2,161 matches
-
rnde? și când? - cu luna împreună” (Autoportret în mișcare). Nicicum uitarea nu se va așterne peste numele tău, Poete! Promitem că „aceiași sori căzători depun rotundul stingerii în lacrimile noastre...” (Amintirea poetului) Acum și-ntotdeauna! Dan Plăeșu Incursiune în proza romanescă „Mă aflu înlăuntrul sufletului meu...” De patru decenii și jumătate, pentru DAN PLĂEȘU viața înseamnă mistuire, vibrație, înnobilare a cuvântului scris. Talantul Kărăzit (dar divin întru îndumnezeire) rodește cu patos, ca o torță arzândă întru iubire, frumusețe morală, sensibilitate. Cunoscut
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
în îngăduință, în toleranță. Finalul acestei complexe povești de viață seamănă cu șuvoiul înspumat al torentului surprins de hăul prăSăstios - revărsare în abrupt... Sfâșietor de trist... în tot acest conglomerat al bulversantelor încununări ale verbalului, ceea ce extragem, spre exemplu, din romanescul lui Dan Plăeșu - cu referire, expres, la Veghea (1985) sau la Lucrare de control la istorie (1989) - reținem urmărirea, dezinformarea, spălarea creierelor „oamenilor muncii”, pentru a vedea doar partea bună a societății românești antedecembriste. Iar pentru ca această cizelare să nu
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
secvențelor descriptive, în fine, una didactică cu valențe profund novatoare grație lecturilor orientate și unor variate exerciții de redactare de texte descriptive. Astfel, prima parte focalizează doar asupra descrierilor de peisaj, atît de apreciate și, nu o dată, supralicitate de genul romanesc, cu cele patru variante, descrierea ornamentală, descrierea expresivă, descrierea reprezentativă și descrierea productivă, fiecare analizată, din perspectivă istorică, pe baza reflecțiilor teoretice, atît cît există, și a producțiilor ficționale personale ale scriitorilor, în modul de funcționare și funcțiile ce o
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
practici culturale diferite (poezie, pictură, cartografie etc.), însă aceasta ar fi depășit cu mult atît limitele competenței noastre, cît și ale proiectului nostru. De aceea, ne-am îndreptat atenția doar asupra descrierilor de peisaj și a manifestărilor acestora în genul romanesc. Ca semioticieni, constatăm că povestirile nu pot fi lipsite de un minimum de decor și de actori: evenimentele (seria temporală a narațiunii) necesită un spațiu (iar seria spațială va reține în special atenția noastră). Cu alte cuvinte, descrierea pare să
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
autor se servește de procedee generale; despre acestea se va discuta, în funcție de proiectul personal de scriitură (de scopul și de finalitatea lui). Capitolul 1 Descrierea ornamentală Originea descrierilor pe care le calificăm drept ornamentale trebuie căutată, cu precădere, în literatura romanescă greco-latină și în epopee. [...] studiind descrierea epopeilor grecești, constatăm că în ele se pune accentul, în cvasitotalitate, pe obiectele al căror caracter ornamental și estetic deosebit este afirmat și subliniat. R. Debray-Genette, 1980, p. 296 Dacă vorbim despre ceea ce aduc
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
228 În măsura în care elocința judiciară, cît și elocința politică au fost, încă din Antichitate, detronate de elocința epidictică (elogii aduse unor persoane, locuri, monumente...), descrierea, creatoare de elogii, preocupîndu-se deci de ornament și estetic, s-a impus dincolo de epic, în textele romanești și istorice sub formă de "prozopografii" (descrieri de ființe animate) și de "topografii" (descrieri de inanimate). După un proces istoric complex în ale cărui detalii nu intrăm aici, Evul Mediu și chiar mai tîrziu, pînă la romanescul eroico-galant din secolul
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
epic, în textele romanești și istorice sub formă de "prozopografii" (descrieri de ființe animate) și de "topografii" (descrieri de inanimate). După un proces istoric complex în ale cărui detalii nu intrăm aici, Evul Mediu și chiar mai tîrziu, pînă la romanescul eroico-galant din secolul al XVII-lea (Honoré d'Urfé, Mlle de Scudéry, La Calprenède...) și-a însușit tradiția retorică antică. Această moștenire a luat forma unui topoi ("clișee durabile sau scheme de gîndire sau de expresie") care a "modelat" scrierea
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
secolul al XVII-lea (Honoré d'Urfé, Mlle de Scudéry, La Calprenède...) și-a însușit tradiția retorică antică. Această moștenire a luat forma unui topoi ("clișee durabile sau scheme de gîndire sau de expresie") care a "modelat" scrierea epică și romanescă, constituind "teoria și tezaurul formelor literare"3. Trebuie spus că ne aflăm în interiorul unui dispozitiv cultural în care noțiunile de autor, de originalitate și de proprietate nu sînt încă "idei literare" în sensul înțeles de Adrian Marino 4. Din contra
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
să iasă din cadrul narațiunii epice: "Fiți rapizi și preciși în narațiuni Generoși și opulenți în descrieri Prin asta trebuie să-i etalezi versului eleganța". Capitolul 2 Descrierea expresivă Pe la mijlocul secolului al XVII-lea, o parte deloc de neglijat a producției romanești (romane de călătorie, romane burlești...) contestă tradiția "eroică", dar mai ales, în secolul al XVIII-lea, descrierea de peisaj, locus amoenus, va primi statutul de clișeu. (6) [...] Iedera îndrăgostită se-mpletea în ramurile tînărului ulm, mai încolo vița de vie
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
ce sînt cenzurate în paginile narative. Descrierea creează o poveste așteptată, servindu-se de dinamica narativă interzisă de convenția romanului. L. Perrone-Moises, ibidem, p. 306 Din cele de mai sus, se înțelege că metafora ar fi figura dominantă a scriiturii romanești (sub forma unei operațiuni de asimilare, cf. paginilor 141-142). (16) Fie o alee lungă de copaci, asemănătoare cu interiorul unei catedrale, în care arborii sînt coloane și coroanele lor închipuie arcurile bolții, la capătul căreia se ivește prin frunziș o
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
e aproape indispensabil să o aplici. Gasparin notează cazul unui lionez care a cultivat cereale pe același ogor timp de o jumătate de secol.... G. Flaubert, p. 38 Un ultim indiciu al tensiunii rezultate din introducerea informațiilor enciclopedice în textul romanesc: dorința de completitudine este marcată de prezența descrierilor negative, sub forma, încă o dată, a unei enumerații: (25) Și dacă n-am reușit să văd nici miraleți, nici baliștrii, nici tetrodoni, nici hipocampi, nici juani, nici centriscii, nici blenii, nici surmuleți
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
crustaceelor [...]. Ar fi trebuit să amintească de clasa cyrrhopodelor care cuprinde ciclopi, argule și clasa anelidelor pe care cu siguranță le-ar fi împărțit în tubicule și în dorsi-brachii. J. Verne Cînd enunțurile științifice și tehnice sînt asimilate de scriitura romanescă, ele iau forma unor descrieri ale entităților specifice ("specimen") avînd un suport referențial precis: (27) Ești grozav, Conseil! strigai eu. Domnul mă măgulește. De loc, dragul meu. Ai dat aici o lovitură de maestru. Să prinzi o pasăre vie din
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
spune că descrierea joacă aici un rol preponderent: intriga trebuie, înainte de toate, să permită expunerea unei lumi, a unei societăți, a unui fenomen cultural, a unui paradox filosofic sau cosmic, în aspectele lor cele mai concrete, imitînd viața (fără de care romanescul ar lăsa loc pentru ceea ce se numește prospectiv, 1971, p. 110). Două roluri majore pot fi atribuite descrierilor mimetice, în cazul genului romanesc "realist": 1. construirea spațio-timpului povestirii, "cronotopul" său (Bahtin, 1978), "autoreferința" sa (Arrivé, 1972), "socialitatea" sa (Duchet, 1973
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
cultural, a unui paradox filosofic sau cosmic, în aspectele lor cele mai concrete, imitînd viața (fără de care romanescul ar lăsa loc pentru ceea ce se numește prospectiv, 1971, p. 110). Două roluri majore pot fi atribuite descrierilor mimetice, în cazul genului romanesc "realist": 1. construirea spațio-timpului povestirii, "cronotopul" său (Bahtin, 1978), "autoreferința" sa (Arrivé, 1972), "socialitatea" sa (Duchet, 1973); 2. prezentarea actorilor povestirii. În ambele cazuri, efectul căutat este cel de realitate și, de aici, cel de adevăr: Locul este fundamentul povestirii
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
conotații: Este incontestabil faptul că la originea evocărilor cărora Balzac li se consacră, se află fie o atentă documentare, fie amintiri cît se poate de precise. În multe din aspectele sale, ținutele eroinelor sînt în perfectă concordanță cu exigențele cronologiei romanești [...]. Făcînd ca, în timpul balului organizat de contele Lanty, Doamna de Rochefide să poarte o rochie de mătase (Sarrasine, Pleiada, volumul VI, p. 1050), Balzac respectă tendința generală de la începutul anului 1830 pentru ținutele de acest gen. "În ce privește rochiile, tendința era
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de orientare diferită (externă sau internă). În funcție de aceste criterii, pot fi distinse, așa cum J. Lintvelt propunea la un moment dat, trei tipuri narative: Tipul narativ auctorial: 1) percepție externă nelimitată [...] naratorul auctorial este omniscient și percepe din exterior ansamblul lumii romanești; 2) percepție internă nelimitată [...] naratorul omniscient dispune de o percepție infailibilă a vieții interioare ce ține chiar de inconștientul tuturor actorilor. Tipul narativ actorial: 1) percepție externă limitată: extrospecție. Adoptînd perspectiva unui actor [...], naratorul nu va putea oferi decît prezentarea
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
voi insista asupra a doi tropi esențiali care concură la apariția, în mod spontan, a imaginației spațiale. Sinecdoca este cea care se definește prin ideea includerii; cealaltă, metonimia, prin ideea de coexistență. Ambele au capacitate particulară de creație: în descrierea romanescă ele fac să varieze o logică a spațiului și o logică a imaginației, sau mai bine spus, o logică a imaginarului prin faptul că ele vorbesc despre și structurează o lume. R. Debray-Genette, 1984 Scrierea realistă: metonimia și sinecdoca A
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Reamintim că am definit metaforele intradiegetice (p. 68) ca metafore ale căror elemente, comparant și comparat, aparțin aceleiași diegeze. Or, este suficient ca elementul comparant, odată stabilit, să se extindă pentru a dezvolta o celulă narativă, adevărata producție a materiei romanești. Leçon de choses, de exemplu (p. 15 și 19), începe prin animarea imaginii descriptive a unei furtuni: (82) Valuri verzi, pietre violete, spuma, cerul aflat foarte aproape sînt trasate din linii subțiri ca niște virgule sau cornuri minuscule, aruncate la
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
În cel de-al treilea extras, credința personajului că va muri curînd se proiectează în simbolistica peisajului ("iarnă", "gheață", "oglindă", "rece"...). EXERCIȚIUL A.3. Inspirîndu-ne din lucrarea lui M. M. Cauterman și B. Graczyk din 1986, putem propune următorul extras romanesc, prezentînd un personaj și casa în care acesta locuiește: Se întoarse, mergînd cu pași mari. O apucă pe un bulevard mărginaș și se îndreptă spre strada Boursault, unde se afla locuința lui. Imobilul înalt, cu șase etaje, era locuit de
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
imperfect și perfect simplu). Criteriile tipologice nu intervin decît în ultimul rînd: textele 3 și 5 sînt considerate cataloage de vînzare și din această cauză sînt excluse, în timp ce textele 1, 2 și 4 sînt acceptate ca fiind fragmente de povestiri romanești. Pentru a facilita lectura, trebuie neapărat, așa cum sugerează autorii, să fie învățată identificarea indicilor formali și propusă de exemplu o primă lectură, lectură baleiaj, concentrată pe: specificul suportului (roman vs. catalog), indici tipografici, abrevieri, indicații cifrate și vocabular (specializat sau
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Costea, 182 pag. • Elemente de filozofia limbii, Ioan Oprea, 408 pag. • Formele elementare ale dialecticii, Jean Piaget, 192 pag. • Limbajul publicistic, Stelian Dumistrăcel, 280 pag. • Mediatizarea discursului electoral, Viorica Roșca, 253 pag. • Modernizarea sistemului electoral, Radu Sorin, 290 pag. • Pariziana romanescă. Mit și modernitate, Elena Prus, 260 pag. • Periferia textului, Lane Philippe, 198 pag. • Psihomotricitatea. Metodologia educării și reeducării psihomotrice, Constantin Albu, Adriana Albu, Tiberiu Leonard Vlad, Ioan Iacob, 260 pag. • Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX, Ion Gh. Stanciu
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
a melodramei nu putea fi benefică pentru romanul lovinescian: în fond, era vorba de o formă teatrală în miezul unui univers epic. Fie că privim ceea ce a ieșit un roman teatral -, fie că deplângem ceea ce s-a ratat un roman romanesc, bilanțul e tot cu minus. Melodrama înseamnă fracturare a narațiunii, stereotipare a relațiilor dintre personaje, absență a interiorității. Ea presupune o insistență aproape exclusivă pe construcția dramatică a scenelor și pe acumularea lor brută, în detrimentul respirației epice ample. Într-o
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
a relațiilor dintre personaje, absență a interiorității. Ea presupune o insistență aproape exclusivă pe construcția dramatică a scenelor și pe acumularea lor brută, în detrimentul respirației epice ample. Într-o epocă obsedată să traducă prin metafore arhitectonice sau muzicale complexitatea construcției romanești, Lovinescu exploatează o figură picturală, "pointilismul", pentru a justifica o fabricare prin simplă aglomerare de episoade. Antonio Patraș ne face să vedem, în esență, un mod de producere a unui rebut romanesc, o poetică a eșecului: asistăm la orchestrarea unei
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
traducă prin metafore arhitectonice sau muzicale complexitatea construcției romanești, Lovinescu exploatează o figură picturală, "pointilismul", pentru a justifica o fabricare prin simplă aglomerare de episoade. Antonio Patraș ne face să vedem, în esență, un mod de producere a unui rebut romanesc, o poetică a eșecului: asistăm la orchestrarea unei vaste operațiuni de deconstrucție a mașinii epice, în care ideea melodramatică se convertește în tehnică narativă iar tehnica deformează romanul. Mulți vor găsi aici explicația ultimă a ratării lui Lovinescu. Ceea ce a
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
și să transfere numeroase fragmente în texte de factură diferită, cu un pronunțat caracter ficțional, în felul nuvelei sau chiar al romanului (gen preferat, cultivat de-a lungul întregii cariere). Lovinescu se gândea, se pare, și la succes or, ficțiunea romanescă a avut mereu trecere la publicul larg. Să reținem deocamdată că procedeul cu pricina semnalează cristalizarea unei serioase conștiințe critice, conturate pe deplin ulterior, în maniera obiectivată cerută de principiul revizuirilor și de teoria mutației valorilor estetice. Autorul nu vrea
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]