2,271 matches
-
fine acasă, iar eu stau În picioare pe hol și mă uit cum se duc Încetișor pe apa sîmbetei fanteziile mele, În care Dan, În al nouălea cer, mă ia pe sus În brațele sale puternice și mă compeleșește cu sărutări. — Da, sînt Însărcinată. Starea mea de euforie e rapid Înlocuită de o explozie de furie, urmată imediat de sentimentul că sînt pe cale să izbucnesc În plîns. E evident că site-urile nu mințeau cînd explicau ce se petrece cu hormonii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
avion, dar ar fi atît de bine să avem o seară liberă În doi. GÎndește-te. Să luăm o cină romantică, să dormim pînă tîrziu. Tom zice că e o idee minunată, nu-i așa, domnule T.? Întreabă el, depunînd mici sărutări jucăușe pe gîtul copilului. Nu, nici În ruptul capului. Nu-mi pasă cît de obosită sînt, cît de Îmbietoare e perspectiva unei nopți de somn netulburat, n-am de gînd s-o las pe femeia asta să aibă grijă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
o să iasă și soarele, așa că putem să ne jucăm cu Tom În grădină. O să pun de ceai imediat. — SÎnt complet de acord. Femeia asta e de vise rele, spune cumnată-mea, ținîndu-l În brațe pe Tom și acoperindu-l cu sărutări zgomotoase, care-l fac să chițăie și să rîdă. Dar cred că are cele mai bune intenții. Vorbele ei Îmi amintesc de cele ale lui Fran și mă Întreb dacă e oare o idee bună să mă confesez Emmei. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
adresa. — Eu stau pe Gloucester Avenue, zice el. Chiar după colț. Te pot conduce acasă? Dau din cap aprobator. Ce altceva aș putea face? CÎnd intrăm pe strada mea, conversația Încetează. Mă gîndesc la Lisa și la poveștile ei despre sărutări pasionale În prag, la tăvăleli pe canapea și la Dan. Chiar nu sînt pregătită. În timp ce bag cheia În broască, mă Întorc spre Charlie, gata să spun ceva politicos prin care să indic că seara s-a Încheiat, pentru că știu că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
culcare. După cinci minute, mă strecor În camera ei Întunecată și constat că a adormit deja. Genele i se curbează dulce deasupra pomeților, și Încă Își mai suge blînd degețelul. Rezist impulsului de a mă apleca să o acopăr cu sărutări, căci știu că asta o va deștepta și că Încă nu doarme atît de profund. E o experiență cu totul diferită cînd ai o fiică. Îmi fusese mult timp atît de teamă să nu cumva să urmez tiparele mamei mele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
a îmbrățișat-o și a sărutat-o pe frunte. - Ce e cu tine, soțioara mea? Ea, albă la față, a murmurat:. - Am avut o presimțire rea, atingând rochia aceea. S-a lăsat în brațele soțului și, acoperindu-i fața cu sărutări, a început să-l implore: - Să nu mă lași singură, iubitule, să nu mă părăsești. Eu, în deplină tăcere și cu un nod în gât, am părăsit în fugă încăperea. Arioald, după o ușoară însănătoșire cam de două luni, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
și-au făcut apariția abatele și o mână de călugări, și ei trași la față, dar surâzători. Fără să ne întrebe ceva anume, au binevoit să spunem împreună Tatăl Nostru. După care abatele s-a apropiat și ne-a dat sărutarea de pace. Între timp, s-au arătat și alți călugări, cu lighenașe pline cu apă. Ne-au pus să stăm pe laviță, ne-am scos încălțările, ne-au spălat pe picioare și ne-au șters. Tânărul meu însoțitor era în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
să-l spun. Ba chiar cred că mi-a fost smuls din adâncul ființei de prezența lui. - Urât e puțin spus. Tu, frate, arăți monstruos. Ca și cum Dumnezeu te-ar fi plămădit din deșeuri. Cu ce te-a recompensat? Dându-mi sărutarea de pace, mi-a șoptit la ureche: - Cu tine, ca să te duc spre El. Acel scurt schimb de cuvinte a avut darul de a preciza relațiile dintre noi: el era învățătorul, iar eu eram discipolul. M-am conformat cu ușurință
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
gândi Antonio Înfiorat de gândul că Emma considera natural să se culce cu un bărbat. Cum fusese? Normal. Și cum e când nu e normal? E excepțional, Îi răspunsese ea Încercând să-i distragă atenția printr-o manevră subversivă de sărutări și mângâieri. Ce Înseamnă normal? se rățoi Antonio, distrus la gândul că prietena lui care abia avea nouăsprezece ani era capabilă, În spatele surâsului ei dezinvolt, să facă ierarhii, paralele, topuri. Lui Antonio Îi păru rău că-i amintise de teolog
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
nici o altă femeie nu-i mai linsese obrazul. Iar Camilla Îi explicase că acesta e un lucru normal. Toți Îndrăgostiții se sărută. Dar când Îi linsese din nou obrazul, el Își Închisese ochiul. La urma urmelor, lăsând la o parte sărutările acelea care-l cutremurau puțin, făcuse o afacere bună căsătorindu-se cu Camilla, care, pe lângă faptul că era cea mai drăguță din clasă, avea și o casă nesfârșită, o cameră de joacă și atâtea gânduri frumoase pentru el. Dar când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
iestețică. Iar inima ta ușoară La mine-n gând zboară Iar sufletul tău de durere Îți plânge în tăcere. De durere inima-ți vibrează, Căci și sufletul îți oftează, Dar să știi că foarte tare Eu ți-aș da o sărutare. Tatu Ioana, clasa a V-a Școala Gimnazială „Mihai Viteazul” Boldești-Scăeni - Prahova profesor coordonator Albu Elena Glasul naturii Acum natura-ncepe Cu minunatul glas Din ale sale stepe Să cânte-ncet pe nas. Prin ierburile crude Puternic se aude Sub
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
orice om, reflexul era aproape imperceptibil, așa încât părea că Lea nu închide niciodată ochii. Chiar și căutătura ei cea mai drăgăstoasă semăna cu a unui șarpe și puțini puteau s-o privească în ochi. Aceia care puteau, erau răsplătiți cu sărutări, cu râsete și cu pâine înmuiată în miere. Iacob a privit-o drept în ochi, iar ea s-a topit pe dată. De fapt, Lea era deja impresionată de înălțimea lui. Era mai înaltă cu cel puțin o jumătate de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
erau împreună, dar corpurile lor se aliniau în poziții îndrăznețe, aducându-le amândurora multă plăcere și relaxare. - Iacob zicea că-l fac să se simtă liniștit, povestea Bilha cu mândrie. Și Bilha a rămas însărcinată. Rahela a primit vestea cu sărutări și s-a bucurat alături de sora ei. Cu cât treceau lunile și pântecul i se mărea, Rahela îi cerea să-i spună fiecare senzație, fiecare durere, fiecare stare. Când fusese momentul exact când își dăduse seama că a prins rod
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
a nimerit în sfârșit cu o săgeată. Când am văzut cortul roșu profilându-se în fața mea, am început iar să plâng și am alergat la mamele mele. Lea mi-a luat capul în mâini și mi-a acoperit fața cu sărutări. Rahela m-a ținut strâns în brațe și m-a culcat pe patul ei înmiresmat. Zilpa mi-a cântat un cântec de leagăn în care se vorbea despre ploi bogate și recolte mari, iar Bilha mi-a masat picioarele până când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
că era timpul să plece. S-a dus repede la așternutul ei și a adormit imediat, epuizată. În următoarele două zile, mătușile mele au fost chemate una câte una la Bunica, în camera ei interioară. Rahela a fost gratulată cu sărutări și drăgălășenii. În după-amiaza pe care au petrecut-o împreună s-au auzit râsete și chicoteli ca între două fete. Bunica a mângâiat obrajii frumosei mele mătuși și a ciupit-o ușor de brațe. Rebeca, ea însăși fiind frumoasa generației
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
pupat pe nas și pe gură și m-a pus pe pat. - Așteaptă-mă, iubita mea. Nu te îmbrăca. Doar stai aici ca să mă pot gândi la tine exact așa cum arăți acum. Nu stau mult. I-am acoperit fața cu sărutări și i-am spus să se grăbească. Eram adormită când s-a strecurat lângă mine, mirosind a lumea de dincolo de patul nostru, pentru prima dată de zile întregi. Hamor a plecat spre tabăra lui Iacob a doua zi dimineața devreme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
Bilhei să nu cumva să plece fără daruri pentru familia nurorii ei. Și apoi Re-nefer însăși a adus-o la mine. Îmbrățișarea mea a ridicat-o pe sus pe micuța mea mătușă și i-am acoperit obrajii cu mii de sărutări. - Strălucești, a zis ea, când și-a revenit și mi-a luat mâinile în ale ei. Ești fericită. A zâmbit. - E minunat că ai găsit atâta fericire. O să-i spun Leei și atunci n-o să mai fie supărată. - Mama e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
apoi toți bărbații, împreună cu nevestele și cu copiii lor, și-au unit vocile în cântece de dragoste, care păreau să nu mai aibe număr. Eram intimidată de atâta atenție câtă ni se dădea, cupele se ridicau, erau zâmbete largi și sărutări. Chiar dacă eu și Benia eram totuși prea bătrâni pentru astfel de prostioare, eram încântați ca niște copii și ne mâncam din ochi. Când Meryt s-a aplecat și mi-a spus să nu le mai iau oamenilor șansa de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
neschimbată ca soarele pentru munca lui și pentru mine. Ultimii mei ani au fost buni. Kiya a mai avut doi copii, încă un băiat și o fată, care i-au umplut inima și casa soțului meu. Am primit sute de sărutări dulci în fiecare zi. - Sunteți elixirul tinereții, spuneam eu, în timp ce-i gâdilam și râdeam cu ei. Sunteți reazemul acestor oase bătrâne. Mă țineți în viață. Dar nici măcar devotamentul copilașilor nu poate ține moartea la distanță pentru totdeauna. Îmi venise vremea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
fiecare deschidere a ușii dinspre spălătorie, Îndreptîndu-se spre ei. Pricepu că nu mai avea timp să-l contrazică. Își apropie gura de urechea lui Loïc. - Îl voi regăsi pe Nico, dragostea mea, Îți făgăduiesc. Îi atinse ușor obrazul Într-o sărutare rapidă și Îi aruncă o privire asasină lui Stéphane, care-l trăgea pe Loïc spre ieșire. - Dacă ai fi avut atîta bărbăție Încît să conduci ancheta la moartea lui Gildas, n-am fi ajuns aici! Și ieși la rîndul ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
umble creanga prin Lands’en. Cu un gest brusc, Christian Își apucă sacul de voiaj și se ridică. Anne dădu iute ocol tejghelei ca să vină după el. - Nu credeam că mă va dezamăgi vreodată, murmură el dîndu-i surorii lui o sărutare scurtă pe obraz. - Mai așteaptă un pic... - Nu va veni. - Ascultă, Marie te iubește din... - Nu mai vreau să-i aud numele, i-o tăie el Îndepărtîndu-se. Marie ieși pe balconul camerei, punîndu-și haina de piele. Părul, Împletit cuminte Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
voi mai fi În stare să le spun vreodată. Și continuă cu glas răgușit: - Te iubesc. - Strînge-mă tare, răspunse ea Încet. Rămaseră Înlănțuiți pînă ce chipurile lor ajunseră la cincizeci de centimetri de tavanul grotei, apoi, uniți Într-o ultimă sărutare, se lăsară să se scufunde. Coborau Încet spre fundul apei cînd lipsa aerului deveni crucială, făcînd-o pe Marie să plonjeze În angoasa coșmarului care o chinuia de cînd se Întorsese pe insulă. Bătînd apa cu picioarele, zgîriindu-l pe Lucas pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
și să păstrezi distanța, nu trebuie să te crezi mai puternic decît ea. Pasiunea prea puternică te Împiedică să fii umil, or păcatul trufiei, marea nu știe să-l ierte. Așa e ea... Se ridică brusc, Îi dădu liniștit o sărutare sonoră și două pălmuțe pe spate. - Dacă n-a avut loc căsătoria voastră, e poate semnul că omul ăsta nu ți-era sortit. Cugetară o clipă la vorbele astea În tăcere, apoi Milic hotărî că lucrul cel mai cuminte de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
Christian și totodată să fie atît de profund, de senzual, de trupește bulversată de Lucas. MÎna care aluneca din nou printre coapsele ei puse capăt Întrebărilor, iar răspunsurile se topiră sub buzele iubitului ei. Îi Înăbușea strigătele de plăcere sub sărutări cînd niște lovituri repetate zgîlțîiră ușa. Uitînd de toate cele care nu Îi priveau, nici măcar nu auziseră telefoanele mobile sunînd. Era Morineau. - CÎinii au detectat urme de C4 Într-unul din depozitele de la fabrica de faianță. Imaginea lui Fersen ieșind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
o mînă pe umăr. Puse iute degetul pe buzele ei ca s-o Împiedice să răspundă. - Nu. Nu spune nimic. Nu acum. În fața descumpănirii evidente a tinerei femei, decise să-și forțeze avantajul și Îi atinse ușor obrazul cu o sărutare. Nici o reacție. Dar nici respingere. Căpătă curaj, Își afundă capul În scobitura gîtului ei. - Ucigașul n-a fost prins Încă, șopti ea desprinzîndu-se ușor, așa că ai grijă de tine. Christian preferă să creadă că aceasta era o dovadă de tandrețe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]