1,892 matches
-
de viața ta. Am vrut să Încuviințez, Însă ochii mi s-au Îndreptat spre Fumero, care se lupta cu cuțitul ce Îi străbătea Încheietura mîinii. Îl smulse dintr-un zvîcnet și se prăbuși În genunchi, ținîndu-și brațul rănit care Îi sîngera pe lîngă corp. — Du-te, Îmi șopti Carax. Fumero ne privea de pe jos, orbit de ură, ținînd cuțitul plin de sînge În mîna stîngă. Carax se Îndreptă spre el. Am auzit cîțiva pași grăbiți și am Înțeles că Palacios dăduse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
un martir: aș vrea să mor pentru îndoieli. - Scepticismul - fără o latură religioasă - e o degradare a spiritului. Nu îndoielile inteligenței, ci ale răstignirii. Să bați piroane în miezul duhului. Să-ți pleci cugetul cu suferință spre zările lumii; să sângerezi în zâmbet. Când voi aprinde focuri în idei? - Este atâta jăratic în oscilațiile minții! Nu e ușor lucru a te îndoi privind spre Dumnezeu! În genunchi, străpunge-voi oare pămîntul? Voi duce nerugăciunea până la capăt? Voi umili pe Dumnezeu, cu
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
Cu ochii ascunși În cartușe./ Pe cercul din zare cu buze concave,/ Îmi adun basmele tropotind din potcoave/ Fulgere tinere pe drum vertical./ Făcătoarele de lacrimi pe șea fără cal./ Mă taie peste umeri un chip alb-pietros;/ Zborul de cuvântalbatros/ Sângerând pe vârful de spadă/ Urmărit de visuri de pradă - / Rămân perpetuu omul crâng,/ Cu copilul de mână cât viața de lung”. Parcă să ne scoată din atmosferă gravă a momentului, jucăuș și sprințar la Început, cu iz de legendă și
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
plângerii). Ceasul negru cu pendula Bate-n cerul vesperal Sună noaptea somnambula Dinspre cornul boreal Moare-n chipul căutării Umbră vieții străvezii Spectrul sacru al răbdării După moarte să revii Fugă-n sus, venind de-acolo Fulgerând pe cât se pare Sângerează diavolo Strania Încrucișare” L-am văzut pe Alexandru Tăcu, cu venele tăiate În fața unei femei frumoase, cu aburul sângelui sau Încălzindu-i sânii și gleznele: Daca dragostea stârnește furtuni Să nu o chemi Cei ce-i doresc neîndurarea Să fugă
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Ia nu mai șușotiți acolo pe grecește, de parcă ați avea secrete, se impacientează împărăteasa. Vorbiți tare, să vă auzim și noi. — Cred că nu e cazul să mai încercăm încă o clismă, îndrăznește Themison. Având în vedere că hemoroizii au sângerat azi-noapte... Foarte bine, atunci lăsați omul să se așeze comod, nu l mai țineți așa, ca pe o capră ce așteaptă țapul să se suie peste ea. Cu gesturi materne, își ajută soțul să se întindă la loc și-i
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
panseze rana cu o bandă de stofă. — A fost o greșeală când au închis-o la început cu agrafe metalice, rostește sentențios, în timp ce-și clătește cu grijă mâinile într-un lighean. — Da’ ce, trebuiau să mă lase să sângerez până muream? se răstește ursuz principele. Durerea îl face ciufut și cu chef de harță, gata să dea vina pe alții pentru suferința sa. Nici vorbă, stăpâne, se grăbește medicul să-l îmbuneze, dar orice plagă trebuie să se închidă
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
frânge inima. Îngaimă cu greutate: — Spiritele malefice i-au deslușit lui Scribonius Libo că fiica ta Iulia se va stinge în curând, chinuită de boală și pradă lipsurilor de tot felul... Chipul principelui rămâne impasibil. Chiar dacă inima lui de tată sângerează. Ah, Iulia! Copila mea! De mi-ar fi dat să te mai văd măcar o dată... Trio adaugă repede: — Și că Agrippa cel Tânăr, nepotul Măriei Tale, va fi ucis. Din nou nu se citește nimic pe fața împăratului. Se mul
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
amestecat mercurul cu metalele, transformându-le În cristale, am căutat până și În cenușă... În sfârșit...” „În sfârșit?” „Nu există nimic pe lume care să ceară mai multă prudență decât adevărul. A-l spune e ca și cum ai face să-ți sângereze inima...” „Destul, destul, mă faceți să-mi pierd capul...” „Numai domniei voastre Îndrăznesc să-i Încredințez secretul. Nu sunt din nici o epocă și din nici un loc. În afara timpului și a spațiului, Îmi duc existența mea eternă. Există ființe care nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
o parte din mizerie și acum Îi sfîșia pijamaua. — Ajută-mă să mă ridic, spunea acesta. — Nu te mișca și nu vorbi. — Piciorul meu. — Știu. În regulă. Trebuie să vă punem un bandaj de compresie. — Un ce? — Să Împiedice sîngerarea. — SÎngerez? SÎngerez? — Probabil că da, prietene, spuse Mickey Îndîrjită. Rupse ultima cusutură a pijamalei și aduse raza lanternei pe coapsa goală a bărbatului. Carnea se termina puțin deasupra genunchiului. Ciotul era rozaliu și neted, aproape strălucitor... — Stai, spuse Kay punîndu-și mîna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
parte din mizerie și acum Îi sfîșia pijamaua. — Ajută-mă să mă ridic, spunea acesta. — Nu te mișca și nu vorbi. — Piciorul meu. — Știu. În regulă. Trebuie să vă punem un bandaj de compresie. — Un ce? — Să Împiedice sîngerarea. — SÎngerez? SÎngerez? — Probabil că da, prietene, spuse Mickey Îndîrjită. Rupse ultima cusutură a pijamalei și aduse raza lanternei pe coapsa goală a bărbatului. Carnea se termina puțin deasupra genunchiului. Ciotul era rozaliu și neted, aproape strălucitor... — Stai, spuse Kay punîndu-și mîna pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
avea senzația Înspăimîntătoare a căderii sau smulgerii din timp, a lucrurilor care săriseră Înainte, fără ca ea să țină pasul cu ele. — Ei, zise domnul Imrie, cînd se Întoarse În sala de chirurgie, n-ar trebui să te surprindă dac-o să sîngerezi puțin, o zi-două, e perfect normal. În locul dumitale aș sta În pat. Lasă-l pe soțul matale să te răsfețe puțin... O sfătui să bea bere neagră, și-i mai dădu două sau trei tampoane igienice și un flacon de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
-i așa?“ Haide odată, se gîndea ea. El reapăru pufăind, Înjurînd, și intrară. Apartamentul era la ultimul etaj. Ferestrele de la scară nu erau acoperite, așa că trebuiră să folosească doar lanterna. Se simțea umedă la noadă și-și imagină că probabil sîngera; la fiecare pas pe care-l făcea, avea senzația că i se scurge, Încet și fierbinte, tot mai mult sînge. În cele din urmă, fu sigură că Îi curge pe picioare, udîndu-i ciorapii și intrîndu-i În pantofi... Stătu nemișcată În timp ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
urmă și luminile se aprinseră. Ea Își croi drum, cutremurîndu-se, spre baie. CÎnd o văzu cît de prudent merge, el Îi ieși În față s-o ajute, dar ea Îl Împinse. — Lasă-mă În pace, zise ea, du-te! Nu sîngerase pe cît se așteptase, erau doar mici pete pe suprafața tampoanelor igienice, dar vîrful tamponului de tifon, care fusese alb Înainte, era ruginiu. Îl pipăi cu degetele; părea a fi mai liber decît la Început, și Își făcu din nou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
frînei. Fața lui Mickey apăru la fereastra glisantă de deasupra capului lui Viv. — E OK? Nu, nu e ce-am crezut noi. A fost la cineva... la un dentist nenorocit - a scăpat-o de sarcină. — O, nu, spuse Mickey. — Încă sîngerează. Probabil că... nu știu. Poate că i-a obturat peretele uterului. — Bun, zise Mickey și se Întoarse. O să merg cît pot de repede. — Așteaptă. Așteaptă! Îi e teamă de poliție. Viv le urmărea expresiile fețelor. Se ridică din nou. — Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
dosul mâinii. Nu sunt vreun degenerat. Apoi explodează lovind cu pumnul în masă. Dumnezeule! Cum pot să discut cu tine când arăți așa?Uită-te la hainele cu care te-au îmbrăcat! Ești bărbat, așa presupun, nu o fată care sângerează o dată pe lună! Maiorul pare să-și adune gândurile. — Ai sânge de englez. Sunt sigur. Unde... nu, dacă mă gândesc mai bine, nu vreau să știu. Își mai toarnă o burra de whisky. Crăciun fericit, zice maiorul. Și repetă, Crăciun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
vis. Nici o reacție. Nimeni nu va observa. Se întoarce, mai face un pas, încă unul. Încet, iese din pădure. Aude un zgomot în spate. Se întoarce instantaneu. Este maiorul, ca o stafie, fantomatic în lumina fosforescentă. Rana de la cap îi sângerează și strânge pușca în mâini, cu degetele încleștate pe trăgaci. — Băiatul meu, zice cu o voce slabă și încordată. Nu sunt băiatul tău, îi răspunde Pran. Maiorul deschide ochii mari, uimit, cade în genunchi și pușca îi scapă din mâini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
cameră. — Scuze Sonia puicuțo - așa i se zice În limbaj de cartier. — Iok, spune ea. Sunt Hazel. — Binențeles... binențeles... Hazel. Bag mânan foc că o punen toate felurile. Dai cam tinerică pentru mine. Să mor io, dacăs destul de mari să sângereze... — Sunt sigur că Hazel a auzit altele și mai și, scoate Gus un râs din ăla răgușit și sinstru de-al lui, iar ea rânjește nervoasă. — Ce-ai putea face pentru mine Hazel e să le dai un telefon celor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
fuseseră Îndepărtate și tăiate cu foarfeca chirurgicală. Foarfeca se află lângă unealta de tăiat sârma și lângă pistolul cu cuie care Îl fixase pe Costas de bancă prin mâini și haine. Organele genitale nu-i fuseseră retezate, probabil ca să nu sângereze până moare. Limba Îi fusese tăiată. Au vrut să-l țină viu, ca un mesaj pentru partenerii lui. Bruce a rămas acolo pe loc, cu fața la el, gândindu-se cum ar putea face cineva asta unei alte ființe umane. Dar i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
despre identitatea atacatorului? Ar fi excepțional. - Nu, spuse ea cu voce scăzută. Mă gândeam la durere. - Aha... Asta. Aha... Asta. - Analizele sângelui ne vor edifica. Observă apoi un obiect de formă nedefinită aproape de tâmpla victimei. Avea o rană, care nu sângerase prea mult, ceea ce arăta că inima se oprise la puțin timp după ce țeasta îi fusese sfărâmată. - Nu, Rhyme. Tăietura pare a fi făcută după decesul victimei. Auzi vag cum Rhyme discuta cu asistentul său și îi spunea să noteze această
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
doar băiatul să audă. Ai instrumentele și știu că ai și cruzimea necesară... Ceea ce nu ai este viziunea. Încă. O lamă reapăru în mâna iluzionsitului, iar acesta o folosi pentru a tăia o foaie de hârtie, care începu instantaneu să sângereze. Mototoli hârtia și apoi o deschise la loc. Sângele dispăruse, la fel și tăietura. I-o dădu băiatului, care observă că pe una din fețe, apărea o adresă scrisă cu cerneală roșie. Audiența începu să fluiere și să bată din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
de os de vită. Pentru a contribui la gradul de credibilitate al întregii scene, se folosise de un mic briceag ascuns tot în deschizătura din șold, în același loc cu cheia, și se tăiase la cap, într-un loc care sângera cu abundență fără a provoca însă vreo durere. Apoi rămăsese imobil ca o păpușă de cârpă abandonată. Ochii îi rămăseseră deschiși pentru că își turnase picături vâscoase în ochi, care creaseră aparența imobilității acestora și îl ajutaseră să nu clipească. La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
se loviseră de geam, explodaseră și apoi se întoarseră spre el, rănindu-l în șase locuri. Cea mai gravă a fost o rană în burtă, căci se părea că alicea i-a atins o arteră sau o venă; omul a sângerat abundent până la sosirea echipei de intervenție. - Spune-mi că e Weir. Stop. - Nu. Îmi pare rău. Îl cheamă Hobbs Wentworth. E din Canton Falls. Bell se încruntă. Deci Weir și poate alți complici de-ai lui erau încă prin preajmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
încet. Noaptea, când liniștea este mai puternică si când totul se îngroapă în bezna nesfârșită, iar plopii își lasă în jos crengile rupându-se încet, toamna se simte tot mai mult. De sub faldurile de întuneric și de flori, de sub brazdele sângerate de culori, toamna își trimite mesaj după mesaj, intrându-și treptat în drepturi. Simona Bârsă, clasa a V-a C Prințesa Toamnă Când toamna cea bogată și sonoră și-a făcut apariția, lumea a prins culoare și farmec. Totul s-
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
însemnat cu moartea în frunte, silindu-i astfel să descopere în sufletele lor taine nebănuite și să ia hotărâri neașteptate. În vârtejul vieții cărțile sunt grămezi de vorbe fără înțeles. Omul trebuie să-și ferească numai conștiința să nu-i sângereze. În vremea aceasta primi o scrisoare de la Klapka, plină de prietenie, comunicîndu-i câte verzi și uscate despre traiul pe noul front, lucruri mărunte, adăugând la urmă de tot, în treacăt, că "pe-aici tot ruși am găsit, numai ruși..." Bologa
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
c-a vorbit despre noi cu generalul, urmă Varga. Ba zice, pe onoarea lui, că generalul ar dori să ne vadă, și mai cu seamă pe tine, nu știu de ce... În definitiv, n-ar fi decât natural, că doar am sângerat destul pentru patrie... De altfel, Gross a călătorit cu generalul în interes de serviciu, așa că... Lui Bologa îi era scârbă de toți, cu Gross în frunte. Din pricina aceasta nici nu s-a amestecat printre ei, și cu pionierul de-abia
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]