18,636 matches
-
unor obiecte sacramental - liturgice și bisericești, spre folosul duhovnicesc al Mănăstirii Tăriceni din județul Călărași, condusă de către Părintele Protosinghel Pahomie Buruiana. 21 Noiembrie 2014 - seară duhovniceasca cu titlul "Sfântă Taină a Spovedaniei sau Pocăinței în viață Bisericii. Locul, rolul și rostul ei în viață familiei creștine, contemporane, precum și despre datoria creștinului de a-L mărturisi pe Domnul Iisus Hristos - Euharistic, în societatea contemporană, secularizata", invitatul din cadrul acestei manifestări fiind Părintele Protos. Dr. Nectarie Petre - Starețul Mănăstirii Crasna - Prahova. 24 Noiembrie 2014
BISERICA “SFÂNTUL ANTONIE CEL MARE” TITAN – BUCUREŞTI – SCURTĂ PREZENTARE (MICROMONOGRAFIE) de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1434088054.html [Corola-blog/BlogPost/348584_a_349913]
-
durerea și tristețea îmi rup inima-n două. Tu... / ești jumătătatea inimii mele, / ești visul meu, ești stăpânul emoțiilor...” (,,Ploaia”, Sandra Fortuz). La pragul maturității, când se simt înstrăinați chiar și de ei înșiși, îi frământă întrebări despre viață și rostul ei. Viitorul vine cu un mare semn de întrebare și unii sunt nesiguri în fața lui: ,, Viitorul este în fața mea, / Mă întreb: / Ce mă așteptă? / Oare o să triumfez? / Care este destinul meu? / Atâtea întrebări și niciun răspuns... (,,Cu gândul la viitor
Cenaclul Literar ,,Tinerele Condeie” by http://uzp.org.ro/cenaclul-literar-tinerele-condeie/ [Corola-blog/BlogPost/93330_a_94622]
-
tot on vaiet ș-on plâns. A intrat în bucătăria de vară, a strecurat laptele. În târnaț, sprijinit cu umărul pe țocul ușii, o urmăream, gânditor. Cum să-i explic că exact asta vreau, un vaiet și-un plâns cu rost care să schimbe vaietul și plânsul cu chip de neant?! Foto: Arhiva personală Marcu Jură - O dzâs tata că mă scoate/ De la tot și de la toate./ De la domni și de la soarte/ Nu mă poate! Cum ț-o fi soartea. Că
Povestea ca viață by https://republica.ro/povestea-ca-viata-soartea [Corola-blog/BlogPost/338394_a_339723]
-
mă poate! Cum ț-o fi soartea. Că, dacă ț-o fi scris cu oile, atuncea n-ai să pot scăpa dint-ahasta nici în gaoră de șerpe! - Nu știu, Tușa, eu nu cred în soarta. Dacă există soarta, eu ce rost mai am? Și ce rost mai are Dumnezeu? - Păi cum ce rost?! tresari Tușa. Rostu ți l-o scris Dumnzău. Cum să te naști, ce feli să fii, can să mori. Da cum umbli pe unie umbli, ăia de tini
Povestea ca viață by https://republica.ro/povestea-ca-viata-soartea [Corola-blog/BlogPost/338394_a_339723]
-
fi soartea. Că, dacă ț-o fi scris cu oile, atuncea n-ai să pot scăpa dint-ahasta nici în gaoră de șerpe! - Nu știu, Tușa, eu nu cred în soarta. Dacă există soarta, eu ce rost mai am? Și ce rost mai are Dumnezeu? - Păi cum ce rost?! tresari Tușa. Rostu ți l-o scris Dumnzău. Cum să te naști, ce feli să fii, can să mori. Da cum umbli pe unie umbli, ăia de tini să țânie. Că io te
Povestea ca viață by https://republica.ro/povestea-ca-viata-soartea [Corola-blog/BlogPost/338394_a_339723]
-
scris cu oile, atuncea n-ai să pot scăpa dint-ahasta nici în gaoră de șerpe! - Nu știu, Tușa, eu nu cred în soarta. Dacă există soarta, eu ce rost mai am? Și ce rost mai are Dumnezeu? - Păi cum ce rost?! tresari Tușa. Rostu ți l-o scris Dumnzău. Cum să te naști, ce feli să fii, can să mori. Da cum umbli pe unie umbli, ăia de tini să țânie. Că io te trimet acu la bolta (magazin) să-mi
Povestea ca viață by https://republica.ro/povestea-ca-viata-soartea [Corola-blog/BlogPost/338394_a_339723]
-
noi nu este un simplu răspuns, ci reprezintă esența gândirii Părintelui Dumitru Popescu care ne adună spre a ne hrăni cu darurile teologiei sale. Chiar sfinția sa spunea, ca un testament lăsat teologilor de azi, că teologia sa își va împlini rostul numai în măsura în care va plămădi și cultiva, în mintea celor care o studiază, puterea iubirii spre dezvoltarea ideilor la care el a ajuns. Observăm că dragostea și iubirea ce au stat la baza studiului său și pe care le-a inserat
PĂRINTELE PROFESOR ŞI ACADEMICIAN DUMITRU POPESCU (1929 – 2010) – ÎMPLINIREA A CINCI ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1531 din 11 martie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1426055783.html [Corola-blog/BlogPost/344113_a_345442]
-
Se ivesc la locul lor. Temătoare și zburlite, Ies gângănii și jivine, Zburda-n voie fericite, Totu-i cânt și numai bine. A trecut că o minuta, Ziua parcă nici n-a fost, Cade seară boare muta Încheind al zilei rost. Pleacă ziua vine amurgul Printre munți și pește vai, Cursul zilei-i numai unul Pentru buni și pentru răi. Usurel-si urmează calea Și firescul obicei, Zbierând toți: vine culcarea! Și un miros frumos de tei. După seară vine noapte
O ZI DE VARA de EDI PEPTAN în ediţia nr. 1767 din 02 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/edi_peptan_1446454484.html [Corola-blog/BlogPost/342817_a_344146]
-
octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Eu sunt în timp un călător Fără popas în astă lume Iar tu la fel un muritor Ce poate vrei sau nu...a spune Ceva ce ar putea schimba Mentalități ,idei, destine!? Dar n-are rost sau....ar avea Să spui ceva așa ca mine? Nu schimb nimic și nici nu vreau Decât să stau și să primesc Zâmbete, lacrimi și să stau Pe locul meu să vă privesc! Referință Bibliografică: DORINȚĂ / Mariana Stoica : Confluențe Literare
DORINȚĂ de MARIANA STOICA în ediţia nr. 2129 din 29 octombrie 2016 by http://confluente.ro/mariana_stoica_1477754326.html [Corola-blog/BlogPost/358987_a_360316]
-
Peste niciun minut ne-a sunat Mario Crețu, consilierul ministrului, și ne-a cerut să-l sunăm dacă e nevoie, să nu mai postăm pe FB. Se va rezolva cererea, a zis! Din telefon în telefon, am reușit să facem rost de numarul managerului de la Pantelimon. L-am sunat, i-am spus cine suntem (dotasem acum câțiva ani o sală de nașteri acolo) și l-am rugat sa ne spună nevoile spitalului, medicamente, echipamente, orice. A zis, „da, sigur, vă mulțumim
„Ce se întâmplă cu voi, oameni buni?!” Ce nu știu pacienții care dau bani la medic by https://republica.ro/zce-se-intampla-cu-voi-oameni-buni-ce-nu-stiu-pacientii-care-dau-bani-la-medic [Corola-blog/BlogPost/337780_a_339109]
-
concertează OCS? Băieții se întorc la Cluj pentru un concert de la care ne așteptăm să fie cel puțin extraordinar, mai ales că nu vin singuri, deschiderea fiind rezervată celor de la Toy Machine. Despre OCS nu știu dacă mai are vreun rost să spun mare lucru, cred că toată lumea cunoaște măcar în linii mari trupa, cu o istorie nu chiar scurtă, mai exact de 14 ani (trupa s-a înființat în '97). Dan Amăriei (vocal), Nicolae Aramă (chitară / bass), Cezar Panait (chitară
Omul cu Șobolani la Circul Zburător by http://www.zilesinopti.ro/articole/754/omul-cu-sobolani-la-circul-zburator [Corola-blog/BlogPost/99911_a_101203]
-
urmă, Deșteptând tot ce are omul mai bun, Chiar clipitele deștepte din străbuni. De-ai uita și ce nu s-a trezit cumva, Te-ar uita și amintirea ce-i a altcuiva, Și-ai mai fi o uitare fără de niciun rost, Devenind amintirea ce nicicând n-a fost! De n-am fi amintiri și n-am putea uita, Mereu trăindu-ți viața în amintirea ta, Și a cuiva ce din uitare nu poți să-l uiți, Chiar de antipozii memoriei fiind
DE NE-AM AMINTI CE NU PUTEM UITA .. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1410041353.html [Corola-blog/BlogPost/362233_a_363562]
-
tradiția neamului cu înțelegerea mersului lumii și, în principal al Europei, ar putea să reediteze miracolul interbelic', mai spune domnia sa. - Stimate Domnule Consilier Adrian Papahagi, mulțumindu-vă pentru posibilitatea realizării acestui interviu, v-aș întreba, pentru început, care ar fi rostul cărturarului în lumea de astăzi, de la noi cel puțin, unde se vorbește nu rareori despre un haos? Despre o prelungită reașezare a valorilor? Care este prestația lui în politic? - Îmi place că folosiți cuvântul cărturar, căzut în desuetudine în epoca
DIALOG CU ADRIAN PAPAHAGI, CONSILIER AL MINISTRULUI AFACERILOR EXTERNE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 146 din 26 mai 2011 by http://confluente.ro/Eu_nu_concep_civilizatia_europeana_fara_crestinism_dialog_cu_adrian_papahagi_consilier_al_ministrului_afacerilor_externe.html [Corola-blog/BlogPost/344344_a_345673]
-
pentru aceasta ar trebui să existe școli de ucenici sau de secretare - deplâng, de altfel, declinul acestui tip de învățământ vocațional. Cred într-o educație bazată pe cunoaștere și cultură. Cred în erudiție și rafinament, ceea ce înseamnă învățat pe de rost date, formule, declinări, partituri, poezii. Dar vă veți fi convins că sunt un personaj profund conservator. Un învățământ care înlocuiește cunoștințele cu competențele va înlocui știința cu meșteșugul, erudiția cu îndemânarea și nu va face decât să erodeze tradiția și
DIALOG CU ADRIAN PAPAHAGI, CONSILIER AL MINISTRULUI AFACERILOR EXTERNE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 146 din 26 mai 2011 by http://confluente.ro/Eu_nu_concep_civilizatia_europeana_fara_crestinism_dialog_cu_adrian_papahagi_consilier_al_ministrului_afacerilor_externe.html [Corola-blog/BlogPost/344344_a_345673]
-
gândire kantian, are constant tendința să își oprească, în acest caz, secunda în loc. Motivul e unul fără precedent: marele artist al Rusiei a știut să comunice mereu dincolo de cuvinte cu lumea căreia i se adresează și căreia îi caută, necontenit, rostul. Plisetskaya a întărit, la rându-i, cu precădere acest principiu specific spațiului său natal. Și, așa precum drumul Lunii noaptea își urmează în taină linia sa predestinată, poemul din necuvinte al Mayei transformă, printr-un dramatism ce depășește barierele cotidianului
IA LIUBLIU MAIA! (Я ЛЮБЛЮ MAЙЯ) de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1430911706.html [Corola-blog/BlogPost/344049_a_345378]
-
profesorilor universității și luă tramvaiul spre facultatea sa. Era dornic să-și informeze prietenii despre meniu și restul discuțiilor purtate cu patronul barului și să stabilească scenariul ce va urma pus în aplicare la petrecere. - Salut, derbedeilor. Gata, ați făcut rost de fracuri? își întâmpină el râzând prietenii. - Ce băi, te-a prins insolația? Nu vezi că nu-i soare afară? De unde frac? o făcu pe supăratul Andrei. - Glumeam și eu, măi, mânca-v-aș gurița voastră. De ce vă speriați? Mai
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1405430516.html [Corola-blog/BlogPost/349278_a_350607]
-
pentru ai săi, fie o lucrare neisprăvită. Când rana i se va vindeca, însă, pasărea va zbura cu tot cu ață. Va zbura nestingherită, „Cu vie nostalgie, cu lacrimi și cu teamă”, așa cum spune în poezia „Ce liniște...” . Dar și cu bucuria rostului împlinit, cu speranță și încredere. Orizontul este deschis, de la zenit la nadir și așteaptă doar semnalul zborului. E o chestiune de timp. Zborul ei va fi monitorizat și nu va mai putea fi oprit de nici un fel de intemperie. Are
DE VERA CRĂCIUN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 451 din 26 martie 2012 by http://confluente.ro/O_revarsare_alba_de_iubire_zapada_d_cezarina_adamescu_1332758453.html [Corola-blog/BlogPost/346403_a_347732]
-
singur, ca să ți-l poată fixa la loc. Apoi te bandajează, te lasă să te vindeci și te trimite nou-nouț să îți întâmpini iubirea cu care îți vei petrece restul vieții. Nu dispera și nu te frânge, toate au un rost, nimic nu se întâmplă doar de dragul întâmplării sau al inimii frânte. Referință Bibliografică: Oglinzi / Nuța Istrate Gangan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 476, Anul II, 20 aprilie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Nuța Istrate Gangan : Toate Drepturile Rezervate
OGLINZI de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 476 din 20 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Oglinzi_nuta_istrate_gangan_1334973451.html [Corola-blog/BlogPost/340657_a_341986]
-
care rămâne Sergio, cel pe care îl iubea și pe care “îl așteptase să urce pe munte, să o caute și s-o găsească.” Fosta Divă ajunge pe Munte și pătrunde într-o altă lume, o lume veche, arhaică, cu rosturi din veșnicie. Aici o găsește Mutu, om ce trăiește “în cealaltă parte a Piscului”, care vânează împreună cu lupii. El o duce în casa lui Barbă, bărbat “voinic ca un taur, dar blând din fire ca mielul și frumos ca un
O CARTE DESPRE DOUA CIVILIZATII, SEMNATA MELANIA CUC de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 164 din 13 iunie 2011 by http://confluente.ro/_femeie_in_fata_lui_dumnezeu_o_carte_despre_doua_civilizatii_semnata_melania_cuc.html [Corola-blog/BlogPost/367181_a_368510]
-
alții primejdiile”, ce își câștigă traiul din “negoț cu miere și păstrăvi”. “Un altDumnezeu” Dacia, femeia cu nume simbolic, trăiește un vis, într-o lume arhaică, a cutumelor, în care oamenii se închină „bătrânului Zeu”, nefiind încă pregătiți să accepte “rosturile și legile primite de la un alt Dumnezeu, unul care Se născuse din femeie pentru ca mai apoi să se lase prins, crucificat, cum le povestea preotul sosit la ei de la Pont.” În timp ce asistă la o ceremonie ritualică, “în creierul” ei “se
O CARTE DESPRE DOUA CIVILIZATII, SEMNATA MELANIA CUC de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 164 din 13 iunie 2011 by http://confluente.ro/_femeie_in_fata_lui_dumnezeu_o_carte_despre_doua_civilizatii_semnata_melania_cuc.html [Corola-blog/BlogPost/367181_a_368510]
-
Părintele Episcop Ioan Selejan, a fost înălțat în treapta arhierească, onorifică de Arhiepiscop, de către Preafericitul Părinte Daniel Ciobotea - Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Atașată fiind Bisericii, doamna profesoară Luminița Cornea încearcă în acest volum să-și lămurească anumite întrebări despre locul, rostul și menirea omului pe acest pământ. Căutarea unor răspunsuri la multele și variatele probleme care o preocupă și o frământă au determinat-o să se îndrepte și să se adreseze unui ales părinte duhovnisc, în persoana Arhiepisopului Ioan. Cu alte
LUMINITA CORNEA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_luminita_cornea_.html [Corola-blog/BlogPost/367336_a_368665]
-
prim semn al demnității acelor națiuni. Nu suntem noi primii care ne dorim o Catedrală a mântuirii neamului. Două lucruri mi-au atras atenția în ultimele săptămâni: 1. emisiunea de divertisment realizată de Carmen Avram, în care distinsa doamnă făcuse rost de câțiva infractori spirituali - preoți caterisiți pentru abateri grave de la morala creștină (a se vedea lucrarea Mitropolia caterisiților de la Secuieni) - autointitulați episcopi și mitropoliți în așa-numita biserică paralelă, prezentându-i opiniei publice ca pe niște modele demne de urmat
CÂTEVA GÂNDURI SINCERE, IMPRESII MĂRTURISITOARE ŞI IDEI APOLOGETICE DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1463029814.html [Corola-blog/BlogPost/369218_a_370547]
-
Știut este faptul că cei care au rămas în afara corabiei lui Noe au murit din punct de vedere fizic dar și spiritual. Desigur, bisericuțele din lemn, chiar dacă sunt expuse la incendii, și-au avut și își au frumusețea, rolul și rostul lor; nu contestă nimeni acest adevăr, deși înaintea acestora au fost alese ca locuri de rugăciune peșterile rupestre și chiar bisericuțele din paiantă. Însă atunci când realitatea pastoral-misionară din teren îți cere altceva, tu - preot, episcop, arhiepiscop, mitropolit sau patriarh - trebuie
CÂTEVA GÂNDURI SINCERE, IMPRESII MĂRTURISITOARE ŞI IDEI APOLOGETICE DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1463029814.html [Corola-blog/BlogPost/369218_a_370547]
-
mare, Visătoare plângea marea Visătoare. Visător stătea străinul Lângă țărmul ei de dor, Visător murise țărmul Visător. Visători coralii mării Au iubit de atâtea ori Visători îi bate marea Visători.” Ei bine, poemul acesta pe care îl știu pe de rost, l-am recitat de multe ori în minte. Îmi plăcea pentru lumina și melancolia inefabilă pe care le exprimă. Imaginează-ți, dragă Emilia, poemul acesta scris la 14-15 ani îmi place și astăzi! Pe la 16 ani, pentru că citeam pe vremea
INTERVIU DE EMILIA ȚUȚUIANU, FRAGMENT de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1482508119.html [Corola-blog/BlogPost/374190_a_375519]
-
acest tip de concluzie explicația faptului că țările membre ale Uniunii Europene, care au trecut prin experiența traumatizantă a comunismului, sunt mai reticente, maisuspicioase și mai sceptice decât colegele lor occidentale, a căror corectitudine politică învățată de decenii pe de rost se întinde iresponsabilă între egoism și naivitate. Deceniile de represiune sălbatic organizată și de savante și diabolice manipulări i-au învățat pe estici să caute și să descopere răul programat, oricât de înșelătoare i-ar fi aparențele”, a spus ea
Discurs teribil al Anei Blandiana by http://uzp.org.ro/discurs-teribil-al-anei-blandiana/ [Corola-blog/BlogPost/93600_a_94892]