1,976 matches
-
zi la prânz trebuia să luăm autocarul înspre țară. Împachetând, am văzut că nu ne mai încap toate lucrurile în geamantane, pentru că ne mai cumpărasem din Grecia ceea ce ne picase cu tronc. ─ Ce-i de făcut?mă-ntrebam. Cumpărăm o sacoșă sau un geamantan. Să mergem la magazine. Iarăși am coborât. Janeta opta pentru o sacoșă sau un săculeț de pânză încăpător pe care-l zărise într-un magazin, dar nu mai știa unde. Ne-am tot învârtit, ne-am tot
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
mai încap toate lucrurile în geamantane, pentru că ne mai cumpărasem din Grecia ceea ce ne picase cu tronc. ─ Ce-i de făcut?mă-ntrebam. Cumpărăm o sacoșă sau un geamantan. Să mergem la magazine. Iarăși am coborât. Janeta opta pentru o sacoșă sau un săculeț de pânză încăpător pe care-l zărise într-un magazin, dar nu mai știa unde. Ne-am tot învârtit, ne-am tot sucit până a găsit magazinul respectiv, dar ne-am dat seama că astfel de săculeț
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
prin lume strigând. Oare am să-l iert vreodată? Eh, ca și cum el ar avea vreo vină... * Soarele cobora spre ghiolul de peste șosea când am luat-o și eu spre sud, de-a lungul țărmului, În chiloți și cu hainele În sacoșa pe care o luasem seara de-acasă cu gândul să cumpăr niște portocale pentru Gabriel. Uitasem și de el și de Ortansa, de demisolul meu și garsoniera ei și uitasem și de foame, iar după ce mi-am astâmpărat setae și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
-mi explic. Cert este că am luat și eu apoi niște date, niște declarații. Nici nu mă cunoștea directorul Bibliotecii, în fine. Și acesta, Ștefan al meu, a spus " Dom'le, am văzut și niște oameni care cărau cărți cu sacoșa, cărau și de la magazinul de jos, Stirex". Am anunțat pompierii, l-am pus pe șeful transmisioniștilor să facă asta, iar aceștia au venit și au stins focul. Nu puteam aplica niște reguli tactice pe care noi le învățaserăm sau le
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
acolo a fost un locotenent major, Ștefan Marian, Comandantul Batalionului II de la mine, care avea responsabilități de apărare în zonă. Și el a venit și mi-a spus: Dom'le, văd pe unii care cară cărți de-aici. Cară cu sacoșele. C-or fi lucrători, c-or fi bandiți, nu știu". Noi nici nu ne amestecam pentru că noi nu ne-am dus acolo să facem poliție sau să facem anchete, noi nu știam ce e. Sigurul lucru pe care l-am
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
Arestul preventiv de la Divizion S. B.: Mai este un episod foarte important pe care vreau să-l discutăm. Au venit "musafirii" la un moment dat, după Revelion, la Divizion. Vreo 60 de bărbați de diferite vârste, care aveau în mâini sacoșe și genți de mână în care aveau strictul necesar. De la poartă până la locul de cazare ce le-a fost pregătit la etajul doi al Divizionului au fost escortați de militari înarmați. Cine erau ei? M. M.: Naiba știe. S. B.
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
că nu-s criminali!" S. B.: Stați să vedeți că regimul s-a "îndulcit" în câteva zile dar la început era iritarea aceea de la TV: "Teroriștii ar trebui omorâți!" Când au venit au fost aduși cu niște autobuze. Aveau niște sacoșe, era vai de steaua lor. Comandantul nostru ne-a spus așa: Aveți grijă, îi vom avea în pază și apărare. Nu sunt la noi, sunt la Bateria a III-a. Dacă aveți cumva contact cu ei, tratați-i omenește, nu
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
celor mai rapide. Dar În câteva minute, ca din senin, se adună puzderie de maimuțe Înfometate, de toate mărimile, făcând o zarvă de nedescris. Multe dintre ele se uită fix la noi, apoi cu o mare dexteritate se reped la sacoșele noastre, pe care ni le smulg din mână, cu iuțeală de cleptoman și le desfac cu dinții ascuțiți În speranța unui produs de mâncat. Lăsăm de o parte pofticioasele maimuțe și continuăm ruta spre Tanah Lot, În zona centrală a
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Asaltul pelerinilor. Ora 5.30 dimineața. Mă aflu pe peronul Gării de Nord, în așteptarea trenului rapid cu destinația Iași. În lumina scăzută a dimineții, se văd mai multe grupuri mici, compuse din cinci, șase persoane, îmbrăcate călduros, purtând genți, rucsace și sacoșe de plastic. Vorbesc mult între ei, schimbă pahare pline cu cafea. Alte grupuri sunt compuse doar din două, trei persoane, îmbrăcate în negru. Călugări și călugărițe, provenind fără îndoială de la mănăstirile din împrejurimile Bucureștiului. Aceștia din urmă atrag ca un
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
cu atracția formidabilă pe care oamenii o simt pentru sacru. Încerc să par neștiutor și o întreb pe vânzătoare: „Ce se face cu batistele, la ce sunt bune ?”. Femeia se oprește din vânzare, introduce teancul multicolor de batiste într-o sacoșă de rafie pe care o purta sub braț, ba chiar își aprinde și o țigară, așezată lângă rândul de așteptare, sub privirile reprobatoare ale celor din jur ; aici și la alte pelerinaje, fumatul în și lângă rând este tolerat la
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
transcris notele de teren, m-am gândit că poate m-am grăbit califi cându-i pe acei tineri drept „secularizați”. Cine știe de fapt cum vor evolua în viitor ? Chiar în imediata apropiere a Catedralei, un bărbat îmbrăcat modest, încărcat cu sacoșe de rafie și cu căciulă de blană pe cap, mă întreabă cu un puternic accent moldovenesc „unde-i coada domnule ?”. Răsuflă ușurat atunci când îi comunic faptul că „încă nu au scos-o pe Sfânta, pelerinajul încă nu a început”. Ușa
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
sau un rucsac mic-mijlociu, de 35 de litri. Fusta este lungă, neagră sau de altă culoare sobră. Este încălțată cu cizme, uneori bocanci, oricum o încălțăminte călduroasă, contra frigului și a umezelii. Se mai întâmplă să aibă și o mică sacoșă de plastic, pentru alimente consumate rapid. Un procent redus poartă un fel de veste lungi și negre din lână, coborând mult peste talie. Am văzut acest tip de vestă pus în vânzare la București, anul trecut, la pelerinajul din 27
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
felul celor destinate situațiilor de urgență sau catastrofelor naturale. Ele sunt amplasate lângă parcarea de lângă Teatrul Național Iași, drapat în perdele de protecție, clădirea este în proces de renovare completă. Gardianul (polițistul comunitar) de la intrare mă avertizează prompt, după ce privește sacoșa umflată de plastic gri în care am introdus niște haine și o sticlă de apă : „Băiatu’, poți să intri, dar fără țigară și băutură, că altfel stricăm prietenia !”. „Am înțeles, șefule”, zic la rândul meu, frământând în mâini căciula din
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
o viață de muncă la ceapeu ?”. Îmi este foarte greu să mă despart de ei, oamenii aceștia mi-au devenit foarte dragi. Vor intra în curând în rândul de noapte. Îi privesc cum se îndepărtează încetișor, cu brațele încărcate de sacoșe de rafie, scaune pliante, îmbrăcați în haine de piele neagră, hainele lor „de ținare” (regionalism din zona Brăila, însemnând haine bune, de sărbătoare, mirosind a naftalină și a șifonier). Nu știu de ce, dar simt acut că este vorba de ultimii
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
o teroare a igienei, a fricii de scandal, de îmbulzeală, cu care se hrănește nu atât pelerinul, cât mass- media. Un gradat din jandarmerie își ia partea leului, 10-12 porții de sarmale pe care le introduce cu grijă într-o sacoșă de plastic, apoi se îndreaptă spre un autobuz vopsit cazon, albastru-gri, unde se află mai mulți colegi în pauză. Iar atunci când ies efectiv din rând, sub privirile reprobatoare ale celor din jur și de-a dreptul supărate ale jandarmului responsabil
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
abordează cineva interesat că „sunt țesute manual în război, apoi toarse și vopsite natural”. În fine, am mai putut vedea chiar și o bătrână care vindea un cocoș, unul singur, un exemplar care-și ițea creasta roșie, bogată, dintr-o sacoșă de rafie. În vechime, sărbătoarea unui sfânt era și un loc privilegiat al schimburilor comerciale între diferite regiuni ale țării, să fie vorba oare de o reminiscență ? Sau pur și simplu o reinventare comercială „la firul ierbii” a ceea ce mass-media
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
le întind peste gardul de fier unor elevi de seminar teologic, pentru a fi „date pe la raclă” și a se impregna astfel de sacru. Am văzut chiar și o bătrână având un pulover gros de lână gri îndesat într-o sacoșă din plastic, dar tinerii seminariști evitau să-l preia, prea voluminos fiind. Mai sunt vânate din priviri și femeile cu copii, deoarece acestea au „prioritate la raclă”, fiind acceptate tacit de către jandarmi pentru a intra la mici intervale de timp
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
prezenți, oamenii au tendința de a se îndepărta rapid de locul unde cele două femei joacă mica lor piesă de teatru, trăgând însă avid cu coada ochiului la ceea ce urmează să se întâmple. O țărancă în vârstă scoate dintr-o sacoșă ponosită de cârpă o sticlă de plastic de jumătate de litru, plină cu agheasmă, și începe să toarne conținutul, cu un fir subțire, pe brațele și pieptul culcate pe pietriș. Se aud acum urlete și înjurături, scena începe să devină
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
atingem sfintele racle, nu ne apucăm noi să frecăm te miri ce haină de raclă, așa cum ne vine nouă !” Femeile din jur o ascultă cu atenție, unele aprobă dând mărunt din buze, altele nu sunt de acord, strângând cu spaimă sacoșele de plastic dolofane în care se ghicește prezența multor obiecte vestimentare ale rudelor, prietenilor, cunoscuților. Un cuplu de bucureșteni pensionari, originari chiar din Cernica, aduc prețioase informații cu privire la istoria acestui pelerinaj. În anii 1950-1960, spun ei, foarte mulți pelerini veneau
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
delimitată. Chiar și vânzătoarele de crizanteme și busuioc uscat sunt ținute la mare distanță de gard, ceea ce nu se întâmpla anul trecut. Stând la rând, am putut observa doar o singură vânzătoare de busuioc, care-și dosise „marfa” într-o sacoșă mare din pânză și o propunea pelerinilor spre vânzare pe sub mână, cu gesturi furișate. Comunicarea cu jandarmii se dovedește a fi încă o dată foarte dificilă, dacă nu chiar imposibilă. Întreb cum se face că anul acesta sunt prezenți la un
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
țigară fără filtru dintr-un pachet moldovenesc de „Plugarul”, o aprinde și începe să dea din cap ușurel, cu gândul la tinerețe. Dacă nu mă înșală ochiul și instinctul, cred că am zărit și primii pelerini (rochie lungă și severă, sacoșă de plastic, geantă de voiaj, mers alert), „pelerini de autocar”, ce doresc mai degrabă să bifeze în palmaresul lor acest punct de pe harta pelerinajelor decât altceva, deoarece sărbătoarea propriu-zisă nu a început încă. 23 iunie 2012 Avantajul faptului de a
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Libertatea) sau pliante publicitare, iar peste acestea au așezat încă un strat de ștergare și pânză. Mănâncă pește mic prăjit (caras), zacuscă, ciuperci, mămăligă rece, ceapă, brânză, roșii, usturoi, conserve de pate vegetal. Alimentele sunt scoase din desagi de lână, sacoșe de plastic, genți frigorifice inscripționate cu nume cunoscute de magazine alimentare gigantice cu texte publicitare în italiană sau spaniolă, ceea ce le arată și proveniența. Un țăran trage la măsea pe furiș, la sfârșitul mesei, o gură de rachiu dintr-o
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
poartă cu ei următoarele obiecte : pături, flori, scaune pliante de lemn, de aluminiu, cărți, cărți de rugăciune, radio mic cu căști, MP3 Player, MP4 Player (Video), haine în baloți (pentru atins de raclă), rucsaci de diferite forme, culori, vechime etc., sacoșe de plastic, sacoșe de rafie, pahare de plastic, buchete de busuioc, umbrele, porumb fiert, caserole de plastic. Cu ce se protejează de ploaie : umbrele, saci de rafie, fețe de masă (mușamale), cartoane, impermeabile, pături, halate de casă, combi nezoane integrale
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
următoarele obiecte : pături, flori, scaune pliante de lemn, de aluminiu, cărți, cărți de rugăciune, radio mic cu căști, MP3 Player, MP4 Player (Video), haine în baloți (pentru atins de raclă), rucsaci de diferite forme, culori, vechime etc., sacoșe de plastic, sacoșe de rafie, pahare de plastic, buchete de busuioc, umbrele, porumb fiert, caserole de plastic. Cu ce se protejează de ploaie : umbrele, saci de rafie, fețe de masă (mușamale), cartoane, impermeabile, pături, halate de casă, combi nezoane integrale de protecție antichimică
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
oară când sunt abordat de persoane din massmedia și nu viceversa. Le spun adevărul, fac un studiu despre pelerinaj, doream să fotografiez un cuplu de rromi care încearcă să protejeze de ploaie covorul ce-l poartă pe umeri cu ajutorul unei sacoșe de plastic transformată în capișon. „Covoarele ca acesta de aici se călcau în altar, în bisericile din Iași și în cele din jurul orașului, dar la pelerinaj obiceiul acesta nu prea se mai respectă, este prea mare aglomerația”, îmi spune unul
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]