3,164 matches
-
de aceste reacții bazate pe reprezentarea mentală a ceea ce este devianța, delincvența, criminalitatea, justiția, pedepsirea și reprimarea infracțiunilor, gestionarea necesară a situației". Dufour-Gompers, Dictionnaire de la violence et du crime, art. "Reprezentări", Erès, 1992. Astfel, în secolul al XIX-lea, loviturile sângeroase nu erau decât arareori penalizate când era vorba de o bătaie la ieșirea dintr-un cabaret popular, în timp ce furtul săvârșit de un servitor în dauna stăpânului era aspru condamnat și aproape asimilat unui paricid în reprezentarea paternalistă a dreptului napoleonian
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
este o teorie filosofică. Ea nu este un termen de descriere morală a unei stări a lumii sociale sau a agresorilor. Este o teorie criminologică propusă pentru a explica o schimbare globală în structura contemporană a delincvenței și insecurității. Infracțiunile sângeroase au regresat masiv în ultimele două secole, fapt incontestabil (Chesnais, 1981). Înfruntarea interpersonală sângeroasă a scăzut și cu greu ne putem imagina brutalitatea obișnuită care încă domnea cu mai puțin de un secol în urmă în unele sate franceze (cf.
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
stări a lumii sociale sau a agresorilor. Este o teorie criminologică propusă pentru a explica o schimbare globală în structura contemporană a delincvenței și insecurității. Infracțiunile sângeroase au regresat masiv în ultimele două secole, fapt incontestabil (Chesnais, 1981). Înfruntarea interpersonală sângeroasă a scăzut și cu greu ne putem imagina brutalitatea obișnuită care încă domnea cu mai puțin de un secol în urmă în unele sate franceze (cf. pasionanta carte a lui Eugène Weber [1983] sau, pentru o perioadă mai îndepărtată, Muchembled
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
ne putem imagina brutalitatea obișnuită care încă domnea cu mai puțin de un secol în urmă în unele sate franceze (cf. pasionanta carte a lui Eugène Weber [1983] sau, pentru o perioadă mai îndepărtată, Muchembled [1989]). Dar, dacă aceste infracțiuni sângeroase se răresc, oricea-r crede opinia publică, statisticile infracționale arată că, de mai bine de treizeci de ani, creșterea micii delincvențe este o tendință puternică a societăților occidentale. Incivilitatea este în primul rând rezultatul acestei mici delincvențe, penalizabilă, calificabilă, dar tratată
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
de instituțiile polițienești și judiciare. Aproape 80% dintre faptele de mică delincvență nu sunt elucidate, nu din nepăsarea polițiștilor, ci fiindcă delincvența s-a schimbat structural, este mult mai frecventă, labilă, mai puțin asumată colectiv. Dacă sunt mai puține infracțiuni sângeroase, sunt mai multe infracțiuni mărunte și agresiuni asupra persoanelor. În Franța, de exemplu, s-a ajuns de la aproximativ cinci mii de plângeri depuse pe an la începutul anilor 1960 la o medie actuală care se învârte în jurul cifrei de patru
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
acestui subiect. Incivilitatea nu servește niciodată la minimalizarea violenței și delincvenței sau la judecarea greșită a importanței insecurității resimțite, dimpotrivă. Ea ne-a permis să scăpăm de aporiile ținând de "fantasma insecurității", care blocau cercetarea centrându-se exclusiv pe infracțiunile sângeroase și astfel demonstrau cu ușurință că accentuarea "sentimentului de insecuritate" însoțea, în fapt, o diminuare a violenței. Arătând importanța în experiența victimară a micii delincvențe netratate, ea a deschis calea atenției acordate experienței cotidiene a delincvenței suferite, concepând-o dincolo de
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
că accentuarea "sentimentului de insecuritate" însoțea, în fapt, o diminuare a violenței. Arătând importanța în experiența victimară a micii delincvențe netratate, ea a deschis calea atenției acordate experienței cotidiene a delincvenței suferite, concepând-o dincolo de faptul divers și relativizând infracțiunile sângeroase. Important în această noțiune este că ea ne perminte să înțelegem retragerea treptată în sine a victimelor repetate: victimele abandonează un corp social de care se simt abandonate, părăsesc spațiile colective 23, care, nemaifiind decât locurile nimănui, sunt locuri lăsate
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
slabi și a colegilor, reputație în școală sau pe stradă, ocuparea spațiului și teritoriului. Violența se construiește prin repetarea opresivă a "legii celui mai tare" (Rubi, 2005). Legea celui mai tare n-are nevoie, pentru a se impune, de fiesta sângeroasă care impresionează opinia publică. O presiune continuă, o repetare tiranică sunt cel puțin la fel de eficace. La școală, această presiune continuă și contribuie la degradarea climatului școlar și la accentuarea sentimentului de insecuritate, iar cercetările sunt clare și în privința aceasta. Criticile
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
ațâțați înfulecători de oameni. Pentru voi va trebui descoperit un iad numai al vostru. O să vă petreceți veșnicia într-un burtoi putrezit, ca de obicei. Totul o să fie, așa cum a fost dintotdeauna și trebuia să fie dintotdeauna. Dar toate vremurile sângeroase vor fi doar un singur timp sângeros. În inimile voastre or să fie puse la prăjit mii de ouă de durere sfârtecătoare într-un porție de ouă mare cât pumnul. O să trebuiască să treceți pe la mine, pe la sala de forță
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
trebui descoperit un iad numai al vostru. O să vă petreceți veșnicia într-un burtoi putrezit, ca de obicei. Totul o să fie, așa cum a fost dintotdeauna și trebuia să fie dintotdeauna. Dar toate vremurile sângeroase vor fi doar un singur timp sângeros. În inimile voastre or să fie puse la prăjit mii de ouă de durere sfârtecătoare într-un porție de ouă mare cât pumnul. O să trebuiască să treceți pe la mine, pe la sala de forță a propriului iad. JÜRGEN: Tot ce s-
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
posibilitățile, și într-una mă pierd pentru că a devenit corporal o descoperire a unei variante posibile. (Vehiculul-EL a scos un cuțit, face tot felul de exerciții grotești de gimnastică cu el îndreptate spre propriul corp) Călirea, știți d-voastră, alungarea sângeroasă a barierelor de sprijin, durerile naturale, distanțele micșorățele. Ele sunt de cea mai joasă speță, și tu nu ești, nici jos și nici speță. Dar eu folosesc tocmai timpul cel mai mic, toți cei aleși vor deveni în chip ofensiv
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
apară o mică grămăjoară de rahat, înălțimea Schwab. PIANISTA: În spate este omorâtă o după-amiază de un roz dulce, ca un câine prea bătrân. COMPOZITORUL: În spate s-a aciuit o muzică albă, oribil de vie. PIANISTA: În spate orizontul sângeros pălește, gândirea devine din frică ca un purceluș alb-roz. COMPOZITORUL (merge la impresar și îi țipă în ureche): Muzica este singurul cuțit cu care cineva poate să taie din el, poate să se înfelieze, să compună. Dar: PE D-VOASTRĂ
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
reale. Și marele noroc este că Mariedl este numai un vis al acestei Realități. Și Mariedl stă în picioare și poate să spună cu putere din tot corpul, că întreaga Realitate a visat despre Mariedl. TREI Mariedl și încăperea goală, sângeroasă. Se apleacă, și se repede cu capul în zid și rămâne câteva clipe pe jos. MARIEDL: Dar să se uite alergând are voie desigur întotdeauna... dacă nu cumva e cu putință să fie cu adevărat în viață, tot așa cum trebuie
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
relațiile intrasocialiste, care ar fi trebuit să respecte deopotrivă suveranitatea membrilor și exigențele socialismului inter-național, angajat în lupta antiimperialistă. În politica practică, aceste imperative erau totuși destul de echivoce, așa cum au demonstrat-o înăbușirea revoltei din Ungaria din 1956 și sfîrșitul sîngeros al Primăverii de la Praga din 1968. URSS deținea monopolul definirii acestor imperative ale socialismului internațional, care se impunea în dauna suveranității atunci cînd aceasta din urmă însemna eliberarea de sub conducerea comunistă. Dependența SUA de URSS în privința menținerii stabilității în lumea
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
primit Premiul Nobel pentru Pace În 1983. Bernard Tapie (n. 26.01.1945) - cântăreț, actor, prezentator, om de afaceri și politician francez, acuzat de mari fraude fiscale. Mai 1968 - mare revoltă studențească și muncitorească În Franța: manifestații de stradă, ciocniri sângeroase. Sorbona și facultatea din Nanterre au fost ocupate de studenți - n. tr. Autoarea ridică tema rezultatului alegerilor pentru ora de Închidere a secțiilor de votare - n.tr. Trigon major sau „piramidă’’ - trei planete situate la 120˚ una de alta (luând
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
1945, când... „se va putea!” În editorialul primului număr al ziarului Părer i din 1944 citim: „După o prea lungă și înăbușitoare tăcer e, gazeta noastră reapare pentru a putea da glas tuturor aspirațiunile drepte ale cetățenilor, aspirațiuni ce fuseseră sângeros sugrumate de un regim care, infectat de otrava hitleristo‐ fascistă, adusese dezastrul complet asupra poporului român.” Cu numărul 19, de la 26 septembrie 1944, Păreri se pretinde: „cotidian democrat de luptă antifasci stă și de apărare a drepturilor cetățenești.” - redactor M.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
în decembrie 1918 al Partidului Conservator - progresist), anul I, nr. 1, cu apariția în fiecare duminică, începând de la 7 decembrie 1908, redacția și administrația la Clubul: Conservator - strada Dobranici nr. 2 Bârlad este scos pe piață în condițiile când, „în urma sângeroaselor răscoale țărănești din primăvara anului trecut și a dezordinii produsă de neizbutitele reforme agrare votate cu acest prilej, s‐a risipit indiferența tuturor acelora care se ținuse până acum departe de orice manifestare politică .” Presa fiind „cel dintâi, și cel
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
lanurile de grâne și prin tarlalele de porumb, iar altădată urcându-se pe locomotiva trenului de marfă care venea de la Tecuci la Bârlad. Tot în „Viața Literară”, altădată, însuși Valerian scrie: „Lam cunoscut pe George Tutoveanu în timpul războiului, când după sângeroasa înfruntare ne schimbam ultimele pansamente în spitalele din Bârlad. Odăița de bejenie a lui Vlahuță ne aduna în fiecare seară”. Și tot el, continua confesiunea: „În accelerat, tren de marfă sau cu o simplă locomotivă, sosirile mele prompte, mânjite de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
țin mai mult cu atât sunt mai dăunătoare pentru că... toți trăim într-o societate. Cum vor evolua lucrurile după învârtejirea din toamnă și în perspectiva crizei economice anunțate ? Ar putea fi jale mare în Vaslui cu falimente răsunătoare și acte sângeroase. Și-așa mergem prost, dușmănii ne mai trebuie ? Primul meci internațional într-o cupă europeană (deocamdată, Intertoto) e absolut remarcabil și e marca Adrian Porumboiu. Performanța asta a fostului arbitru internațional îl costă mult financiar și destul ca psihologie și
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
La Început, se creează problema, sau „situația”, prevăzută pentru a suscita o anume reacție a publicului, pentru ca tocmai acesta să ceară masurile mai dinainte stabilite pentru a fi acceptate. De exemplu: dezvoltarea intenționată a violenței urbane sau organizarea de atentate sângeroase, pentru ca publicul să ceară legi represive, În detrimentul libertății. 3. Strategia „În degradeu”. Pentru ca publicul să accepte o măsură inacceptabilă, este de ajuns să fie aplicată În mod progresiv, În „degradeu”, pe o durată de zece ani. În acest fel, au
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
cu acest prilej era clară tuturor, cel puțin așa cum reiese din argumentarea organizatorilor: "marșurile ce se vor cânta vor trebui să aibă un caracter entuziast, Ziua Eroilor morți simbolizând ziua Reîntregirii Neamului (s.n. C.M.)"134. Fiind umbrită de amintirea jertfelor sângeroase, nu aceasta a fost totuși ziua sărbătorii, a bucuriei aduse de unire. Serbarea școlară: un exercițiu identitar Practicile comemorative din mediul școlar fac parte din ceea ce s-ar putea numi, în termenii ultimelor decenii, "curriculumul ascuns" o formă de învățare
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
genericul "Războiul pentru întregirea neamului"253. Românii păreau convinși că avuseseră războiul lor separat de marea conflagrație mondială care nu s-a sfârșise în 1918, ci în 1919, după campania din Ungaria, când "orașele ungurești și satele îngrozite de stăpânirea sângeroasă a bolșevicilor au salutat pe ostașii români ca pe niște mântuitori"254. Pentru contemporani, povestea unirii nu se încheiase cu ziua de 1 Decembrie 1918, căci "granița cea nouă între România și Ungaria s-a stabilit [abia] prin tratatul de la
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
noiembrie 1940 în seria dezastrelor care loviseră țara, manualul se încheia, apologetic, cu omagierea "salvatorului Patriei din prăpastia anarhiei", aducând în același registru laudativ și proaspăta dezrobire a Basarabiei, ca și a "creștetului nordic al Bucovinei de sub păgâneasca robie a sângeroșilor comuniști Stalin și Molotow"273. Ediția a XV-a a manualului, din 1944, a fost redactată cu scopul evident de a reitera dezideratul unității naționale. Actul de la 23 August 1944, atribuit regelui Mihai, era amintit ca o "dovadă că [el
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
al Epocii de Aur aduceau informații în plus despre pierderile teritoriale din 1940 și despre suferințele românilor în timpul "teroarei horthyste", aglomerând cu știri "noi" de fapt, recuperate din perioada interbelică sau exacerbate de istoriografia militantă optzecistă 365 epopeea milenară și sângeroasă a unirilor și a pierderilor teritoriale 366. Această insistență mărea, prin contrast, valoarea evenimentului petrecut la Alba Iulia, în decembrie 1918, consacrându-l drept chintesență a reușitei naționale. Pe nesimțite, unirea devenea "Marea Unire", iar semnificațiile elogiului se regăseau cel
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
independenței" și un om cu "toată puterea în mâna sa". Restul faptelor se petreceau cumva de la sine: "regimul se înăsprea", "situația devenea tot mai grea", "populația era confruntată cu noi lipsuri". Totul se încheia brusc, în două propoziții, datorită "evenimentelor sângeroase" de la Timișoara și București. Textul nu era însoțit de nici un portret. Ilustrațiile constau într-o singură fotografie (centrată pe un șir de gratii), însoțind un text despre tortură din cartea lui Virgil Ierunca, Fenomenul Pitești și o hartă a "închisorilor
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]