aplice deci o corecție referitoare la eficiența umană a utilizării sale. Simptomatic în această privință este cristalizarea, în ultimul
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
palmele întoarse către cer, / Acoperindu-și chipu-nfricoșat sub haină, / Ilie cugetă la marele mister: / În taina-nfăptuită, însuși e o taină...”. Tradiționalismul unor astfel de versuri este contabalansat de importante accente moderniste, în care experiența poeticilor simboliste, cu exotismul și risipa lor de imagini, joacă un rol central. Poetul îl va fi citit cu admirație pe Ion Minulescu: „Văzduhu-i plin de vrajă și cântece s-aud / Reminiscențe, poate, din înfloritul Sud / Cu crocodilii leneși și cu flamingii roz / Și faraonii pașnici
NICULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288456_a_289785]
-
un efect cauzal asupra formei de organizare a partidelor dintr-o anumită țară.2 Regula pluralismului în districtele cu un singur reprezentant încurajează un sistem bipartit. În acest caz, voturile acordate candidaților fără șanse de câștig sunt percepute ca o risipă. Să ne imaginăm o rundă de alegeri între trei partide politice, în care candidatul partidului A este preferat de 15% dintre votanți, candidatul partidului B de către 40%, iar cel al partidului C de către 45%. De asemenea, să ne imaginăm că
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
să-mi mulez de pe acum statuia/ Spre fala mea și cinstea nimănuia...”), succinte arte poetice, scrutează angoase ori bizare peisaje interioare, trasează discret filoanele unei erotici afectat „deocheate”, de fapt pură, profundă, ascuns-sentimentală. Discursul poetic este în general sobru, fără risipă de zgomot și culoare, aproape desuet-convențional, în pofida unor irizații de „mitocănie” (calculată) ori de frondă explicită. Într-un poem - memorabil ca exercițiu de terifiant buf - este evocată tortura foamei atroce, rezolvată absurd, urmuzian (dar și cu sugestii din G. Topîrceanu
PACA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288599_a_289928]
-
de îndată promovată. Anthony Giddens ne-o spune tranșant: „politicienii și activiștii diagnostichează în mod repetat decăderea vieții familiale și solicită reîntoarcerea la familia tradițională”. Dar ce implicații ar avea o astfel de reîntoarcere? Nu e nevoie de prea multă risipă de imaginație pentru a răspunde la o asemenea întrebare, întrucât trecutul oferă lecții: în viața domestică, femeile ar fi mai natural înclinate către îngrijirea copiilor și munca în gospodărie, căci pe piața muncii, bărbații au demonstrat istoric abilități superioare femeilor
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
1979), În lumina înserării (1982), Înstelatele oglinzi (1984), Orfica tăcere (1988), Crepuscularele vitralii (1993), Chemări spre nicăieri și niciodată. Poezii 1985-1995 (1996). Se dedică în același timp prozei - Tărâmul izvoarelor (1968) - și memorialisticii, concepută sub formă de roman autobiografic: Frumoasa risipă (1980), Steaua câinelui (1991), Pinii de pe Golna (1993), Străinul de la miezul nopții (1996), În colț lângă fereastră (2000) ș.a. Una dintre cărți îi apare și în dialectul aromân (Botsili di Didindi, 1993). Exponent al unei comunități străvechi din Munții Pindului
MIHADAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288111_a_289440]
-
Grecii atemporale, ca la Ion Barbu. Proza lui M. este memorialistică deghizată. Scriitorul a ținut de-a lungul timpului mai multe jurnale pe care le-a transformat în tot atâtea romane, evocând fiecare câte o etapă din viața sa. Frumoasa risipă cuprinde anii adolescenței și ai tinereții, ca elev și student în România. Orele de română, latină, germană, mediul școlar, cea dintâi iubire sunt evocate cu nostalgie și emoție. Autoficțiunea continuă cu altă etapă: odată cu intrarea în învățământ, la Bistrița și
MIHADAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288111_a_289440]
-
în memorialistica lui M. o reușită de excepție. SCRIERI: Ortodoxie păgână, București, 1941; Țărâna serilor, București, 1967; Tărâmul izvoarelor, București, 1968; Reminiscențe, București, 1969; Trecerea pragurilor, București, 1972; Elegii, București, 1975; Nimburi, Cluj-Napoca, 1977; Pâinile punerii nainte, Iași, 1979; Frumoasa risipă, Cluj-Napoca, 1980; În lumina înserării, București, 1982; Înstelatele oglinzi, Cluj-Napoca, 1984; Înaltele acele vremi, Cluj-Napoca, 1987; Orfica tăcere, Cluj-Napoca, 1988; Pe muntele Ebal, Cluj-Napoca, 1990; Steaua câinelui, Cluj-Napoca, 1991; Pinii de pe Golna, Cluj-Napoca, 1993; Crepuscularele vitralii, Cluj-Napoca, 1993; Chemări spre
MIHADAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288111_a_289440]
-
arbitrară, brutală și tâmpă, în care toți furau de la oricare, fiecare încerca să se cațere deasupra celuilalt, toate ordinele erau menite să îl degradeze pe cel care le executa, toate lucrurile se făceau - fără a se rezolva! - cu o enormă risipă de materiale, energie și suferință, având ca principiu de funcționare nu eficiența, ci mobilizarea” (p. 430). Am citit într-o noapte o carte totodată extraordinară și modestă, în care autorii nu-și iau decât sarcina rememorării și a mărturisirii. Fără
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
publice, atunci când este necesară, trebuie alocată celei mai mici entități capabile să rezolve problema prin ea însăși (producție locală, națională, subregională, mondială) cu scopul diminuării cheltuielilor generale de transport; 9) creșterea productivității apei în toată diversitatea utilizării ei și diminuarea risipei; 10) reformarea sistemului agroalimentar, regândirea și restructurarea rețetelor meniurilor alimentare (micșorarea consumului de carne, creșterea consumului de vegetale etc.). Ecologia economică reprezintă de asemenea un domeniu relativ nou de cercetare universitară transdisciplinară al cărei obiectiv principal trebuie inversat cumva, fiind
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
și cunoașterea vieții În resursele ei cele mai intime și mai variate (Ă). Dar să mai lămurim un aspect. A fost pomenit aici, În câteva rânduri, poemul Întâlnirea apelor de Ion CARAION 55, acuzat (poemul) de formalism; citesc această inutilă risipă de talent În 61 de strofe și nu descopăr nici o intenție dușmănoasă, reacționară; ce-i drept, n-am să fac rost de ochelarii de cal ai epocii; Îi port pe-ai mei: +0, 50. Dar să citim câteva strofe: «Trebuie
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
sau În uzinele de la Reșița, Anghelescu și Mateica din Drum fără pulbere, inginerul Zmeu și Râmbă din Oțel și pâine nu se dau În lături de la nici o acțiune de sabotaj sau chiar asasinat, pentru a menține sau provoca haosul, dezorganizarea, risipa, demoralizarea. (Ă). Amândouă romanele sunt luminate de un optimism robust, sunt imnuri Închinate muncii creatoare a omului nou. Ele reprezintă În imagini artistice rolul partidului prin cuvântul și fapta fiecăruia, din ruine se Înalță uzine și orașe noi, din câmpii
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
vedere al exprimării. Bineînțeles, numeroasele citate extrase de poetul Breslașu din Viața românească, Contemporanul, Iașul nou (de ce nu și din Almanahul literar) sunt numai o parte din sumedenia de perle stilistice care Împestrițează articolele noastre. Unul din păcatele articolelor e risipa de cuvinte, Înlocuirea pasiunii principiale din patosul verbal. Când criticul nu a studiat Îndeajuns o problemă, el caută să-și camufleze lipsa ideii printr-o avalanșă de cuvinte. Astfel, George Barbu, neadâncind procedeele poetice ale lui Mihu Dragomir (George Barbu
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]