1,653 matches
-
să fie cel dîntîi între camarazii lui de luptă. Dar părîndu-i-se că este un lucru înjositor să fie sub conducerea altuia, se gîndi să ocupe orașul Fermo, asigurîndu-și pentru aceasta ajutorul unor locuitori ai lui cărora le era mai dragă robia decît libertatea patriei lor, și avînd totodată de partea lui pe Vitellozzo. Îi scrise deci lui Giovanni Fogliani, că, întrucît stătuse mulți ani departe de patrie, voia să vină să-l vadă pe el și orașul lui, și într-o
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
mîna noastră... pornindu-ne cu tătarii ca să le spargem și cuibul din Cetatea Neamțului”. Dar tătarul tot tătar rămâne, fiindcă spune vodă: „Însă tătarii cum au trecut Siretiul au și început a prăda și robi țara pînă în munte, care robie și pradă, nu se va putea uita în veci”. Da’ de unde până unde să sară tătarii în ajutorul lui vodă? În acele vremuri, voievozii tolerau câte un pâlc de tătari care, în schimbul hranei și adăpostului, aveau obligația ca, la nevoie
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
cincizeci de mii de oi, două mii de măgari, și o sută de mii de inși. 22. Căci au fost mulți morți, pentru că lupta venea de la Dumnezeu. Și s-au așezat în locul lor pînă în vremea cînd au fost luați în robie. 23. Fiii jumătății seminției lui Manase locuiau în țară, de la Basan pînă la Baal-Hermon și Senir, și pe muntele Hermon; erau mulți la număr. 24. Iată căpeteniile caselor părinților lor: Efer, Ișei, Eliel, Azriel, Ieremia, Hodavia și Iahdiel, oameni viteji
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85037_a_85824]
-
pe Țadoc; Țadoc a născut pe Șalum; 13. Șalum a născut pe Hilchia, Hilchia a născut pe Azaria; 14. Azaria a născut pe Seraia. Seraia a născut pe Iehoțadac. 15. Iehoțadac a plecat și el cînd a dus Domnul în robie pe Iuda și Ierusalimul prin Nebucadnețar. 16. Fiii lui Levi: Gherșom, Chehat și Merari. 17. Iată numele fiilor lui Gherșom: Libni și Șimei. 18. Fiii lui Chehat: Amram, Ițehar, Hebron și Uziel. 19. Fiii lui Merari: Mahli și Muși. Acestea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85037_a_85824]
-
prins a lega cuvânt de cuvânt, să scot șirag frumos sunător. Dar cuvântul nu m-a lăsat să-l împletesc după voia mea.... Și așa, din stăpân recunoscut al lucrurilor, am ajuns rob la curțile de fum ale cuvântului (nobilă robie) care-i face cinste perpetuă. În „Iartă-i, Mareșale”, apoteotizează numele eroului național din vremuri vitrege când „Eram loviți din trei părți de vechii vrăjmași ai unității noastre și numai tu ai avut puterea să te opui răului din afara și
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
legămîntul. 32. Dar aceia din popor, care vor cunoaște pe Dumnezeul lor, vor rămîne tari, și vor face mari isprăvi. 33. Înțelepții poporului vor învăța pe mulți. Unii vor cade, pentru o vreme, loviți de sabie și de flacără, de robie și de jaf. 34. Cînd vor cade, vor fi ajutați puțin, și mulți se vor uni cu ei din fățărnicie. 35. Chiar și din cei înțelepți, mulți vor cade ca să fie încercați, curățiți și albiți, pînă la vremea sfîrșitului, căci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85076_a_85863]
-
am renunțat, nu mă voi ridica pe ruinele altora. Vai, și când m-am trezit din nou liberă, cu Marinică lângă mine! Parcă m-aș fi smuls dintr-o mlaștină neagră, parcă aș fi evadat, asemenea unei păsări, din colivia robiei. Nu, nu trebuie să distrug În mine ce am mai pur, căci dacă până acuma viața nu mi-a oferit nici măcar o mică satisfacție, de ce să-mi distrug chiar eu bruma de fericire ce mă inundă acum atât de plină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
Dar chiar presupunând că ar fi cum zici dumneata, imputarea sau ocara dumitale n-ar privi pe țăranul nostru, ci pe cei ce l-au emancipat numai de formă și I-au lăsat, în fapt, mai încătușat ca pe vremea robiei. În loc să-i fi dat învățătură și educație cetățenească, a fost menținut cu sila în întuneric. Nu ne-a trebuit țăran-cetățean, ci țăran-animal. Și acuma, culmea batjocurii, îl mai și insultăm că e rău și trândav... A, întreabă-l pe dumnealui
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
omul ar avea un trai de două ori mai bun. În realitate, însă, trei sferturi din truda săracilor merge să întreție huzureala celor ce stăpânesc pământurile. Mai fericiți au fost sclavii de odinioară, care erau hrăniți, îmbrăcați și îngrijiți în schimbul robiei, pe când țăranii noștri, robotind mai rău ca robii, nu ajung să-și câștige nici măcar mâncarea omenească și trebuie să cerșească și să rămâie veșnic datori la ciocoi, ca să nu moară de foame... Ion Dragoș, învățătorul, vorbea din propria experiență, trăind
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
avem pământ... ― Pământ, pămînt! mormăi Iuga. Cei din bătrâni nu râvneau la pământurile boierilor și au trăit mai bine. ― Alte vremuri erau pe-atunci, conașule! zise Vasile Zidaru. ― Am fost robi, boierule! strigă iar Marin Stan. Luați-ne iar în robie, că poate așa o fi mai bine de noi! ― Ba v-ați învățat să umblați numai cu cerșitul! strigă Miron Iuga, enervat puțin de stăruința țăranilor. ― D-apoi noi ne-am tot rugat și ne rugăm, că atâta putere avem
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Slabi, cu membrele alungite și carnea subțiată pe oase, păreau două lebede cu gâturile încolăcite. În spate, așezându-se grijuliu mai departe de foc, Faraon ațipise cu capul pe burduful acordeonului. Tresărea din când în când, spaimele vieților trecute în robie îl făceau să se sperie în somn, burduful însoțea dezmorțelile lui cu câte un vaiet prelung. Când s-au schimbat vremurile, am crezut că o să dispară și groapa de gunoi... spuse Bunelu. — De ce-i spui groapă ? întrebă Pârnaie, care nu
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
lui Neemia, fiul lui Hacalia. În luna Chișleu, în al douăzecilea an, pe cînd eram în capitala Susa, 2. a venit Hanani, unul din frații mei, și cîțiva oameni din Iuda. Iam întrebat despre Iudeii scăpați care mai rămăseseră din robie, și despre Ierusalim. 3. Ei miau răspuns: "Cei ce au mai rămas din robie sunt acolo în țară, în cea mai mare nenorocire și ocară; zidurile Ierusalimului sunt dărîmate și porțile sunt arse de foc." 4. Cînd am auzit aceste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85121_a_85908]
-
eram în capitala Susa, 2. a venit Hanani, unul din frații mei, și cîțiva oameni din Iuda. Iam întrebat despre Iudeii scăpați care mai rămăseseră din robie, și despre Ierusalim. 3. Ei miau răspuns: "Cei ce au mai rămas din robie sunt acolo în țară, în cea mai mare nenorocire și ocară; zidurile Ierusalimului sunt dărîmate și porțile sunt arse de foc." 4. Cînd am auzit aceste lucruri, am șezut jos, am plîns, și m-am jelit multe zile. Am postit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85121_a_85908]
-
avem grîu în timpul foametei." 4. Alții ziceau: Am împrumutat argint punînd zălog ogoarele și viile noastre pentru birul împăratului. 5. Și totuși carnea noastră este ca și carnea fraților noștri, copiii noștri sunt ca și copiii lor, și iată, supunem robiei pe fiii noștri și pe fetele noastre, și multe din fetele noastre au și fost supuse la robie; suntem fără putere, căci ogoarele si viile noastre sunt ale altora." 6. M-am supărat foarte tare cînd le-am auzit plîngerile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85121_a_85908]
-
împăratului. 5. Și totuși carnea noastră este ca și carnea fraților noștri, copiii noștri sunt ca și copiii lor, și iată, supunem robiei pe fiii noștri și pe fetele noastre, și multe din fetele noastre au și fost supuse la robie; suntem fără putere, căci ogoarele si viile noastre sunt ale altora." 6. M-am supărat foarte tare cînd le-am auzit plîngerile și cuvintele acestea. 7. Am hotărît să mustru pe cei mari și pe dregători, și le-am zis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85121_a_85908]
-
casele nu erau zidite. 5. Dumnezeul meu mi-a pus în inimă gîndul să adun pe mai mari, pe dregători și poporul, ca să-i număr. Am găsit o carte cu spițele de neam ale celor ce se suiseră întîi din robie, și am văzut scris în ea cele ce urmează. 6. Iată pe cei din țara care s-au întors din robie, din aceia pe care îi luase robi Nebucadnețar, împăratul Babilonului, și care s-au întors la Ierusalim și în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85121_a_85908]
-
poporul, ca să-i număr. Am găsit o carte cu spițele de neam ale celor ce se suiseră întîi din robie, și am văzut scris în ea cele ce urmează. 6. Iată pe cei din țara care s-au întors din robie, din aceia pe care îi luase robi Nebucadnețar, împăratul Babilonului, și care s-au întors la Ierusalim și în Iuda, fiecare în cetatea lui. 7. Au plecat cu Zorobabel, Iosua, Neemia, Azaria, Raamia, Nahamani, Mardoheu, Bilșan, Misperet, Bigvai, Nehum, Baana
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85121_a_85908]
-
adus ramuri, și au făcut corturi pe acoperișul caselor lor, în curțile lor, în curțile Casei lui Dumnezeu, pe locul deschis dinaintea porții apelor și pe locul deschis de la poarta lui Efraim. 17. Toată adunarea celor ce se întorseseră din robie a făcut corturi și au locuit în aceste corturi. Din vremea lui Iosua, fiul lui Nun, pînă în ziua aceasta, nu mai făcuseră copiii lui Israel așa ceva. Și a fost foarte mare veselie. 18. Au citit în cartea Legii lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85121_a_85908]
-
liberi, între barbari, decât împovărați între romani". În același sens se exprima și scriitorul Salvian din Galia, pe la 450: "Romanii se duc la goți, burgunzi sau alți barbari și se asociază cu aceștia. Ei preferă să fie liberi sub aparența robiei, decât să fie robi sub aparența libertății". Și el adaugă: Ei caută la barbari omenia romană, căci la romani nu mai pot suferi neomenia barbară". În perioada de sfârșit a Imperiului Roman se constată o scădere a populației, părăsirea terenurilor
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
bulgarii de pe Volga înrudiți cu ei. Pustiirile provocate de huni au fost de mari proporții, necunoscute până atunci în Europa, multe orașe au fost literalmente distruse, fiind refăcute abia sub Justinian și mulți oameni au fost uciși sau luați în robie. În regiunile aflate sub stăpânirea lor directă, printre care și teritoriile Daciei, distrugerile și pustiirile au fost simțitor mai reduse, hunii nu s-au așezat statornic, ca popor de păstori nomazi, decât în regiunile de stepă, mai ales în cele
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
și ei uciși pentru cutezanța arătată. Deducem din expunerea acestor evenimente că raporturile avari-slavi au fost încordate o bună vreme. Dar, paradoxal, la un moment dat, complexitatea împrejurărilor face ca avarii, aliați ai Imperiului, să elibereze pe "romanii" luați în robie de sclavini.15 Năvălirile avare par să fie acelea care au împuținat elementul romanic, pe care-l putem numi, la sfârșitul secolului al VI-lea, românesc, pe malul drept (sudic) dunărean. Teofan, istoric bizantin, arată că, în 579, "chaganul avar
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
guvernatorul Traciei. Numărul celor ce vorbeau latina, în nordul Dunării, creștea și datorită prizonierilor romani aduși de slavi din sud. Procopius, în Istoria secretă, spune că de pe urma actelor de pradă ale slavilor, 20.000 de romani sunt duși anual în robie în părțile scitice, adică în nordul Dunării.19 O importantă mărturie contemporană despre romanicii din nordul Dunării și conviețuirea lor cu slavii, în a doua jumătate a secolului al VI-lea, este Strategiconul împăratului Mauriciu. Astfel, aflăm că prizonierii luați
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Dunării), supusă înainte avarilor, trece acum, după 803, sub dominația ("suzeranitatea") statului bulgar, în aceleași condiții în care mai înainte aparținuse avarilor. Un scriitor bizantin spune explicit că "avarii fiind învinși de franci, Krum și bulgarii i-au luat în robie pe cei rămași", adică rămășițele avare alungate peste Tisa de oștile lui Pipin, fiul lui Carol". Cronica francă spune că "după înfrângerea avarilor, Pipin s-a retras în fața bulgarilor, căci avarii fiind nimiciți, socotea că aceștia nu mai puteau face
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
liberi organizați în obști teritoriale. Războaiele și anexiunile teritoriale au dus la ruinarea țărănimii și căderea ei în stare de dependență față de de nobilime, care și-a sporit proprietățile și puterea politică. În urma războaielor, s-a adăugat o categorie nouă, robii, care proveneau dintre prizonierii de război. Să mai precizăm că statul bulgar condus de hani n-a bătut monedă, n-a folosit intens moneda în relațiile comerciale-aceasta a avut circulație redusă. Adoptarea creștinismului de către bulgari a dus la necesitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
secol, ei reușesc să se întoarcă în câmpia Salonicului, înfățișându-se acum ca o masă barbară amestecată, vorbind grecește, latinește, slavonește și bulgărește. În acest mod, sub formă de legendă, avem în acest text amintirea păstorilor aromâni (sud-dunăreni) luați în robie, care își păstrează limba și credința, și vin să se așeze împreună cu slavii (bulgarii) în Macedonia. Preotul din Dioclea (episcop din Muntenegru) înfățișează realitățile din apusul peninsulei într-o cronică din secolul al XII-lea, în limba latină, venirea slavilor
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]