1,944 matches
-
e. E Alicia. Simt că înțepenesc. — Mai întâi, nu găsim loc la Plaza! După care, tortul e un fiasco! Și știți ce am mai auzit? — Ce anume? spune Robyn cu glas temător. Că domnișoara mea de onoare s-a vopsit roșcată! Și o să facă notă discordantă cu celelalte! Toți sunt nesimțiți și egoiști... Ușa e dată în lături violent și Alicia iese nervoasă, iar tocurile ei cui răsună pe parchet asemenea unei rafale de mitralieră. În clipa în care mă vede
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
Pe marginea strachinii Și din aripi a bătut Și pe jidani i-a stropit Și pe toți i-a opărit Și de-atunci Îs jidanii pestriți [= pistruiați] <endnote id="(22, p. 221 ; 64, p. 116)"/>. Pentru a justifica și culoarea roșcată a pistruilor, În unele legende populare ardelenești cocoșul Îi stropește pe evrei cu picături de sânge <endnote id="(22, p. 282)"/>. În altele, cocoșul Însuși preia culoarea roșie ; vezi zicala populară : „Jidovul e stropit de cocoșu’ roșu” <endnote id="(3
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
o altă „maladie evreiască” : menstruațiile masculine - o credință aberantă referitoare la evrei, o prejudecată din zona bio(i)logicului, care a supraviețuit În mod miraculos din Evul Mediu până În pragul secolului XX <endnote id="(503 și 88, p. 256)"/>. Culoarea roșcată a părului, a bărbii și a pielii (datorată pistruilor) este percepută de mentalitatea populară ca fiind o anomalie fizică, una care denotă o anomalie psihică sau morală corespun zătoare. „De omul roș, spân și Însemnat - spune o superstiție moldovenească - să
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și Bucovina <endnote id="(34, p. 25 ; 137, p. 260 ; 309, p. 40)"/> ; căci „Pre omul rău Îl Înseamnă Dumnezeu”, spune un proverb ardelenesc <endnote id="(32, p. 528)"/>. La fel se crede chiar și despre animalele care au blana roșcată. Tot În Moldova de Nord, de exemplu, conform tradiției populare, se recomandă „Să nu ții câne roșu la casă” <endnote id="(137, p. 47)"/>, iar „vaca roșie” este considerată o Întrupare a diavolului, care trebuie alungat cu ajutorul descântecelor magice <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
barba roșii (cel puțin așa era Întruchipat În iconografia medievală) <endnote id="(vezi 235)"/>, roșcovanii erau considerați ființe ale Diavolului (numit În povești Le Seigneur-Rouge) <endnote id="(34, pp. 26 și 243)"/>. De aceea, În unele regiuni din Franța oamenilor roșcați li se interzicea meseria de preot <endnote id="(63, pp. 125 și 152)"/>. Chiar și la evrei, „omului roșu” i se atribuiau puteri deosebite, pentru că doar unul la fel Îi putea veni de hac. „Pentru un evreu roșu [= a roitin
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evreii moldoveni din proza lui Mihail Sadoveanu nu arată altfel. Jupânul Iosub - crâșmarul din povestirea Comoara dorobanțului (1905) - are perciuni rituali, „barba roșie și obrazul pistrui”, Ștrul - birjarul din romanul Floare ofilită (1905) - apare „cu perciuni, cu barba și mustățile roșcate și cu obrazul ca stropit cu sânge” <endnote id="(377, pp. 99 și 142)"/>, jupânul Șulăm - negustorul ambulant de apă gazoasă („zodă electrică”) din nuvela Mormântul unui copil (1906) - are „barba rară, roșcată, ascuțită ; cu mustăți lungi, subt un nas
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
apare „cu perciuni, cu barba și mustățile roșcate și cu obrazul ca stropit cu sânge” <endnote id="(377, pp. 99 și 142)"/>, jupânul Șulăm - negustorul ambulant de apă gazoasă („zodă electrică”) din nuvela Mormântul unui copil (1906) - are „barba rară, roșcată, ascuțită ; cu mustăți lungi, subt un nas mare, c-o față plină cu pistrui”, jupânul Avrum - orândarul din povestirea O umbră (1906) - este descris și el cu „barba roșie” <endnote id="(410, pp. 13 și 280)"/>, iar domnul David - negustorul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a obrazului” <endnote id="(437, p. 54)"/>. Scriitorul cernăuțean Gregor von Rezzori (1914- 1998) nu face eco nomie de clișee atunci când descrie În textele sale memorialistice (Memoriile unui antisemit, 1979) un „evreu inconfundabil” din Bucovina : „Fața lui acoperită de puf roșcat și Înconjurată ca de-o blană de cârlionți sârmoși și arămii era stropită de pistrui. Părea un berbec tânăr care se uită de- aproape la flăcările unui foc” <endnote id="(873, p. 37)"/>. În anii ’30, și poetul evreu H.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
un drapel”, iar „părul de pe pubis [era] roșu asemeni coperților operelor lui Lenin”. „Jidovcuța” avea pielea „numai pistrui vizibilă prin ochiurile de plasă ale ciorapilor”. Galițiana Miriam, „fata israelitului bijutier” - un alt personaj cărtărescian -, are „părul roșu ca flacăra”, „zulufi roșcați și pistrui pe nas și pe umerii obrajilor” <endnote id="(854)"/>. Mai interesant este Însă felul În care imaginea „evreului roșu” a fost folosită În textele cu caracter socio-politic. În 1905, de pildă, În jurnalul său de călătorie prin Basarabia
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
854)"/>. Mai interesant este Însă felul În care imaginea „evreului roșu” a fost folosită În textele cu caracter socio-politic. În 1905, de pildă, În jurnalul său de călătorie prin Basarabia, N. Iorga a descris adesea anume acest tip de evrei : „roșcați, cu pistruie”, „cu barba roșie, Încâlcită și mântuită’n țurțuri”, barbari „care par că vin de-a dreptul din Asia Înfocată” <endnote id="(429, pp. 7 și 93)"/>. Tot „roșcați și pistruiați” Îi vedea Henri Stahl la Începutul secolului XX
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
N. Iorga a descris adesea anume acest tip de evrei : „roșcați, cu pistruie”, „cu barba roșie, Încâlcită și mântuită’n țurțuri”, barbari „care par că vin de-a dreptul din Asia Înfocată” <endnote id="(429, pp. 7 și 93)"/>. Tot „roșcați și pistruiați” Îi vedea Henri Stahl la Începutul secolului XX pe evreii comercianți care ar fi „asediat” cartierul bucureștean Dudești- Văcărești <endnote id="(843, pp. 103 ș.u.)"/>. Într-un interviu acordat la 10 ianuarie 1938 ziarului Paris-Soir, poetul Octavian
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pur semit [sefarzi], cu ten măsliniu, cu ochi negri, cu păr negru, În general, destul de fini și de rasați” și cu care, „la rigoare, ne-am fi putut acomoda”, nu au „nimic În comun” cu „evreii barbari” [așkenazi], „cu tenul roșcat, cu ochii oblici, cu figura lată și plată”, care ar fi năvălit În România „din Polonia și Rusia” <endnote id="(244, p. 24)"/>. Este imaginea clasică a mediilor antisemite românești. Bătându-și joc de scriitorii evrei sau „jidoviți”, cu „rasa
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
următoarele : „Ei [= scriitorii evrei Ion Trivale, Felix Aderca, Benjamin Fundoianu, Alfred Hefter, Aureliu Weiss, Mihail Sebastian] m-au atacat paralel cu dreptcredincioșii creștini antisemiți de la foile naționaliste, tradiționaliste și ortodoxe, În frunte cu răposatul Nae Ionescu. [...] Puntea de trecere Între roșcații fii ai lui Israel și ortodoxia tuciurie o făcea tânărul Mihail Sebastian, evreu nebotezat și frecvent șabăsgoi al pravoslavnicilor” <endnote id="(155, p. 340)"/>. La 10 octombie 1942, În jurnalul său, Mihail Sebastian glosează cu amărăciune pe marginea acestui pasaj
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
său, Mihail Sebastian glosează cu amărăciune pe marginea acestui pasaj : colaborarea sa la ziarul lui Nae Ionescu, Cuvântul, a provocat un șir de „malentendu-uri irevocabile” și a făcut din el prizonierul pe viață al unei imagini false și paradoxale - „colaborator roșcat al unei gazete ortodoxe” <endnote id="(156, p. 476)"/>. Sărind o jumătate de secol, până În zilele noastre, vom vedea că stereotipul cromatic identitar nu a dispărut din discursul politic. Un politician de teapa lui Corneliu Vadim Tudor, de exemplu, anunță
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
noastre, vom vedea că stereotipul cromatic identitar nu a dispărut din discursul politic. Un politician de teapa lui Corneliu Vadim Tudor, de exemplu, anunță mereu - cu o voce de profet al Apocalipsei - că societatea românească ar fi manipulată de reprezentanți „roșcați” ai „conspirației iudeo- masonice”, fie ei din țară sau din străinătate. Într-un interviu acordat În 1995 unui cotidian (Cronica română), președintele Partidului România Mare - pregătindu-și intrarea În campania pentru președinția României - afirma că Emil Constantinescu va pierde competiția
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sau din străinătate. Într-un interviu acordat În 1995 unui cotidian (Cronica română), președintele Partidului România Mare - pregătindu-și intrarea În campania pentru președinția României - afirma că Emil Constantinescu va pierde competiția electorală pentru că este Înconjurat de consilieri „cu barba roșcată” <endnote id="(157, p. 93)"/>. Această ultimă sintagmă pare a fi un tic verbal, care maschează de fapt un clișeu mental. La jumătatea anului trecut, În revista România Mare a apărut o scrisoare anonimă, semnată de „un grup de intelectuali
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cu un cal” <endnote id="(428, pp. 203-204)"/>. De regulă, o gloabă care „merge În trap ostenit”, un cal „cărămiziu, slab, cu coastele și șoldurile ieșite”, trăgând trăsura unui „ovrei” din Moldova (un „jupân cu perciuni, cu barba și mustățile roșcate”), ca În romanul sadovenian Floare ofilită, publicat În 1905 <endnote id="(377, p. 142)"/>. Exista, desigur, și o imagine civilizată a transportului cu trăsura organizat de evrei. În mai 1848, de exemplu, un anume Solomon Rosenthal anunța „cu daraban și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pot grăi... <endnote id="(113, II, p. 164)"/>. Și tot Sfânta Maria era cea invocată În descântecele de deochi (de potcă) <endnote id=" (151, pp. 127 ș.u.)"/>, boală provocată de uitătura rea a „oamenilor cu semne”, inclusiv a evreilor roșcați și pistruiați (vezi capitolul „Omul roșu”) : Doamne ajută-mi, Sfântă Mărie, Potcă mare, potcă mică, Potcă din uitătură, Potcă din mirătură, Potcă din ochi albi, Potcă din ochi negri, Ieși din creierii capului, Din bolboșu ochilor <endnote id="(151, p.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
convingerea că evreii care au mișunat pe Planetă de 1000 de ani Încoace sunt khazarii - populație turcică, trecută la religia mozaică. Altfel nu se poate explica varietatea extraordinară a tipologiilor evreiești existente În lume, printre care și foarte ciudații dolicocefali roșcați și cu pistrui, așa cum e Însuși Sörös, rasă care, În mod sigur, nu se regăsește În nordul Africii sau În Spania sefarzilor (unde predomină tipul brahicefal brunet), ci provine din marea masă turcomană” (România Mare, nr. 477, 3 septembrie 1999
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
omagiată de doi regi” (765, p. 263). În romanul autobiografic Trilogia balcanică al prozatoarei britanice Olivia Manning, doamna Flöhr - tânăra soră a unui bancher evreu din Bucureștiul anilor ’30 - pare să fi preluat unele elemente din portretul Elenei Wolf-Lupescu, amanta roșcată a regelui. Despre doamna Flöhr („frumoasa familiei”, cu părul roșu-arămiu „ca mătasea porumbului” și cu „ochii căprui cu o nuanță roșcată”) se spune că „e una dintre fostele amante ale regelui [Carol al II-lea]” (789, p. 117). 768. Dimitrie
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a unui bancher evreu din Bucureștiul anilor ’30 - pare să fi preluat unele elemente din portretul Elenei Wolf-Lupescu, amanta roșcată a regelui. Despre doamna Flöhr („frumoasa familiei”, cu părul roșu-arămiu „ca mătasea porumbului” și cu „ochii căprui cu o nuanță roșcată”) se spune că „e una dintre fostele amante ale regelui [Carol al II-lea]” (789, p. 117). 768. Dimitrie Gusti, Traian Herseni (coord.), Îndrumări pentru monografiile sociologice, ediție Îngrijită de Septimiu Chelcea și Iancu Filipescu, Editura Universității din București, 2002
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
poporul evreu a ridicat opoziția partizanilor asimilării, dar a oferit speranță multor evrei, atât din Europa occidentală cât și din cea răsăriteană: „Pământul Făgăduit este țara în care vom putea să ne permitem să avem nasul coroiat, barba neagră sau roșcată și picioare strâmbe, fără a fi disprețuiți pentru aceasta. Acolo vom putea, în sfârșit, să trăim liberi și să murim în pace pe un pământ care ne va aparține...”. Ideile lui Theodor Herzl potrivit cărora temeliile unui stat se găsesc
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
minute pe alei străjuite de tufișuri în culori vii și ne oprim în fața unei case din lemn, cu o portiță mititică la intrarea în curtea largă, acoperită cu iarbă și flori. Strigăm și apare Clara, o femeie înaltă, cu părul roșcat până la umeri, cu un accent puternic australian. Suntem invitați în casă și gazda ne dă câteva detalii tehnice. Casa este simplă, constituită dintr-o cameră mare, rotundă, cu câteva saltele așezate de jur împrejur. În centrul camerei se află un
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
vițeii la supt, dar știind că hrănirea odraslelor se petrece în același timp cu mulsul de către stăpâni, care au grijă să le îndulcească traiul cu porția de tain pus în dreptul boturilor lor. Mândrolea era o vacă înaltă, ciolănoasă, cu păr roșcat bătând spre galben, avea coarne mari și arcuite ca ale unei rădaște iar ochii mari aveau cearcăne negre, de parcă ar fi fost machiată. Vițelul ei, Duman, semăna oarecum cu mamă-sa. Cealaltă vacă, Joiana era mai scundă dar împlinită, era
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
agile, fiind un om extrem de activ. Este un om repezit, nu e genul contemplativ. Fața lui nu are o expresie pasiv); cutele de pe fața să dau impresia unui om siret. Are nasul drept, scurt, gros și impun)tor; p)rul roșcat Îi cade pe frunte când într) În acțiune. Balzac l-ar fi simpatizat. Kollek este pentru Ierusalim ceea ce era moș Goriot pentru fiicele sale, ceea ce era v)rul Pons pentru obiectele de art). Dar un fenomen de o asemenea fort
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]