10,767 matches
-
m-aș simți jicnit. Și așa de bine mi-au făcut rândurile tale: parc-o văd cum se uită cu ochii mari și scânteind de nedumerire la ciaslovul bunicului. Fiindcă veni vorba de citit, ce zici tu că citești? Ceva rusește? Rutenește? Bine și așa. Dar poate ceva românește n-ar fi mai rău. Și acum să venim la surpriza cealaltă. Săracă fetiță, ce copilă ești! Ai vrut să-mi arăți numaidecât o grozăvenie: „și eu pot ceva!” N-aș avea
Însemnări despre epistolograful Nichifor Crainic by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5466_a_6791]
-
neființă”. Expresii echivalente pentru ”a murit”, în limba română "Prin postul nostru național de televiziune mi-a fost dat să aud că s-au împlinit atâtea secole și atâția ani de la «trecerea în neființă» a Sfântului Sergiu, patron al creștinismului rusesc. E prea mult!", a arătat IPS Bartolomeu, potrivit Mediafax. "Aproape zilnic ni se transmite o știre sau un comentariu despre moartea cuiva. Pentru a spune că cineva a murit, limba română posedă o foarte bogată gamă de expresii echivalente și
IPS Bartolomeu, lecție de religie și gramatică pentru Băsescu. O expresie folosită de președinte – ”sechelă a limbajului comunist” by Ion Voicu, ionvoicu () [Corola-journal/Journalistic/36584_a_37909]
-
interviu cotidianului Adevărul, în ianuarie 2013, în care relata o discuție din 1999 purtată cu liderul rus Vladimir Puțin, la acea vreme prim-ministrul Moscovei. Țărănistul povestește că în timpul întâlnirii oficiale cu Puțin, acesta a reproșat României că procura gaze rusești prin intermediari când ar putea s-o facă direct. Al doilea subiect așezat pe masa dezbaterii a fost cel al tezaurului României, trimis în URSS în anul 1917, la ”adăpost” de Puterile Centrale. Eu i-am spus: „Știți, tezaurul...“ . Puțin
Radu Vasile: Putin mi-a zis că nu mai e mare lucru din tezaurul nostru by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/36597_a_37922]
-
o a doua variantă, în cazul de față South Stream. Astfel, România a rămas și fără Nabucco, si cu un pret ridicat pentru gazele venite din Rusia, în timp ce țările amintite vor beneficia, pe lângă subvenții de la 10% în sus pentru gazul rusesc, de câteva miliarde de euro pe an din taxe de tranzit pentru South Stream. "România va plăti foarte scump pentru dorința lui Traian Băsescu de a fi mai catolic decât papă și mai rusofob decât Jose Barroso", notează autorul articolului
Vocea Rusiei: "Eşecul Nabucco este eşecul lui Traian Băsescu" by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/36685_a_38010]
-
atunci lumea nu era anglicizată. Frangleza încă nu era la ea acasă pe malurile Senei și nici rusgleza pe cele ale râurilor Moscova sau Neva. În original e pur și simplu auto. Secundo: dat fiind că nu există în originalul rusesc, în traducerea românească nu au ce căuta „norul”, „inima moale și grea”. Cuvântul rusesc se traduce ca - zdrobește(-mi), rupe(-mi), adică inima; să i-o zdrobească, să i-o rupă cu, zice poetul, sentimental’nostiu, alias - cu sentimentalism. Terțio
Necunoaștere și iresponsabilitate (Despre unele „traduceri“) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/3518_a_4843]
-
Senei și nici rusgleza pe cele ale râurilor Moscova sau Neva. În original e pur și simplu auto. Secundo: dat fiind că nu există în originalul rusesc, în traducerea românească nu au ce căuta „norul”, „inima moale și grea”. Cuvântul rusesc se traduce ca - zdrobește(-mi), rupe(-mi), adică inima; să i-o zdrobească, să i-o rupă cu, zice poetul, sentimental’nostiu, alias - cu sentimentalism. Terțio: Atenție, traducătorul (nu Maiakovski!) o face de oaie: „La Marsilia vom fi în curând
Necunoaștere și iresponsabilitate (Despre unele „traduceri“) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/3518_a_4843]
-
în cui”, precum spune românul. Traducerea catastrofală pornește... brusc, tălmăcitoarei (D. A. C.) nepă- sându-i că versiunea dânsei nu are nimic în comun cu ceea ce spune Țvetaeva. Deoarece tălmăcitoarea (noastră) nu știe lucruri elementare, nu cunoaște rudimentara sinonimie în virtutea căreia, în rusește, un cuvânt poate avea câteva sensuri, de unde ea „românizează”, oribil, în felul următor: „Atinsă, parcă, de-o pensulă roșie / Riabina (?) arde”, pe când la Țvetaeva e un cu totul alt sens al substantivului și anume: strugure, ciorchine! A, că înseamnă și
Necunoaștere și iresponsabilitate (Despre unele „traduceri“) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/3518_a_4843]
-
ceea ce, în ultimul catren, este tradus drept (strâmb!): „Până și astăzi / Vreau să mistui / Riabina arzândă/ Într-o pensulă mare” e de-a dreptul teatrul absurdului ridicol, în uriașa lui amplitudine - de la râsul găinilor la râsul homeric! Pentru că sensul finalului rusesc e, mot ? mot, următorul: „Și până astăzi / aș vrea să ronțăi / A scorușului fierbinte / Ciorchine amar”. Rețineți ce spun: mot ? mot și nu - pardon! - mort ? mort, precum vă iese „traducția”, această jalnică și, concomitent, impertinentă răstălmăcire. Da, răstălmăcire, pentru că aici
Necunoaștere și iresponsabilitate (Despre unele „traduceri“) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/3518_a_4843]
-
pe de lături, iar acest spațiu, al „lături”-lui e cel al eșecului. A-ți permite să umbli atât de nerespectuos la factura, la mecanica prozodiei originale, „jumulind-o” de mai toate atributele specifice poeziei, în general, și ale celei rusești, în special, iar în cel mai particular grad - ale Marinei Țvetaeva, înseamnă, pur și simplu, să nu respecți poezia, poetul. Simplificând, prin... jumulit, până la schematism, până la eventualul subiect nud, nu dai decât o variantă internet, luând în considerație că „net
Necunoaștere și iresponsabilitate (Despre unele „traduceri“) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/3518_a_4843]
-
special, iar în cel mai particular grad - ale Marinei Țvetaeva, înseamnă, pur și simplu, să nu respecți poezia, poetul. Simplificând, prin... jumulit, până la schematism, până la eventualul subiect nud, nu dai decât o variantă internet, luând în considerație că „net”, în rusește, însemnă NU, iar inter ține de interiorul poeziei în cauză; adică - lași fără interioritate, fără respirația din plămânii muzelor akmeiste sau neoclasiciste, dar și moderne, uneori - de-a dreptul avangardiste - traducerea ca poezie; obligator să fie și ea, traducerea, poezie
Necunoaștere și iresponsabilitate (Despre unele „traduceri“) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/3518_a_4843]
-
scoruș,/ Amarul ciorchine.” Faptul că în spiritualitatea rusă scorușul are o semnificație de simbol ancestral, emblematic, se relevă și într-un alt poem, laconic, al Marinei Țvetaeva: „Tăiau/ Scorușul/ Ager-temerar./ Scorușul/ Destin/ Amar./ Scorușul -/ Cu lăstari/ Ce încărunțesc.../ Scorușul!/ Destin/ Rusesc.” (1934). Astfel că „traducătorii” gen D. A. C. trebuie serios avertizați să nu taie scorușii! Însă nu chiar toți redactorii de reviste îi cred pe cuvânt pe unii ce se dau drept cunoscători de cuvânt străin mlădiat în poezie, pe care
Necunoaștere și iresponsabilitate (Despre unele „traduceri“) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/3518_a_4843]
-
mult, la o lectură paralelă a textelor, am descoperit și alte inadvertențe care i-au scăpat recenzentului. Spre exemplu apărătorilor, ocrotitorilor cuvântului artistic este tradus prin... „Aspiranților către Cuvântul Artistic”; voce unsuroasă, grasă e tradus ca „voce joasă”; celebrul șal rusesc se transformă în simplă „broboadă”. Eroina, adică Anna Ahmatova, fumează „pe un platou deschis”, când este vorba totuși de o platformă de vagon etc. Astea și atâtea altele - extrase dintr-un text de doar 3 pagini de carte („Amintiri despre
Necunoaștere și iresponsabilitate (Despre unele „traduceri“) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/3518_a_4843]
-
variantă, legați în partea de jos circular cu sfori pentru a face o priză mai bună cu bocancii sau șoșonii ce-i aveau în picioare. Pe cap, aceste luptătoare feminine pentru hrană aveau căciuli de blană românești, căciuli cu clape rusești, fesuri fortificate cu cârpe, glugi asociate cu fulare, pungi de plastic.” Portretul bărbaților este la fel, tragi-comic, aplatizat de foame, frică și frig : „Bărbații, la rândul lor, mai cu seamă vârstnici arătau de parcă în urmă cu o zi se întorseseră
Cronica unui eșec existențial by Andrei Bodiu () [Corola-journal/Journalistic/3548_a_4873]
-
glugi asociate cu fulare, pungi de plastic.” Portretul bărbaților este la fel, tragi-comic, aplatizat de foame, frică și frig : „Bărbații, la rândul lor, mai cu seamă vârstnici arătau de parcă în urmă cu o zi se întorseseră dintr-un lung prizonierat rusesc. Pe ei curgeau, asemeni unor umbre umede, niște paltoane vechi, care se prelungeau până jos, foarte aproape de bocancii ce mai luaseră în piept cine știe câte ierni.” În fine, în țara în care pare că e pururi iarnă, autorul-narator primește pașapoartele. Orele
Cronica unui eșec existențial by Andrei Bodiu () [Corola-journal/Journalistic/3548_a_4873]
-
prin Iedineț, la Moghilău, dincolo de Nistru. De acolo călătoresc cu vaporul spre Vadul lui Vodă, de unde intenționau să plece cu trăsura la Chișinău. "A fost, scrie memorialistul, un vapor simplu, plin de oameni, mai ales soldați. Cum știam destul de bine rusește am intrat în vorbă cu mai mulți dintre ei. Toți îmi vorbeau de pace, spunându-mi că nu mai vor să lupte, căci a sosit timpul înfrățirii tuturor popoarelor. Zadarnic le vorbeam despre necesitatea continuării războiului, căci altfel o să intre
Un memorialist necunoscut: Ovidiu Țopa by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/7433_a_8758]
-
Un martor îi relatează " Stăteam la o masă în via lui Hodorogea și discutam în liniște. Deodată apar trei soldați ruși înarmați și au început să vocifereze, insultându-ne. Atât Hodorogea, cât și Simion Murafa, care fiind basarabeni știind bine rusește, au încercat să-i potolească, dar în zadar, au sărit ca niște sălbatici și i-au ucis pe amândoi cu baionetele lor."" Faptele acestea banditești, scrie Ovidiu }opa m-au întristat mult căci Murafa, unul dintre cei mai de seamă
Un memorialist necunoscut: Ovidiu Țopa by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/7433_a_8758]
-
fost lipsiți de cei mai energici luptători ai lor." În plină anarhie socială, tânărul profesor are timp să constate slabul nivel al societății moldovenești din Chișinău: Am rămas uimiți de halul în care se afla majoritatea intelectualilor care trecând școala rusească au devenit niște caricaturi de oameni de care trebuia să-ți fie milă. Dacă stăteai de vorbă cu ei, se uitau în toate părțile, dacă nu-i aude cineva. Râdeam de ei, spunându-le Ťde ce vă mai temeți, țarismul
Un memorialist necunoscut: Ovidiu Țopa by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/7433_a_8758]
-
vă mai temeți, țarismul s-a dus dracului, acum e libertateť". Cuvinte ale limbii românești erau ca și necunoscute, de abia după mai multe luni au început basarabenii să-și spună "la revedere". Așa ajunseseră după 106 ani de tâmpire rusească! Lista excepțiilor, însă, nu e mică: "Pan Halipa, repauzații Simion Murafa și Hodorogea, Constantin Popescu, Vasile }opa din Hotin, preoții Bejan, Gurie, Dionisie Erhan, popa Partenie, un uriaș de om, căruia lumea îi spunea țar popa, în urma analogiei cu țar
Un memorialist necunoscut: Ovidiu Țopa by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/7433_a_8758]
-
numărul grupelor de cursanți. Au început să vină și profesori din vechiul regat: cei doi frați Haneș, Diaconescu, folcloristul Pamfil și alții. Lupta nu era ușoară căci numai foarte greu ai putut să-i dezbari pe intelectualii basarabeni de mentalitatea rusească. Dar cu toate acestea un număr destul de însemnat s-au dat pe brazdă. La 27 martie st. v. 1918 s-a convocat Sfatul popular pentru a vota Unirea. Adunarea s-a ținut în frumoasa sală a marelui liceu de stat
Un memorialist necunoscut: Ovidiu Țopa by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/7433_a_8758]
-
funcționar de guvernământ mă aflam într-o cameră învecinată cu sala festivă. în camera aceasta veneau unii dintre vorbitori pentru a-și pregăti vorbirea. Aci l-am cunoscut pe autorul romanului în preajma revoluției, Constantin Stere care avea să rostească în rusește o mare vorbire pentru a convinge să voteze pentru unire, mai ales pe aceia dintre moldoveni care erau mai înstrăinați sau pe străini. Era agitat și se plimba încolo și încoace mai mult de un ceas înainte de a intra în
Un memorialist necunoscut: Ovidiu Țopa by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/7433_a_8758]
-
și Marghiloman, au dat destule dovezi că au fost patrioți. La începutul verii, Chișinăul a fost vizitat de Niculae Titulescu. Am avut fericirea să-l cunosc, prin Tofan. Cina o luam împreună la cofetăria Tumanov. Un gervais și un ceai rusesc aromat cum nu l-am mai băut niciodată în altă parte ne servea drept cină. îl repetam câteodată de două ori. într-o seară, vorbind cu Titulescu despre Bucovina, el ne mărturisește: "Să știți d-lor bucovineni că și eu
Un memorialist necunoscut: Ovidiu Țopa by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/7433_a_8758]
-
astfel am adus la cunoștința publicului întârziat: capitularea Germaniei. Un ura! care a făcut să zăngănească geamurile a fost urmarea. Un domn mai în vârstă roagă publicul să se liniștească și cu glas tare rostește următoarele cuvinte în românește și rusește: ŤToate doamnele și toți domnii prezenți în acest local sunt musafirii mei. Totul ce se va consuma până dimineața mă privește numai și numai pe mine.ť Aplauze îndelungate au urmat acestei invitații făcută de bogătașul Chișinăului: evreul Zelik. M-
Un memorialist necunoscut: Ovidiu Țopa by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/7433_a_8758]
-
Să văd Însă cum oi izbuti cu șoferul meu, Costache. E grijuliu cu mine. Nu are Încredere să merg cu altcineva. — Promit să conduc prudent. E o mare răspundere să fiu șoferul dumneavoastră, am zâmbit. — Am o mașină din aia rusească, dar cu nume evreiesc. O cheamă Moscvitch, a intrat În atmosferă doamna. Tocmai sorbeam ultima picătură de vodcă și m-am Înecat pufnind În râs. Mi-am amintit că același lucru mi se Întâmplase și la Onești cu „secărica”. Maria
Cum am cunoscut-o pe Maria Tănase. In: Editura Destine Literare by Herman Victorov () [Corola-journal/Journalistic/99_a_399]
-
Război Mondial, iar Rusia vrea să îl înceapă pe cel de-al treilea. Faptul că Rusia îi susține pe teroriști pe teritoriul Ucrainei constituie o crimă internațională, iar noi cerem comunității internaționale să se unească și să acționeze împotriva agresiunii rusești", a declarat Arseni Iațeniuk, scrie 20min.ch. Operațiunea antiteroristă continuă în estul Ucrainei Ministrul ucrainean de interne, Arsen Avakov, a dezmințit informația potrivit căreia autoritățile de la Kiev ar fi suspendat operațiunea antiteroristă în estul Ucrainei, după ce Moscova a lansat noi
"Rusia vrea să înceapă al treilea Război Mondial" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/34989_a_36314]
-
dezmințit informația potrivit căreia autoritățile de la Kiev ar fi suspendat operațiunea antiteroristă în estul Ucrainei, după ce Moscova a lansat noi manevre în apropiere de granița ucraineană. "Informația referitoare la suspendarea operațiunii antiteroriste, ca urmare a existenței riscului unei invazii armate rusești, nu corespunde realității" - a scris Avakov pe Facebook. Potrivit spuselor sale, la ofensiva armatei ucrainene iau parte forțe nesemnificative ale Centrului Antiterorist de pe lângă Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU), fără implicarea tancurilor și a altor blindate.
"Rusia vrea să înceapă al treilea Război Mondial" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/34989_a_36314]