2,155 matches
-
paternitate, când rezultatul analizelor este negativ). 210 In această problemă, vezi Tudor R. Popescu, op.cit. Vol.II, p.71-88. In practica judiciară mai veche s-a hotărât că, acțiunea pentru stabilirea filiației față de tată aparține doar copilului minor ( Trib.Popular Roșiorii de Vede, sen.civ. nr.187 din 1954, în J.N. nr.4 din 1954, p.555 cu note de A. Hilsenrad ).Ulterior, în literatura juridică s-a precizat că, acțiunea pentru stabilirea paternității din afara căsătoriei, poate fi introdusă și de
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
Bădeni nu a liniștit spiritele, ci, dimpotrivă, sătenii au declarat, potrivit ziarului Epoca, din 27 februarie 1907, ca daca „nu vor fi satisfăcuți, își vor face singuri dreptate”. Tensiunile au continuat, autoritățile trimițând în zona importante contingențe militare( Regimentele 3 Roșiori, 7 Călărași, 13 Iași, ș.a.) care au înfrânt rezistență dârza a răsculaților. Pentru a marca eroismul sătenilor, în fața școlii din Bădeni a fost ridicat un monument pentru a aminti urmașilor numele celor care s-au jertfit pentru respectarea înțelegerilor și
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
ca profesor la Liceul Agricol din Alexandria și la Liceul Horticol din Turnu Măgurele, iar între 1960 și 1962 este inginer la Institutul de Cercetări Hortiviticole din București. Revine în învățământ ca profesor la liceele agricole din Drăgănești-Vlașca, Turnu Măgurele, Roșiori de Vede, Alexandria și la Școala de Mecanici Agricoli din Brânceni (județul Teleorman) până în 1969, când se pensionează. A debutat cu versuri în 1932 la revista „Carnet literar” din Buzău. În 1934 a redactat împreună cu Silviu Roda revista „Foc tânăr
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287989_a_289318]
-
, G.M. (pseudonim al lui George M. Ionescu; 9.IV.1892, Roșiori de Vede - ?), publicist și traducător. După studii în teologie și litere la Universitatea din Kiev, I. se dedică unei cariere de publicist (conturată mai precis după 1922), colaborând cu articole literare, traduceri, versuri, proză, articole de ideologie creștină, socială ș.a.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287652_a_288981]
-
j. Teleorman - 5.XII.1974, București), poet, prozator și gazetar. Este fiul Mariei (n. Delcea Bratu) și al lui Tudor Stancu Mitroi, țărani. Urmează cinci clase în satul natal. Din 1915 se întreține singur, fiind ucenic într-o tăbăcărie la Roșiori de Vede, unde fuge „din stăpân în stăpân”. În 1917 e argat la Lisa, pe moșia lui Dinu C. Ioanid (scriitorul Dinu Nicodin). Vara, obligat de ocupanții germani să însoțească, împreună cu alți băieți, un transport de vite spre frontul din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
ani (1918-1920) se angajează ajutor de arhivar la Judecătoria de Ocol și la Prefectura din Turnu Măgurele. În mai 1921 debutează cu un articol în săptămânalul local „Victoria”, tot acum trimițând o poezie la „Adevărul literar și artistic”. Începe, la Roșiori de Vede, în particular, cursul liceal, pe care îl va absolvi târziu, în 1928. Urmează Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București, obținând licența în 1933. În 1925 se căsătorise cu învățătoarea Nicolina Păun și, peste un an
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
în 1933. În 1925 se căsătorise cu învățătoarea Nicolina Păun și, peste un an, i se naște un băiat, viitorul medic și scriitor Horia Stancu. În iarna lui 1925 și în primăvara anului următor efectuează stagiul militar la Regimentul 6 Roșiori din Bălți. De-a lungul acestor ani își câștigase existența ca slujbaș la diferite instituții, printre care Eforia Spitalelor Civile, Ministerul Agriculturii, Fundația Culturală „Principele Carol”, revista „Gândirea” (administrator), Ministerul de Externe (Direcția Presei). Continuă să facă jurnalistică. Îi apar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
, Christea N. (8.IX.1874, Roșiori de Vede - 1.V.1926, Tulcea), folclorist. După cursuri gimnaziale la Giurgiu și liceale la București, urmează, tot în Capitală, Școala Normală Superioară și Facultatea de Litere și Filosofie (1894-1897), unde îl va avea profesor pe B. P. Hasdeu. Predă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290060_a_291389]
-
dintre Otilia și doamna Voitinovici traduce structura clasică inițiat-inițiator (tocmai pentru că nu este o relație gen mamă-fiică)315, structură concretizată și în cuplul bătrână-fetiță din nuvela Podul. Toponimul se regăsește și în Podul, este strada pe care locuiește locotenentul de roșiori și se referă la "femeile tinere, domnișoare, doamne - soții, vreau să spun - văduve, divorțate..." care participă la ritual. Vama poștei este locul de trecere - vama este, prin definiție, un loc de trecere - după prima întoarcere de la țigănci. Sintagma "vămile văzduhului
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
lume. Ea răspunde nevoii noastre de a auzi ceea ce s-a întâmplat, ceea ce pot ei să facă... suntem ființe umane formate din întâmplări"343. Lucrurile întâmplate fac obiectul a patru narațiuni relatate, în nuvela Podul, de Onofrei (despre locotenentul de roșiori), Gologan (despre Stavroghin), Zamfirescu (povestea bătrânei și a fetiței) și Vladimir (despre Emanuel). Ordinea secvențelor narative permite, în structura de adâncime a textului, echivalarea simbolică a istoriilor și stabilirea unor relații de sinonimie între personaje prin rolul comun pe care
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
spațiu, acest izvor etc.)" sau se obține prin tehnici tradiționale ca orientarea. În Podul, orientarea cuplului menționat se realizează prin cartea citită bătrânei (care nu poate muri până nu se întoarce acasă) sau prin hartă, iar în cazul locotenentului de roșiori, prin ritual. Onofrei, naratorul-hermeneut, dezvăluie "misterul activ al Podului, necesitatea de a transcende cunoașterea simbolic-conceptuală și accederea la esența lucrurilor prin identificarea ultimă Atman-Brahman (...) Trecerea podului se întâmplă mai ales în momentul favorabil al celei de a doua nașteri, marcat
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
ultimă Atman-Brahman (...) Trecerea podului se întâmplă mai ales în momentul favorabil al celei de a doua nașteri, marcat simbolic în text prin deschiderea ritualică a celei de a doua sticle"350. Este vorba de ritualul îndeplinit în casa locotenentului de roșiori, împreună cu doi studenți: Când stau la masă, atenția toată le e concentrată asupra Cinei (...) masa de seară e un ritual și nimeni n-are dreptul să-i distragă (...) Dar a doua sticlă trebuie să o deschidă locotenentul (...) A doua oară
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Dar a doua sticlă trebuie să o deschidă locotenentul (...) A doua oară, adică născut a doua oară, renăscut, înviat din morți într-un cuvânt: născut în lumea spiritului"351 (cu un termen al lui Eliade, "naștere mistică"). Numele locotenentului de roșiori se interpretează în strânsă legătură cu mitonimele care-l desemnează. Condiția lui de "Don Juan și totodată Adonis" și, în același timp, "ce izbutise să devină prin Upanishade: atman-brahman"352, redau dificultatea personajului de a exista în cele două universuri
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
unsprezece sau douăsprezece femei. Echivalențe semantice cu femeile implicate în ceremonial, "femei tinere, domnișoare, doamne - soții, vreau să spun - văduve, divorțate..."355 stabilește și toponimul Strada Preoteselor, unde se află casa locotenentului. Analizat din perspectiva filozofiei tantrice, numele locotenentului de roșiori care trece călare spre casă, în amurg, frumos ca un luceafăr, este o metaforă simbolică; personajul apare ca un "un substitut sinonimic al cavalerului unei regalități sacre, un cavaler spiritual, eroul în spirit (Maha-vira) inițiat în soteriologia erosului, un trubadur
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Atman=Brahman și salvarea din ciclul Marii Roți, prin "poarta cea strâmtă", ori printr-un pod; cel care reușește devine Rege al Roții 366. Când centrul discuției celor trei naratori: Onofrei, Gologan și Zamfirescu, îl formează numele prietenului locotenentului de roșiori, ne găsim în situația unui referent cu mai multe nume, deoarece personajul se regăsește în două din cele patru povestiri și este (re)cunoscut de către trei din cei patru povestitori. Referentul este cunoscut din povestea lui Onofrei (despre locotenentul de
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
ne găsim în situația unui referent cu mai multe nume, deoarece personajul se regăsește în două din cele patru povestiri și este (re)cunoscut de către trei din cei patru povestitori. Referentul este cunoscut din povestea lui Onofrei (despre locotenentul de roșiori), din relatările lui Gologan (care crede că îl cunoaște, pentru că îl identifică prin trăsătura originalității de a intra în discuție cu necunoscuți) și din povestirea lui Zamfirescu despre cele două femei, bătrâna și fetița; în această din urmă narațiune, Onofrei
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
dintr-o lume în alta. Numele care funcționează (nu numai) ca abrevieri ale aceluiași grup de descrieri definite sunt Blanduzia și, respectiv, Iancu Gorovei în lumea propusă de Gologan. Deși "descrierile de identificare" cu privire la numele propriu al prietenului locotenentului de roșiori, nu sunt "obscure" și nici "evazive", totuși ele nu ajută la stabilirea identității referentului. Disputa cu privire la identitatea referentului (același, în toate lumile) se datorează faptului că fiecare și-l reclamă ca aparținând lumii propuse de el. În Ivan, numele arhetipal
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
000 de locuitori), care reprezintă circa o treime din numărul total al orașelor țării; ca și cele mici, orașele mijlocii se întâlnesc pe toate treptele de relief: • pe țărmul mării și în Delta Dunării: Mangalia, Tulcea; • în câmpie: Slobozia, Urziceni, Roșiori de Vede, Băilești, Lugoj, Carei. • în regiunea de deal și podiș: Câmpina, Târgu Jiu, Fălticeni; • în regiunea montană: Petroșani, Sfântu Gheorghe, Câmpulung Moldovenesc, Sighetul Marmației. Orașe mari (între 100 000 și 400 000 de locuitori), în număr de 26, situate
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
în Europa în secolul al XVI-lea, poate atinge până la 5 m înălțime. DE REȚINUT județele cu cele mai mari suprafețe cultivate cu floarea soarelui: 1. Constanța; 2. Teleorman; 3. Călărași; 4. Brăila. se produce și ulei vegetal tehnic: la Roșiori de Vede. fabrici de zahăr mai vechi se află la: Bod (jud. Brașov); Sascut (jud. Bacău); Giurgiu; Târgu Mureș; Timișoara. județele cu cele mai mari suprafețe cultivate cu sfeclă de zahăr: 1. Botoșani; 2. Iași; 3. Suceava; 4. Bihor. ACTIVITățI
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
4. Mătasea artificială se obține în Depresiunea Petroșani la ........... III. Indicați prin săgeți corespondența dintre podgorii și unitățile geografice în care se află. AUTOEVALUARE Cotnari Murfatlar Subcarpații de Curbură Câmpia de Vest Odobești Podișul Dobrogei Arad Podișul Moldovei Subcarpații Getici Roșiori de Vede - fabrica de tricotaje INDUSTRIA În țara noastră, această ramură economică este foarte diversificată și cunoaște o repartiție geografică relativ echilibrată. În unele domenii există o îndelungată tradiție, ca de exemplu extracția și prelucrarea aurului, a sării, a anumitor
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Câmpiei Române etc.), minereuri neferoase (Baia Mare și împrejurimile, sudul Munților Apuseni), materiale de construcții (Masivul Dobrogei de Nord), exploatarea lemnului (Carpații Orientali) etc.; b) căile de comunicație: porturi (Constanța — principala poartă maritimă a țării, Galați etc.), noduri feroviare (Pașcani, Făurei, Roșiori de Vede etc.); c) existența unei piețe de consum, respectiv posibilitatea de a comercializa produsele obținute, de regulă în orașe mai mari: București, Iași, Timișoara, Brașov, Craiova, Constanța etc. Cu timpul s-a ajuns la conturarea anumitor areale industriale, fie
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Petru Groza (pentru Stei), Orașul Gh. Gheorghiu-Dej (pentru Onești), Victoria, Zorile, Avîntul, 6 Martie, 30 Decembrie etc. E drept că au fost și nume date spre cinstirea unor evenimente și personalități din istoria noastră anterioară: Grivița, Smîrdan, Plevna, Călărași, Dorobanți, Roșiori, Aurel Vlaicu, Ștefan cel Mare, Ciprian Porumbescu etc. Există, la unele nume de locuri, „viață după moarte“, în sensul că pot fi „resuscitate“ în forme convertite lingvistic sau cultural. Nu sunt rare, de pildă, situațiile cînd toponimele dispar, dar lasă
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Urmează liceul la Călărași și Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București (1926-1929). Între 1927 și 1930 este și funcționar în Ministerul Educației Naționale, după care lucrează ca profesor de limba și literatura română la Călărași, Oltenița și Roșiori de Vede, unde a fost și redactor-șef al revistei „Mugurași”, publicația Liceului „N. și I. Anastasescu” (1938). Colaborează la „Școala Ialomiței”, unde își face debutul în 1934, la „Preocupări literare”, „Drum” (Roșiori de Vede), „Cum vorbim” , „Revista de etnografie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288385_a_289714]
-
și literatura română la Călărași, Oltenița și Roșiori de Vede, unde a fost și redactor-șef al revistei „Mugurași”, publicația Liceului „N. și I. Anastasescu” (1938). Colaborează la „Școala Ialomiței”, unde își face debutul în 1934, la „Preocupări literare”, „Drum” (Roșiori de Vede), „Cum vorbim” , „Revista de etnografie și folclor”, „Teleormanul”. Cercetător al tradițiilor, N. înțelege tradiția într-o accepțiune pe care nu o restrânge la creațiile populare, el fiind interesat și de tradiția creștină a românilor, de cartea de cult
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288385_a_289714]
-
că aceste texte, cum observase B.P. Hasdeu, „răsfrâng într-un mod foarte curios diferitele epoci din istoria românilor”; Christea N. Țapu, care prezintă monografic activitatea principalului realizator al colecției Materialuri folkloristice (1900), coordonată de Gr. G. Tocilescu. SCRIERI: Cărți mucezite, Roșiori de Vede, 1938; Câteva însemnări pe marginea textelor folosite în jocurile de copii, în Studii de folclor și literatură, București, 1967, 333-399; Studii de etnologie, îngr. și pref. Iordan Datcu, Alexandria, 2003. Culegeri: Antologia Bărăganului, Călărași, 1935 (în colaborare cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288385_a_289714]