4,986 matches
-
extrase, au fost publicate de către D.E. Kunina și V.M. Endakova, " Das Wirken der KI für die Schaffung nationaler Fronten gegen den Faschismus" in Beiträge zur Geschichte des Arbeiterbewegung, Berlin, al 15-lea an, 1973, nr.5, pag. 774-789. (Traducere din rusă). 14 Morten Thing, The Danish CP and the Resistance, comunicare la seminarul de la Nanterre, 1989. 15 "Ulenspiegel, Volksdagblad voor Vlaanderen" (Rudi Van Doorslaer, De Kommunistische Partij van België en het sovjet-duits niet-aanvalspakt, Bruxelles, 1975); José Gotovitch, op. cit. 16 Pe 4
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
à mai 1941" in Les Communistes français de Munich à Chateaubriant (1938-1941), Paris, FNSP, 1987, pag.201-265. 21 D.E. Kunina, "Georges Dimitrov, Kominternul și problemele marelui război patriotic al poporului sovietic" in Georges Dimitrov, révolutionnaire et théoricien, Moscova, 1982 (în rusă), pag. 302-304. 22 D.E. Kunina, op. cit., pag. 304-305. 23 Henri-Christian Giraud, De Gaulle et les communistes, Albin Michel, 1988, 537 de pagini. 24 Joan Barth Urban, Moscow and the Italian Communist Party. From Togliatti to Berlinguer, Tauris Publishers, Londra, 1986
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
Communisme, 11 / 12, 1986. "Ouvrir une nouvelle phase de la lutte pour le socialisme. Résolution de la direction du PCI. 30-12-1981" in Cahiers marxistes, nr.100, ianuarie 1982. TABLA DE MATERII PREFAȚĂ .............................................................................. INTRODUCERE ................................................... LA ORIGINILE COMUNISMULUI OCCIDENTAL ......... Evoluția socialismului înainte de 1914 ...................... Revoluția rusă ................................................... CALEA REVOLUȚIEI ÎN EUROPA ........................... Spre Internaționala Comunistă ............................... Partidul Comunist German .................................... Cazul italian ..................................................... Vicisitudinile socialismului francez ......................... Congresul al II-lea al Internaționalei Comuniste ........... Congresul de la Tours .......................................... Unificarea KPD ................................................ Fondarea Partidului Comunist din Italia ..................... SCHIMBAREA INTERVENITĂ LA AL III-LEA CONGRES AL
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
să realizeze nimic trainic dacă baza socială și economică a națiunilor nu corespunde edificiului politic și juridic pe care vrem să-l construim în mod pașnic.” . Conflictul chino-japonez, atacarea Etiopiei de către Italia fascistă, reocuparea zonei renane de către Germania hitleristă, războiul ruso finlandez, reprezintă tot atâtea crize în fața cărora Liga Națiunilor s-a dovedit a fi neputincioasă. Considerăm că elementul definitoriu care i-a lipsit Ligii Națiunilor a fost o forță militară proprie cu ajutorul căreia să poată soluționa politic crizele ivite și
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
perioada, de la încheierea convenției româno-ruse și până la participarea efectivă a armatei române la război, se pot contura mai multe etape în acțiunea diplomatică întreprinsă de Mihali Kogălniceanu: 1. Prima etapă este cea de la 4 aprilie 1877, (data încheierii convenției româno ruse), până la 30 aprilie 1877, (data votării de către Corpurile legiuitoare a ruperii legăturilor cu Poarta), care se poate divide în: a. etapa de la 4 aprilie 1877, până la votarea convenției de către Parlament la 16/28 aprilie 1877; b. de la această dată până la
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
societății, a dat istoriei sensuri noi. Printre aceste lucrări se numără și lucrarea lui Ion Gardescu, Războiul ruso-turc din 1877-1878, apărută în 1902 în care se prezintă pe larg atât stăruințele puterilor de a înlătura războiul, cât și desfășurarea războiului ruso turc. Mihail Kogălniceanu este prezentat ca afirmându-și voința de a practica o politică de neutralitate și de respect a tratatelor. Eforturile depuse pentru a salva neutralitatea statului român, aveau aprobarea Rusiei care nu voia ca popoarele din Peninsula Balcanică
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
un război al Sebiei și Muntenegrului împotriva Turciei. Cum forțele turcești erau mai puternice, Rusia care urmărea slăbirea și alungarea turcilor din Europa, a hotărât să trimită armatele în sprijinul sârbilor și muntenegrenilor. Dar, ca să ajungă în Peninsula Balcanică armata rusă trebuia să treacă prin România. În vederea acestui scop s-au dus tratative între reprezentanții Rusiei și României, în localitatea Livadia din Crimeea. Înțelegerea sau convenția stabilită acolo a fost apoi semnată la București, de către Mihail Kogălniceanu. Această convenție stabilea că
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
reședința de vară a țarului de la Livadia, în Crimeea, convorbiri între o delegație română - I. C. Brătianu important om politic și de stat, 36 colonelul Gheroghe Slăniceanu, ministrul de război, T. Văcărescu, mareșalul curții, Singurov, adjunctul lui Carol I și una rusă țarul Alexandru al II lea, cancelarul Gorceacov și Miliutin, ministrul de război - în cadrul cărora s-a abordat problema trecerii trupelor ruse pe teritoriul românesc în drum spre Balcani. Delegații români au arătat că țara noastră nu mai putea accepta să
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
ministrului de externe din 27 iulie prin care îl însărcinează pe C. I. Mitilineu, atașat la agenția din Roma, să dezmintă zvonurile despre tranzitul de arme și voluntari pentru Serbia. Ca urmare a înțelegerii de la Reiehstadt și a destinderii raporturilor ruso austriece, puterile mari se dezinteresaseră de chestiunile care preocupă pe români și pe ceilalți creștini de sub suzeranitatea Porții. Neputându-și stăpâni amărăciunea, Mihail Kogălniceanu adresează la 1 august, o circulară agențiilor române din străinătate, cu instrucțiuni de a arăta guvernelor
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
înșine”. Titu Maiorescu în, Însemnări zilnice (1855 1880), volumul I, îl consideră pe Mihail Kogălniceanu a fi un stâlp al țării, a strălucit din nou în 1877-1878 cum strălucite au fost toate faptele sale. I. Gh. Trofin, în, Studiul războiului ruso româno-turc, prezintă delegația română. Mihail Kogălniceanu și I. C. Brătianu la Congresul de la Berlin. Prin înflăcăratele și memorabilele lor discursuri-remarcă autorul-cei doi bărbați, au câștigat simpatia puterilor participante, însă față de intransigența Rusiei am fost obligați să cedăm cele trei județe din
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
cinci divizii ale armatei române, trei se găseau pe frontul de la Plevna. S-a hotărât atacarea pentru a treia oară a Plevnei de această dată în cooperare. Sunt semnificative, pentru raporturile existente din august 1877, între armata română și cea rusă scrisorile dintre ducele Nicolae și principele Carol I. Ducele Nicolae sublinia după noile tratativele româno-ruse,” rămâne bine înțeles monseniore că armata română va păstra întru totul individualitatea sa așa cum se convenise mai dinainte, și că pentru toate amănuntele ea se
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
român este dispus să negocieze cu Turcia, toate problemele referitoare la recunoașterea independenței „de jure” și transformarea României, într-un stat neutru de tipul Elveției, sau Belgiei, act diplomatic, care potrivit convingerilor cabinetului liberal ar fi interzis practic orice ciocnire ruso otomană, și ar fi redus la minimul posibilitățile izbucnirii unui conflict armat între cele două părți. Către sfârșitul anului 1876 și începutul anului 1877 devenise din ce în ce mai evident că sensul evenimentelor, se orienta totuși spre o rezolvarea prin forță a crizei
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
stimei și a încrederii către noi a națiunilor străine, invocăm numele marilor noștri domni eroi, odată energici apărători ai creștinătății în Orient (...), noi am trecut Dunărea!” Atitudinea Rusiei s-a schimbat în august 1877, când forțele otomane au oprit ofensiva rusă la Plevna, în nordul Bulgariei. Pentru a-și menține pozițiile și a împiedica armata otomană să lanseze o contraofensivă generală, țarul și comandanții săi ruși au a acceptat condițiile lui Carol ca armata română să aibă bază proprie de acțiune
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
că nu era vorba de a dărui României independența, ci ”de a se recunoaște, după dreptul cel vechi și potrivit cu jertfele făcute în război”. Reliefând condițiile convenției încheiate între România și Rusia la începutul războiului, cooperarea armatelor române cu cele ruse, pe câmpul de luptă, Mihail Kogălniceanu, ministrul de externe al țării, a afirmat dorința României de a i se păstra integritatea teritorială, a i se oferi indemnizațiile corespunzătoare, a i se recunoaște independența, de a i se da garanții reale
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
care s-a desfășurat lupta pentru recunoașterea dreptului popoarelor de a dispune de ele însele. Acolo avusese loc, în septembrie 1917, un Congres al popoarelor din Rusia, care s-a pronunțat pentru o largă autonomie teritorială și politică în cadrul Republicii Ruse federative și democratice, consemnând și ,,dreptul la autodeterminare națională personală, adică la constituirea nației într-o alianță de drept public, care să cuprindă pe membrii săi de pe toată întinderea statului”. În condițiile primejdiei reprezentate de pretențiile Ucrainei de a anexa
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
măiestria autorului de a captiva prin intenție, mister, simbolism, scene tari, inclusiv erotice, analitice, polițiste, politice. Firele romanului trăit de Cititor și Cititoare leagă pe dedesubt povestirile, exemplare prin elanul romanesc, mai ales cele ce amintesc de specia latino-americană, japoneză, rusă. Cartea ca obiect al dorinței sau al mistificării universale, cartea vânată prin librăriile sau bibliotecile lumii pentru dezlegarea feluritelor enigme datorate autorilor, editorilor, traducătorilor, cartea cenzurată ca primejdie ideologică sau ocultată din motive pasionale se află în centrul scenelor-cadru ce
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
care s-a desfășurat lupta pentru recunoașterea dreptului popoarelor de a dispune de ele însele. Acolo avusese loc, în septembrie 1917, un Congres al popoarelor din Rusia, care s-a pronunțat pentru o largă autonomie teritorială și politică în cadrul Republicii Ruse federative și democratice, consemnând și ,,dreptul la autodeterminare națională personală, adică la constituirea nației într-o alianță de drept public, care să cuprindă pe membrii săi de pe toată întinderea statului”. În condițiile primejdiei reprezentate de pretențiile Ucrainei de a anexa
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
perioada, de la încheierea convenției româno-ruse și până la participarea efectivă a armatei române la război, se pot contura mai multe etape în acțiunea diplomatică întreprinsă de Mihali Kogălniceanu: 1. Prima etapă este cea de la 4 aprilie 1877, (data încheierii convenției româno ruse), până la 30 aprilie 1877, (data votării de către Corpurile legiuitoare a ruperii legăturilor cu Poarta), care se poate divide în: a. etapa de la 4 aprilie 1877, până la votarea convenției de către Parlament la 16/28 aprilie 1877; b. de la această dată până la
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
societății, a dat istoriei sensuri noi. Printre aceste lucrări se numără și lucrarea lui Ion Gardescu, Războiul ruso-turc din 1877-1878, apărută în 1902 în care se prezintă pe larg atât stăruințele puterilor de a înlătura războiul, cât și desfășurarea războiului ruso turc. Mihail Kogălniceanu este prezentat ca afirmându-și voința de a practica o politică de neutralitate și de respect a tratatelor. Eforturile depuse pentru a salva neutralitatea statului român, aveau aprobarea Rusiei care nu voia ca popoarele din Peninsula Balcanică
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
un război al Sebiei și Muntenegrului împotriva Turciei. Cum forțele turcești erau mai puternice, Rusia care urmărea slăbirea și alungarea turcilor din Europa, a hotărât să trimită armatele în sprijinul sârbilor și muntenegrenilor. Dar, ca să ajungă în Peninsula Balcanică armata rusă trebuia să treacă prin România. În vederea acestui scop s-au dus tratative între reprezentanții Rusiei și României, în localitatea Livadia din Crimeea. Înțelegerea sau convenția stabilită acolo a fost apoi semnată la București, de către Mihail Kogălniceanu. Această convenție stabilea că
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
reședința de vară a țarului de la Livadia, în Crimeea, convorbiri între o delegație română - I. C. Brătianu important om politic și de stat, 36 colonelul Gheroghe Slăniceanu, ministrul de război, T. Văcărescu, mareșalul curții, Singurov, adjunctul lui Carol I și una rusă țarul Alexandru al II lea, cancelarul Gorceacov și Miliutin, ministrul de război - în cadrul cărora s-a abordat problema trecerii trupelor ruse pe teritoriul românesc în drum spre Balcani. Delegații români au arătat că țara noastră nu mai putea accepta să
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
ministrului de externe din 27 iulie prin care îl însărcinează pe C. I. Mitilineu, atașat la agenția din Roma, să dezmintă zvonurile despre tranzitul de arme și voluntari pentru Serbia. Ca urmare a înțelegerii de la Reiehstadt și a destinderii raporturilor ruso austriece, puterile mari se dezinteresaseră de chestiunile care preocupă pe români și pe ceilalți creștini de sub suzeranitatea Porții. Neputându-și stăpâni amărăciunea, Mihail Kogălniceanu adresează la 1 august, o circulară agențiilor române din străinătate, cu instrucțiuni de a arăta guvernelor
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
înșine”. Titu Maiorescu în, Însemnări zilnice (1855 1880), volumul I, îl consideră pe Mihail Kogălniceanu a fi un stâlp al țării, a strălucit din nou în 1877-1878 cum strălucite au fost toate faptele sale. I. Gh. Trofin, în, Studiul războiului ruso româno-turc, prezintă delegația română. Mihail Kogălniceanu și I. C. Brătianu la Congresul de la Berlin. Prin înflăcăratele și memorabilele lor discursuri-remarcă autorul-cei doi bărbați, au câștigat simpatia puterilor participante, însă față de intransigența Rusiei am fost obligați să cedăm cele trei județe din
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
cinci divizii ale armatei române, trei se găseau pe frontul de la Plevna. S-a hotărât atacarea pentru a treia oară a Plevnei de această dată în cooperare. Sunt semnificative, pentru raporturile existente din august 1877, între armata română și cea rusă scrisorile dintre ducele Nicolae și principele Carol I. Ducele Nicolae sublinia după noile tratativele româno-ruse,” rămâne bine înțeles monseniore că armata română va păstra întru totul individualitatea sa așa cum se convenise mai dinainte, și că pentru toate amănuntele ea se
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
român este dispus să negocieze cu Turcia, toate problemele referitoare la recunoașterea independenței „de jure” și transformarea României, într-un stat neutru de tipul Elveției, sau Belgiei, act diplomatic, care potrivit convingerilor cabinetului liberal ar fi interzis practic orice ciocnire ruso otomană, și ar fi redus la minimul posibilitățile izbucnirii unui conflict armat între cele două părți. Către sfârșitul anului 1876 și începutul anului 1877 devenise din ce în ce mai evident că sensul evenimentelor, se orienta totuși spre o rezolvarea prin forță a crizei
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]