521,664 matches
-
nu mai acorde burse pentru etnicii maghiari din România, pentru a-i determina să rămînă pe plaiurile natale. Să ne imaginăm ce ecou ar fi avut o cerere asemănătoare din partea PSD adresată țărilor care acordă burse sau care primesc cetățeni români temporar sau definitiv. Revenind la UDMR și la cererea sa, cine a sădit în rîndurile tinerilor maghiari din România ideea că nu pot face studii în țară fără a li se prejudicia identitatea etnică? UDMR a ajuns, în prezent, să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15011_a_16336]
-
a sădit în rîndurile tinerilor maghiari din România ideea că nu pot face studii în țară fără a li se prejudicia identitatea etnică? UDMR a ajuns, în prezent, să ceară Budapestei să nu mai acorde sprijin intelectual maghiarilor de cetățenie română deoarece aceștia nu se mai întorc în România. Asta nu e vina Budapestei, la fel cum nu e de pildă vina Bucureștiului că acordă burse de studii tinerilor din Republica Moldova și că mare parte dintre acești tineri nu vor să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15011_a_16336]
-
după aceea. Am detectat în CURIERUL NAȚIONAL un editorial scris de un anume Cristian Unteanu, Bruxelles. Subiectul dlui Unteanu e distincția (sau asocierea) dintre rromi și țigani. Editorialul său, care poate sta ca probă pentru maniera în care unii ziariști români privesc problema țiganilor care emigrează din România, literalmente scandaloasă, are un singur "merit". Ne reamintește că acest domn scria pe vremuri, pentru pagina externă a României literare, foarte vibrante articole de elogiere a regimului Ceaușescu. E adevărat, nu în calitate de corespondent
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15011_a_16336]
-
politică. E pentru prima oară cînd Banca Națională a României afirmă că își va lua în serios și acest rol, de care nu s-a putut ocupa atîta timp cît n-a avut control asupra evoluțiilor leului. Potrivit unui raport al Societății Academice Române, guvernul cu cea mai încărcată schemă din Europa este cel de la București. Astfel că avem ministere care se calcă pe picioare, ministere care există fără a-și justifica existența și supra-ministere menite să facă ordine în haosul ministerelor existente. Premierul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15011_a_16336]
-
Valeria Guțu Romalo Problema protejării/apărării limbii române - corolar și răspuns la constatarea mereu reiterată a deteriorării și degradării ei în uzul actual - a fost adusă în atenția opiniei publice în ultima perioadă de două evenimente. Cel care a provocat mai multă agitație în jurul său a fost propunerea
Media electronică, model de exprimare by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/15014_a_16339]
-
exprimarea corectă și prin greșelile înregistrate, nu îmbogățește cunoașterea fenomenului) are o semnificație deosebită din perspectiva activității sociale destinate cultivării exprimării și a limbii, putînd marca o etapă nouă în abordarea problemelor ridicate de modul actual de utilizare a limbii române, obiect constant de nemulțuumire a unei 'anumite părți' a opiniei publice, al cărei interes față de soarta limbii naționale a cunoscut, în cursul ultimului deceniu, alternarea intervalelor �mocnite" cu �evenimente", mai mult sau mai puțin oficiale, cu răsunet variabil. Elementul inedit
Media electronică, model de exprimare by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/15014_a_16339]
-
sau mai puțin oficiale, cu răsunet variabil. Elementul inedit al celui de al doilea eveniment menționat, deosebit de important sub aspectul eficacității �curative" a manifestărilor de acest fel, îl constituie conștientizarea responsabilității diverselor forme de mass-media față de uzul general al limbii române, prin relevarea rolului de model lingvistic (principal), pe care li-l conferă statutul lor în viața societății actuale. Exprimarea corectă (obiectiv al oricărei acțiuni de protejare a limbii) presupune stăpînirea exigențelor specifice complexe impuse de utilizarea unei anumite limbi, între
Media electronică, model de exprimare by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/15014_a_16339]
-
exprimare. Puțini din �agenții" acestei forme de activitate sînt însă conștienți de acest statut și de răspunderea socială pe care o implică. De aceea, prin numeroși reprezentanți ai săi, mass-media continuă cu nonșalanță să agreseze lingvistic pe vorbitorul de limbă română, oferindu-i continuu exemple negative de exprimare. De-a lungul anilor, faptul a fost adeseori constatat și denunțat de specialiști și de nespecialiști, cu diverse ocazii. Relevarea greșelilor de limbă și aprecierile severe ale prestației lingvistice a mass-media, ca și
Media electronică, model de exprimare by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/15014_a_16339]
-
auditor), dar au rămas fără ecou în rîndul slujitorilor mass-media, în "textele" cărora continuă să apară forme de exprimare neglijentă, neadecvată, nerecomandabilă, dar și nu arareori greșită. O confirmă constatările recentei acțiuni de monitorizare, care ajunge la concluzia că �Limba română este - într-o măsură îngrijorătoare - incorect și neglijent vorbită la radio și televiziune". Fenomenul ca atare, persistența în postura de �exemplu negativ", poate fi explicat nu numai prin neatenție și insuficientă cunoaștere a exigențelor limbii la nivelul de utilizare presupus
Media electronică, model de exprimare by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/15014_a_16339]
-
accentele puse în concluzii, a reliefat tocmai elementul de responsabilitate al emisiunilor de radio și televiziune, care reprezintă în societatea actuală componenta cu pondere maximă a "ambianței lingvistice", modelînd prin frecvența exemplului (abundent propus) �starea" (și evoluția ulterioară) a limbii române. Speranța este ca prin sublinierea acestui aspect, inițiativa CNA și concluziile monitorizării să aibă mai mult impact decît încercările anterioare. Ar fi în firea lucrurilor ca această acțiune - avînd o adresă atît de directă și fiind sprijinită de foruri culturale
Media electronică, model de exprimare by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/15014_a_16339]
-
a emisunilor de radio și televiziune, rezultat care cere dinartea celor care le realizează supravegherea autocritică atentă a propriei performanțe lingvistice. Constituindu-se în model de exprimare îngrijită, radioul și televiziunea ar putea contribui mult mai mult la salvgardarea limbii române decît prin lecțiile de bună exprimare, propuse - în diverse formule - atenției ascultătorilor. Eficacitatea emisiunilor de acest fel pare a fi destul de limitată dacă avem în vedere abundența greșelilor de limbă care persistă în textele oferite de mass-media �publicului", ascultătorului sau
Media electronică, model de exprimare by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/15014_a_16339]
-
observațiile, explicațiile, recomandările emisiunilor cu acest profil. Caracterul contraproductiv al acestei atitudini a fost cu claritate pus în lumină de rezultatele recentei monitorizări. Dezbaterea din 20 iunie ar putea avea o semnificație majoră din perspectiva preocupărilor de �protejare a limbii române" dacă ar reuși să convingă factorii �operativi" din mass-media că (și ei) pot greși (și) ca exprimare (a cărei corectitudine nu derivă automat din simpla angajare într-o formă de activitate mediatică) și că buna cunoaștere și corecta folosire a
Media electronică, model de exprimare by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/15014_a_16339]
-
ar reuși să convingă factorii �operativi" din mass-media că (și ei) pot greși (și) ca exprimare (a cărei corectitudine nu derivă automat din simpla angajare într-o formă de activitate mediatică) și că buna cunoaștere și corecta folosire a limbii române reprezintă o componentă esențială (și) obligatorie a profesionalismului în termenii impuși de funcțiile sociale ale instituției (instituțiilor) mediatice, între care se încadrează - și nu în ultimul rînd - cea de �model" lingvistic la nivelul comunicării sociale. O consecință benefică a �sensibilizării
Media electronică, model de exprimare by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/15014_a_16339]
-
profesionalismului în termenii impuși de funcțiile sociale ale instituției (instituțiilor) mediatice, între care se încadrează - și nu în ultimul rînd - cea de �model" lingvistic la nivelul comunicării sociale. O consecință benefică a �sensibilizării factorilor de decizie" la pericolul �degradării limbii române" - la care fac referire documentele dezbaterii - ar fi acordarea unei ponderi mai mari criteriului competență lingvistică în grila concursurilor de angajare.
Media electronică, model de exprimare by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/15014_a_16339]
-
intri la o idee, apoi la o fandaxie etc.? în fine, vorba englezului (în traducere), cui îi pasă? Să păstrez, așadar, prudența și să(-mi) revin la obiect. Nu sunt deosebiri - nici majore, nici medii, nici minore - între un scriitor român din București și altul din Cluj, Oradea, Alba Iulia, Satu Mare, Baia Mare, Chișinău, Timișoara, Brașov etc. etc. Sunt deosebiri doar de talent, cultură, stil, viziune, forță expresivă, adică doar de natură scriitoricească. Restul e competiție (cel mai adesea surdă) de acces
Ioan Moldovan "Nu sunt un fan al ideii de generație" by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/14980_a_16305]
-
Baia Sprie, la Baia Mare, la Oradea (din primăvara lui 1989 și până acum) - nu m-am simțit frustrat, întristat, înciudat că nu sunt și nu scriu în București. Credeam, cred și acum (vai? vai!) că sunt și scriu în literatura română. Altfel, când am prilejul să fiu o zi-două în București, numaidecât mă bucur, descind în localele (e un plural sărac, un dual, căci e vorba doar despre restaurantul Uniunii și de terasa Muzeului Literaturii) frecventate de scriitorii bucureșteni (între care
Ioan Moldovan "Nu sunt un fan al ideii de generație" by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/14980_a_16305]
-
literatură (dacă sunt poeți), să nu se amăgească, să fie puternici și adevărați, să nu transpire pentru a fi la modă, dar nici leneși la cunoașterea valorilor, să nu fie trufași, ci curajoși cultural vorbind, să fie iubiți de limba română. (martie 2002, București - Oradea)
Ioan Moldovan "Nu sunt un fan al ideii de generație" by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/14980_a_16305]
-
Cristian Teodorescu M-am dus acum vreo cinci ani la Muzeul Țăranului Român să-i iau un interviu lui Horia Bernea. Ratez întîlnirea. Dl director vă cere scuze - a părut ceva neașteptat în program... Cum și în programul meu se ivise o oră cu care nu știam ce să fac, încep să mă
Colecționara de kitschuri by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15036_a_16361]
-
apocaliptice asupra literaturii postrevoluționare. Pe toți ne interesează foarte tare lista de cărți pe care am întocmi-o în cazul unui exil pe o insulă pustie. Ion Pop vine cu o listă fără surprize, plină de personalități incontestabile ale literaturii române, comentate corect, �cuminte", atitudine deliberată în modestia ei. se intitula prima carte de versuri a lui Ion Pop. Cartea lui Ion Pop este încă un semn că literatura română se află într-o etapă a autopromovării, într-o epocă a
Biata mea cumințenie by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15020_a_16345]
-
cu o listă fără surprize, plină de personalități incontestabile ale literaturii române, comentate corect, �cuminte", atitudine deliberată în modestia ei. se intitula prima carte de versuri a lui Ion Pop. Cartea lui Ion Pop este încă un semn că literatura română se află într-o etapă a autopromovării, într-o epocă a listelor. Criticul intuiește că este necesară (re)propunerea literaturii cu tot ce are ea mai bun - o atitudine pozitivă într-o mare de pesimism penibil al cărei slogan este
Biata mea cumințenie by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15020_a_16345]
-
mai bune cărți din ultimul deceniu, însă nu pune sub semnul întrebării nimic din succesele editoriale care îi pică în mînă. Prima parte, cea în care este analizată literatură memorialistică, se încheie cu un eseu despre puterea pierdută a scriitorului român: autorul face o excelentă trecere în revistă a pierderilor suferite de literatura română după '89. Bineînțeles, cel mai greu de suportat este tocmai faptul că scriitorul român nu mai este o forță, nu mai are putere. Ion Pop propune o
Biata mea cumințenie by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15020_a_16345]
-
din succesele editoriale care îi pică în mînă. Prima parte, cea în care este analizată literatură memorialistică, se încheie cu un eseu despre puterea pierdută a scriitorului român: autorul face o excelentă trecere în revistă a pierderilor suferite de literatura română după '89. Bineînțeles, cel mai greu de suportat este tocmai faptul că scriitorul român nu mai este o forță, nu mai are putere. Ion Pop propune o acceptare a noii realități, un care nu se învîrte în nici un caz în jurul
Biata mea cumințenie by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15020_a_16345]
-
analizată literatură memorialistică, se încheie cu un eseu despre puterea pierdută a scriitorului român: autorul face o excelentă trecere în revistă a pierderilor suferite de literatura română după '89. Bineînțeles, cel mai greu de suportat este tocmai faptul că scriitorul român nu mai este o forță, nu mai are putere. Ion Pop propune o acceptare a noii realități, un care nu se învîrte în nici un caz în jurul literaturii și-al scriitorului: �Scriitorii din zona noastră central-europeană și estică vor trebui, desigur
Biata mea cumințenie by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15020_a_16345]
-
cu implicații sociale, se află mai multe lucruri. Cel dintîi este amploarea pe care televiziunea a luat-o după 1989, din pricina numărului enorm, mai ales prin comparație cu trecutul, de ore de emisie, de crainici, pe scurt, de vorbitori, limba română a scăpat aproape cu totul de sub control. Nimeni n-a mai urmărit o selecție a vorbitorilor, în funcție de felul cum se exprimă. Au pătruns pe ecran o groază de inși pentru care limba are secrete impenetrabile. Al doilea motiv al degradării
Un simpozion incendiar, concluzii devastatoare by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15056_a_16381]
-
sport, afaceriști, vip-uri, cum li se spune, și care, ascultați fiind de milioane de oameni, transmit cu multă promptitudine și eficiență boala. Și, desigur, un motiv care nu poate fi trecut cu vederea, este școala, din ce în ce mai neatentă în privința corectitudinii vorbirii românilor. Există cîteva încercări de a sistematiza erorile. Nu există mijloace de a le combate. Dar chiar și descrierea și catalogarea lor este un început. Ca să corectezi, trebuie, mai întîi, să studiezi eroarea. Nu sînt lingvist, dar cred că știu care
Un simpozion incendiar, concluzii devastatoare by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15056_a_16381]