2,957 matches
-
ca pe niște cetățeni de mâna a doua, ca pe niște oameni care fac joc dublu. Noi, cel puțin, nu suscităm bănuieli. Și apoi, nu uitați că noi nu suntem niște invitați la Ierusalim. Nu suntem vizitatori. Când evreii fac săpături aici în apropiere sau sub Templul lor, găsesc mai ales stele sau inscripții în greacă. Noi nu i-am așteptat pe cruciați ca să ajungem aici." Mda. Femei măritate trăind sub direcția spirituală a unor clerici celibatari sunt ceva obișnuit în
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
profesorii universității muncitorești. Cursurile se vor ține în cinci locuri, după un program bine întocmit. În tren, spre București, stau de vorbă un timp cu dl. Nicorescu, care îmi spune lucruri interesante despre obiecte și mai ales monede găsite în săpăturile ce se fac la noi: Cetatea Albă, Histria etc. Aflu de la el că fostul ajutor de primar d-rul Severeanu era un neostenit căutător de monede antice și că și le procura chiar sub nasul celor ce săpau la Histria de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
tradiție o biserică. În felul acesta numărul ctitoriilor lui Ștefan cel Mare se ridică la 32. Ioan Aurel Pop consideră că la Feleac, pe locul unei biserici de lemn, Ștefan a făcut o biserică cu o sală gotică. În urma unor săpături la Pobrata, s-a ajuns la concluzia că biserica veche a fost zidită din porunca lui Ștefan cel Mare, ceea ce înseamnă că numărul ctitoriilor se ridică la 34. În timpul domniei lui Ștefan, logofătul Ion Tăutu și portarul Luca Arbure au
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cel Mare dăruia mânăstirii de la Tazlău trei sate “care acele sate au fost din ocolul curților noastre de la Piatra”, ceea ce însemnă că aceste curți erau vechi și aveau un domeniu foarte însemnat, din moment ce domnul își îngăduia să ia trei sate. Săpăturile arheologice au scos la iveală elemente care îngăduie reconstituirea, în parte, a fostului palat domnesc. A existat și o curte domnească construită de Ștefan cel Mare, pe care au ars-o turcii în timpul incursiunii făcute în anul 1485, când domnul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
unii buni de făcut scânduri, iar alții tineri. Și n-am știut ce-i aceea lipsa de lemne. Așa că își poate închipui ori și cine cum ne vine nouă când auzim să ne mutăm din satul nostru Bogata, vestit prin săpăturile lui pentru găsirea aurului și argintului încă de pe vremea Daciei Fericite, noi scoborâtori din cei dintâi descălecători a lui Dragoș Vodă, și mai mult decât atâta și din locuitori pe care i-a găsit Dragoș Vodă aici la descălecat, sat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
fuseseră descoperite ca datând din mileniul al unsprezecelea înainte de Cristos. Civilizația Norte Chico de pe coasta Oceanului Pacific a fost localizată între anii 3000 și 1800 î.Ch. și este considerată de specialiști ca cea mai complexă societate a timpului. De asemenea, săpăturile efectuate au descoperit culturile Chavin, Paracas, Mochica, Nazca, Wari și Chimu. Spre exemplu, dovezile despre cultura Chavin au fost datate ca fiind între anii 1500 î.Ch.-400 î.Ch., iar cultura Mochica, între anii 200 î.Ch. și 700
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
Iașilor. Peste numai un an, amatorii de băuturi fine puteau gusta primul coniac produs de firma Iacob Wechsler-Erben (devenită ulterior „A. F. Monferrato et compania”). Spre sfârșitul veacului dobândesc renume „Fabrica de bazalt - Ciurea” și manufactura lui Franz Rameder de „săpături în piatră, șlefuiri, cizelări”. Industria alimentară - grație resurselor locale - a cunoscut o dezvoltare aproape fără precedent în acest interval de timp. Au apărut și fabrici de conserve a căror producție era destinată exclusiv exportului. Pe lângă toate acestea, de departe însă
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
în târgu în Huși, hramul Sfinților Apostoli Petru și Pavel, și curți domnești, carile suntu surpate, numai beciurile stau până astăzi”. Cercetătorii ieșeni Alexandru Andronic și Eugenia Neamțu, de la Institutul de Istorie și Arheologie „A. D. Xenopol” din Iași, au întreprins săpături pe locul vechii curți domnești și au publicat concluziile săpăturilor, dar monografia curții domnești este așteptată cu nerăbdare de publicul hușean în ideea că istoricii, prin coroborarea cercetării documentelor medievale cu săpăturile arheologice, pot oferi o imagine mai cuprinzătoare despre
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și curți domnești, carile suntu surpate, numai beciurile stau până astăzi”. Cercetătorii ieșeni Alexandru Andronic și Eugenia Neamțu, de la Institutul de Istorie și Arheologie „A. D. Xenopol” din Iași, au întreprins săpături pe locul vechii curți domnești și au publicat concluziile săpăturilor, dar monografia curții domnești este așteptată cu nerăbdare de publicul hușean în ideea că istoricii, prin coroborarea cercetării documentelor medievale cu săpăturile arheologice, pot oferi o imagine mai cuprinzătoare despre viața cotidiană în orașul nostru medieval. Curtea domnească de la Huși
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și Arheologie „A. D. Xenopol” din Iași, au întreprins săpături pe locul vechii curți domnești și au publicat concluziile săpăturilor, dar monografia curții domnești este așteptată cu nerăbdare de publicul hușean în ideea că istoricii, prin coroborarea cercetării documentelor medievale cu săpăturile arheologice, pot oferi o imagine mai cuprinzătoare despre viața cotidiană în orașul nostru medieval. Curtea domnească de la Huși s-a menținut multă vreme printre preferințele voievozilor Moldovei. Ștefan cel Mare și-a concentrat atenția în această parte a Moldovei datorită
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
avut legături strânse cu literații vremii: Vasile Alecsandri, Dimitrie Bolintineanu și alții. Deopotrivă l-a interesat știința: cartografia și arheologia. Prin decret s-a înființat Muzeul Național de Antichități din București, instituție sub auspiciile căreia se vor face pe viitor săpăturile arheologice din România. A fost înlăturat de la domnie în mod brutal, în noaptea de 10-11 februarie 1866, ca urmare a unui complot organizat de elemente conservatoare și liberale, cu participarea unui grup de ofițeri. A murit, departe de țară, la
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
asupra mediului, accentuând defrișarea pădurilor și degradarea pajiștilor. Curând, vehiculul a fost perfecționat: din greoi carul a devenit mai ușor, mai productiv și mai iute, grație câtorva piese metalice. Dar acestea au Însemnat alți copaci doborâți În scop siderurgic, alte săpături În căutarea minereului, alte deșeuri, transformarea drumurilor din pământ doar bătătorit În piatră, Într’un cuvânt, un nou aport de entropie, În mediu, căci În interiorul societății umane ea scădea mereu. Complexitatea crescândă a relațiilor sociale și economice a impus, la
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
o adevărată mamă? Această școală a renăscut prin vrednicia ei; a dovedit o rapidă adaptare la cerințele vremii și incontestabile calități de manager. Profesor de execepție, a contribuit la ridicarea prestigiului acestei școli prin munca de cerecetare începută la Probota (săpături, descoperirea unor probe arheologice - ceramică, unelte, morminte), și prin publicarea rezultatelor în reviste de specialitate. Cabinetul și cercul de istorie COLUMNA, rezultatele meritorii ale elevilor la concursuri și olimpiade, programe artistice reușite, toate dovedesc că Maria Vrabie a fost un
In memoriam Maria Vrabie: Un om între oameni (1943- 2006). In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Gabriela Muscaliu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1850]
-
importanței întemeierii unei spiritualități prin reiterarea formelor sale sacre, să facem o scurtă digresiune, imaginându-ne că putem fi părtași la deschiderea unui mormânt voievodal...al lui Basarab, al lui Vladislav, al lui Neagoe, al unui Negru-Vodă. în 1920, după săpăturile întreprinse în Biserica Sf. Nicolae Domnesc din Curtea de Argeș, istoricul V.Drăghiceanu uimea comunitatea științifică prin Jurnalul său de săpături, în care a descris fondul istoric, numismatic și heraldic de o valoare excepțională descoperit:14 morminte domnești, unele neidentificate, cîteva profanate
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
părtași la deschiderea unui mormânt voievodal...al lui Basarab, al lui Vladislav, al lui Neagoe, al unui Negru-Vodă. în 1920, după săpăturile întreprinse în Biserica Sf. Nicolae Domnesc din Curtea de Argeș, istoricul V.Drăghiceanu uimea comunitatea științifică prin Jurnalul său de săpături, în care a descris fondul istoric, numismatic și heraldic de o valoare excepțională descoperit:14 morminte domnești, unele neidentificate, cîteva profanate, dispuse ordonat, de parte și de alta a axei edificiului, cu două cripte situate exact în mijlocul naosului - cel al
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
stabilește că familia tatălui său are descendență nobilă încă de prin secolul al XVII-lea și că, scăpătați, vechii nobili polonezi, la îndemnul Ecaterinei, împărăteasa Rusiei, veniseră în Crimeea să dea o mână de ajutor la construcția Odessei. Asistând la săpăturile de la mormântul lui Negru Vodă, află de la Corina Niculescu, pe atunci șefa Secției de artă feudală de la Muzeul Național, un amănunt ce îi permite să propună studioului încă un film - Costumul de ceremonie la curțile medievale românești. Costumul descoperit în
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
la Institutul de Arheologie București. A lucrat ca arheolog - cercetător, mai întâi la Șantierul arheologic de la Histria, unde s-au făcut unele descoperiri importante, printre care și marea necropola tumulara, la care a participat direct și Valceanu Dumitru. Descoperirile, din săpăturile arheologice de la Histria, făcute printre alții și de către colegul nostru, arheologul Valceanu Dumitru, sunt precizate astfel în revistă muzeelor: ...„Ajunge să menționam aici, pe scurt, deschiderea unor sectoare de lucru într-una din zonele sacre ale orașului grecesc (care a
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93337]
-
Petre Diaconu, Dumitru Vâlceanu Păcuiul lui Soare. I. Cetatea bizantina, București, 1972, lucrare deosebită, care a fost premiată de către Academia Română ÎI. Studii, comunicări, note Petre Diaconu, Dumitru Vâlceanu, ș.a. - Cetatea bizantina de pe insulă Păcuiul lui Soare, Revista muzeelor, 2, 1965, - Săpăturile arheologice de la Păcuiul lui Soare, Materiale, 5, 1959, - Șantierul arheologic de la Păcuiul lui Soare, Materiale, 8, 1962. A fost căsătorit cu Pricopiuc Varuca, colega noastră din promoția 1952 de la Liceul de fete „Elisabeta Doamna” din Rădăuți, profesor de istorie, cercetător
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93337]
-
o rîpă ceva mai încolo de leagăne, unde ei se jucau în felurite moduri (chiar și numele acesta - „tărîmul celălalt“ - îl primise, bineînțeles, tot în urma unui joc - atunci cînd s-au dat o zi întreagă pe fund pînă jos) : făceau săpături să descopere comori, își construiau cazemate în pămînt, scoteau greierii din găurile lor cu paiul și se întreceau care are mai mulți (duceau apoi greierii acasă și aveau scandal cu părinți), escaladau panta, făcînd astfel alpinism, stăteau pe niște fiare
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
nouă” la purtare deoarece am accidentat o colegă de clasă la ora de educație fizică desfășurată în curtea școlii. Era o zi splendidă de început de primăvară, fără vânt. Curtea fusese făcută prin săparea dealului din spatele școlii iar la marginea săpăturii pentru ca dealul să nu alunece în curte, a fost construit un zid masiv din piatră. Am desenat o țintă pe zidul respectiv, am pus mâna pe o piatră, căci se găseau destule împrejur și am vrut să arunc la țintă
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
poeților noștri care n o mai lăsau să se întoarcă. A țipat și a urcat la Mirona, gâfâind și speriată. Casa Mironei e clădită de curând. E cel mai fermecător interior mangaliot, plin de gust, de personalitate. Statuete provenind de la săpături, draperii, perne și un macat de cânepă cu firul gros, lespezi neregulate, divane de lemn alb și multe bibelouri alese cu gust. M-am dus astăzi acolo de două ori. În grup era și Marcu de la Studio 42, care e
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
se taie din motive grafice dar responsabilitatea se trece pe seama presei. Ceea ce nu este cazul la d voastră ce aveți din partea mea dezlegarea pentru minimale intervenții necesare, făcîndu-se bineînțeles legătura necesară în așa fel ca să nu se observe prea tare săpătura. Îmi pare rău de situația Sport Clubului, mîndria urbei d-voastră. Din păcate n-o pot ajuta cu nimic, eventual cu lacrimi. Mai rău îmi pare însă de situația revistei. Primul număr își păstrează încă ținuta veche, ceea ce n-am
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
de la Institutul Pedagogic de 3 ani din Bacău, unde a funcționat până în 1975, când s-a pensionat la cerere. Activitatea didactică nu l-a îndepărtat, însă, de cercetarea științifică. Alexandru Andronic este autor a peste 100 de studii, rapoarte de săpături, note și recenzii, publicate în țară și străinătate, îmbrățișând un spectru larg de probleme, extinse din antichitate până în epoca contemporană. În special, a desfășurat o susținută activitate științifică de teren, efectuând cercetări de suprafață, săpături de salvare și apoi sistematice
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
100 de studii, rapoarte de săpături, note și recenzii, publicate în țară și străinătate, îmbrățișând un spectru larg de probleme, extinse din antichitate până în epoca contemporană. În special, a desfășurat o susținută activitate științifică de teren, efectuând cercetări de suprafață, săpături de salvare și apoi sistematice pe teritoriul orașului Iași. Rezultatele acestor investigații au fost concretizate în teza de doctorat susținută în 1970, la Universitatea din Cluj, Iașul până în secolul al XVII-lea. Această lucrare, opera sa cea mai vastă și
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
concretizate în teza de doctorat susținută în 1970, la Universitatea din Cluj, Iașul până în secolul al XVII-lea. Această lucrare, opera sa cea mai vastă și consistentă, a fost distinsă cu Premiul Vasile Pârvan al Academiei Române. De asemenea, a efectuat săpături cu rezultate deosebite la Suceava, Baia, Vaslui, Piatra Neamț, Botoșani, Hârlău, Huși etc. Astfel, el se numără printre primii cercetători care au înțeles necesitatea investigațiilor arheologice pentru lămurirea unor probleme de mare importanță în istoria noastră medievală. Rezultatele cercetărilor sale au
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]