4,209 matches
-
beznă, ciudate și meschine, ... Citește mai mult Te joci cu mine, viață, dar nu-s marionetă,Culoarea amăgirii m-a-mbrățișat de mult,Te-amuzi întortocheată, cu glas de șansonetă, Sfidând nevolnicia din trunchiu-mi de adult.Îmi cresc din creștet ramuri de salcie pletoasă,Mă strâng ca-ntr-o zvâcnire de ultim bun-rămas.Pe mugurii nădejdii mă-nalț, capricioasă, La umbra fericirii dorind să fac popas.O zodie de lacrimi se zbate încă-n mine,E-o vagă amintire, cu iz de pom
CAMELIA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
ceva, extrem de important : să-i trăiască ... nepoțeii ! ********************* S-au căsătorit, au rămas împreună circa un deceniu, după care au divorțat fără mare tam-tam, firește, la mica înțelegere. Nepotrivire de caracter ? Nepotrivire în privința vârstei ? Nu. Soarta, destinul, crucea din lemn de salcie pe care fiecare dintre noi trebuie s-o purtăm pe spate, de la naștere și până la moarte ! Apoi..., o nouă naștere, o nouă moarte, și asta până la sfârșitul-sfârșiturilor tuturor eternităților prin care ne lovesc „eonicele ființe” - extraterestre, extra-dimensionale și non-materiale, firește
LA CÂT MAI MULTE VEŞNICII … de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2010 din 02 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381408_a_382737]
-
de-ngândurare si de teamă oarecum, Mă- ntreb fără să mai rostesc eterne șoapte, Cum oare să îți spun de abia-n acest târziu, acum, Că-ți sunt o simplă muritoare în a vieții noapte? Că sunt în viața ta aceeași salcie înflorită A cărei albe, neculese si preacurate flori, Cad și se contopesc pierzându-se într-o clipită, În infinita albie a râului fără culori, În toamna urgisită de ploaie deplorabilă, Plete bălaie-n frunze răvașite cad și pier, Cu neputința
PUTERE DE ANOTIMP de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/381483_a_382812]
-
Prin glasul ei suspină adânc sufletele care nu au atins stelele cerului lor. Plânge vioara, plânge ușor, cum plânge cerul din ochiul paradisului, cum plânge ploaia mărgăritare lângă crucea răstignirii, cum plânge râul ce-și poartă florile durerii, cum plânge salcia albastră la mal, cum plânge, în liniștea rotundă a nopții, cântecul roșu al păsării captivă între ramuri, cum plânge vântul galben peste nisipul deșertului. E imposibil să tacă sunetul corzilor ei pe undele vântului. Citește mai mult CÂNTUL VIORIIPrin cântul
IRINA LUCIA MIHALCA [Corola-blog/BlogPost/380796_a_382125]
-
viselor.Cântă vioară, cântă-țitânguirea inimii! Prin glasul eisuspină adânc sufletelecare nu au atins stelele cerului lor.Plânge vioara, plânge ușor,cum plânge ceruldin ochiul paradisului,cum plânge ploaia mărgăritare lângă crucea răstignirii,cum plânge râulce-și poartă florile durerii,cum plânge salcia albastră la mal,cum plânge, în liniștea rotundă a nopții,cântecul roșu al păsării captivă între ramuri,cum plânge vântul galbenpeste nisipul deșertului.E imposibil să tacăsunetul corzilor ei pe undele vântului.... VI. IRINA LUCIA MIHALCA - CĂLĂTORIA (POEME), de Irina
IRINA LUCIA MIHALCA [Corola-blog/BlogPost/380796_a_382125]
-
le spun râuri, toate curg, toate-s vii și focul arde. O flacără vie! Cu ochii tăi de primăvară răsfoiești pădurea decupând verdele din verde! Dincolo de câmp curge un fluviu mare ce-adună multe râuri în drumul lui! Adierea crengilor salciei plângătoare se leagănă-n depărtate amintiri... Căutăm, visăm, călătorim, înaintând prin freamătul copacului ascuns în coaja amintirilor, din adâncul nostru! Unde ne duce caravana? Spre tine, spre mine, spre noi, nu știm ce ne-așteaptă mâine. Suntem într-o poveste
IRINA LUCIA MIHALCA [Corola-blog/BlogPost/380796_a_382125]
-
spun drumuri,alții le spun râuri,toate curg, toate-s vii și focul arde.O flacără vie! Cu ochii tăi de primăvară răsfoiești pădurea decupând verdele din verde!Dincolo de câmp curgeun fluviu marece-adună multe râuri în drumul lui!Adierea crengilor salciei plângătoarese leagănă-n depărtate amintiri... Căutăm, visăm, călătorim,înaintând prin freamătul copaculuiascuns în coaja amintirilor, din adâncul nostru!Unde ne duce caravana? Spre tine, spre mine,spre noi, nu știm ce ne-așteaptă mâine. Suntem într-o poveste scrisă,rând
IRINA LUCIA MIHALCA [Corola-blog/BlogPost/380796_a_382125]
-
doar un nor minuscul Va fi trecut ușor pe nesfârșita zare, Iar pescăruși rotind pe mare, Complici ai visului - n amurg, Sărutului discret cu gust de sare, Se vor fi rușinat, pe rând, trecând Tot alergându- se- n cotloane De salcii dese ce se scurg În ploaia caldă, -mbietoare... Doar pescărușii parcă plâng. Citește mai mult Poeme pe nisip...Am acostat la poarta viselor, iubiteAm obosit de- atât amarnic zbucium,Vreau șoapte- n calea mea, abia -iviteDoar dintr- al valurilor , înspumate
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380891_a_382220]
-
dulcea dezmierdare, În timp ce doar un nor minusculVa fi trecut ușor pe nesfârșita zare,Iar pescăruși rotind pe mare,Complici ai visului - n amurg,Sărutului discret cu gust de sare,Se vor fi rușinat, pe rând, trecândTot alergându- se- n cotloaneDe salcii dese ce se scurgîn ploaia caldă, -mbietoare...Doar pescărușii parcă plâng.... XXVIII. LA JOIE DE VIVRE, de Dania Badea , publicat în Ediția nr. 1938 din 21 aprilie 2016. La Joie de vivre... Nu m- ai învins, nefericire, Am sânge albastru
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380891_a_382220]
-
Cavaler. După Evenimentele revoluționare din Decembrie 1989 preotul-veteran este avansat în gradul de Colonel. La 16 Septembrie 1959 are loc a treia arestare pentru 5 ani de zile. Cunoaște infernul „Fenomenului Pitești”, apoi șirul marilor Academii spirituale, începând cu Colonia Salcia din Balta Brăilei, este eliberat la 31 Iulie 1964. Dincolo de slujirea sa exemplară, dincolo de iubirea de Moșie a Neamului Dacoromân, dincolo de suferința și jertfa adusă pe Altarul creștin-ortodox, dincolo de laborioasa cercetare istorică a Fenomenului protodac, Părintele Dumitru Bălașa a lăsat
MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI AI SFÂNTULUI NUME DUMITRU-DEMETRUS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380971_a_382300]
-
mănăstirea Tismana. Următoarea arestare are loc în 1948 cu o condamnare la 20 de ani muncă silnică pentru învinuirea de uneltire contra ordinii sociale. Parcurge șirul lung al calvarului penitenciaro-comunist la: Văcărești, Jilava, Baia Sprie, Nistru, Aiud, Lugoj, Gherla, Ostrov, Salcia. Între pauzele anchetelor, torturii și terorii părintele și-a continuat slujirea lui Dumnezeu alături de marea sa suferință, înălțându-se la ceruri prin jertfa supremă de la Colonia Salcia, la 17 Martie 1963. * * * Tuturor purtătorilor sfântului nume Dumitru /Dimitrie întru mulți ani
MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI AI SFÂNTULUI NUME DUMITRU-DEMETRUS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380971_a_382300]
-
al calvarului penitenciaro-comunist la: Văcărești, Jilava, Baia Sprie, Nistru, Aiud, Lugoj, Gherla, Ostrov, Salcia. Între pauzele anchetelor, torturii și terorii părintele și-a continuat slujirea lui Dumnezeu alături de marea sa suferință, înălțându-se la ceruri prin jertfa supremă de la Colonia Salcia, la 17 Martie 1963. * * * Tuturor purtătorilor sfântului nume Dumitru /Dimitrie întru mulți ani Luminoși ! ------------------------------------------------------------- Bibliografie: - Romulus Vulcănescu-Mitologia Română. Ed. Acad.R.S.R., 1987; - Mircea Vulcănescu-Dimensiunea românească a existenței. Ed. Fundației Culturale Române, București, 1991; - Petre Țuțea, Omul-Tratat de Antropologie Creștină, 1. Ed.
MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI AI SFÂNTULUI NUME DUMITRU-DEMETRUS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380971_a_382300]
-
dau ascultare. - Sibinaaaa, se aude iar și n-am încotro. Cobor fitilul, suflu-n lampă și ies în verandă. E o noapte caldă de vară, cu aerul parfumat de ierburi înflorite. Crișul e la doi pasi de casa noastră. Peste salciile și plopiii ce-l mărginesc se ridică o lună mare, strălucitoare. Îmi iau carte a, ies pe verandă și încep să mai descifrez câteva rânduri la lumină farului noptatec. Sunt în vacanță, am scăpat pentru trei luni de școală și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/374404_a_375733]
-
dau ascultare.- Sibinaaaa, se aude iar și n-am încotro. Cobor fitilul, suflu-n lampă și ies în verandă.E o noapte caldă de vară, cu aerul parfumat de ierburi înflorite. Crișul e la doi pasi de casa noastră. Peste salciile și plopiii ce-l mărginesc se ridică o lună mare, strălucitoare. Îmi iau carte a, ies pe verandă și încep să mai descifrez câteva rânduri la lumină farului noptatec.Sunt în vacanță, am scăpat pentru trei luni de școală și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/374404_a_375733]
-
suferința și moartea, când s-a născut puterea omului de a privi în sine și în afara lui: “Tu...Eu,/ poem nocturn plutind într-un vis,/ fără a ști cum lacrima mea te-ar reda întreg, iar moartea ar mirosi a salcie,/ mereu prea devreme,/ mereu prea târziu” (“Tu... Eu”). Când își asumă pluralul, în care se include, constată autoritar pentru ceilalți, în numele lor: “Suntem spectatori și actori ai istoriei,/ Suntem litere,/ simboluri,/ texte divine în care ni se scrie destinul./ Totul
IRINA LUCIA MIHALCA ȘI 'LUNTREA VISULUI' EI DIN... 'O MIE DE VIEȚI ȘI-O NOUĂ VIAȚĂ' [Corola-blog/BlogPost/374470_a_375799]
-
nr. 1554 din 03 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului După datină străbună, într-o sacră rânduială, Floriile sunt cunună la Sărbătoarea Pascală. Iisus, Creștinul Împărat, a fost cu ramuri de măslin, de credincioși întâmpinat în Templul din Erusalim. Crengi din sălcii inverzite, dar și flori de primăvară, în biserici sunt sfințite, din credință milenară. La icoană se păstrează, în casa credinciosului. Că Dumnezeu o veghează pe tot parcursul anului. În cimitire, morminte, de cei dragi se-mpodobesc cu rămurile sfințite. Cinstind
TRADIȚII CREȘTINE ȘI RITUALURI DE FLORII de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1554 din 03 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374503_a_375832]
-
păstrează, în casa credinciosului. Că Dumnezeu o veghează pe tot parcursul anului. În cimitire, morminte, de cei dragi se-mpodobesc cu rămurile sfințite. Cinstind pe cei ce odihnesc. Când ploaia se dezlănțuie și o furtună stârnește, se ard frunze de salcie, până când se domolește. Pe secetă sau furtună, salcia-și înclină ramuri, lăcrimând la rădăcină. Ca-n legenda unor vremuri. Cu a credinței menire, în rămurele sfințite, e harul de lecuire pentru suflet, trup și minte. Despre salcie se spune că
TRADIȚII CREȘTINE ȘI RITUALURI DE FLORII de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1554 din 03 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374503_a_375832]
-
pe tot parcursul anului. În cimitire, morminte, de cei dragi se-mpodobesc cu rămurile sfințite. Cinstind pe cei ce odihnesc. Când ploaia se dezlănțuie și o furtună stârnește, se ard frunze de salcie, până când se domolește. Pe secetă sau furtună, salcia-și înclină ramuri, lăcrimând la rădăcină. Ca-n legenda unor vremuri. Cu a credinței menire, în rămurele sfințite, e harul de lecuire pentru suflet, trup și minte. Despre salcie se spune că, pod din crengi arcuite s-a făcut, ca
TRADIȚII CREȘTINE ȘI RITUALURI DE FLORII de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1554 din 03 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374503_a_375832]
-
ard frunze de salcie, până când se domolește. Pe secetă sau furtună, salcia-și înclină ramuri, lăcrimând la rădăcină. Ca-n legenda unor vremuri. Cu a credinței menire, în rămurele sfințite, e harul de lecuire pentru suflet, trup și minte. Despre salcie se spune că, pod din crengi arcuite s-a făcut, ca prin minune, Fecioarei Neprihănite. Maicii Sfinte, lacrimi ștergea cu crengile mlădioase. Că de durere își plângea Fiul, când Iuda-l trădase. În ceremonial ludic, fete merg cu Lăzărică. În
TRADIȚII CREȘTINE ȘI RITUALURI DE FLORII de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1554 din 03 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374503_a_375832]
-
Acasa > Poezie > Amprente > SALCIA Autor: Gheorghița Durlan Publicat în: Ediția nr. 1610 din 29 mai 2015 Toate Articolele Autorului SALCIA Un hău...Un hău în suflet și pe cer Mi-a apărut după furtuna mare, Căci mărețiile acestei lumi mai pier Durându-ne de
SALCIA de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1610 din 29 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/374601_a_375930]
-
Acasa > Poezie > Amprente > SALCIA Autor: Gheorghița Durlan Publicat în: Ediția nr. 1610 din 29 mai 2015 Toate Articolele Autorului SALCIA Un hău...Un hău în suflet și pe cer Mi-a apărut după furtuna mare, Căci mărețiile acestei lumi mai pier Durându-ne de ele dorul, ce nu moare... La cotul tainic de pârâu împărățea Cu rădăcini adânc înfipte-n
SALCIA de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1610 din 29 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/374601_a_375930]
-
în inimă profund Ce nu putean să urlu, ca un om, prin bocet... Am înțeles atunci că totu-i fad, Că-i îngropat în praful păcii Și cuiburile viselor mai cad, Iar apa vieții n-o oprești ...nici chiar în sălcii. Referință Bibliografică: SALCIA / Gheorghița Durlan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1610, Anul V, 29 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gheorghița Durlan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
SALCIA de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1610 din 29 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/374601_a_375930]
-
Ce nu putean să urlu, ca un om, prin bocet... Am înțeles atunci că totu-i fad, Că-i îngropat în praful păcii Și cuiburile viselor mai cad, Iar apa vieții n-o oprești ...nici chiar în sălcii. Referință Bibliografică: SALCIA / Gheorghița Durlan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1610, Anul V, 29 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gheorghița Durlan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
SALCIA de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1610 din 29 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/374601_a_375930]
-
și întristat, În zidurile care-s reci și viața îți petreci, În dansuri a unui așezământ neluminat, Prin care forța din tine a pulsat. DOMNEȘTE PACEA PE PĂMÂNT... Domnește pacea pe pământ, Domnește liniștea în al meu gând Și înmugurește salcia în primăveri uitate de vânt În frenezia păcii pe pământ renasc în Înviere. Printr-o simțire cu suflu nou și glas divin, Într-o armonie unde totul e senin. Ce-i cerul, ce-i pământul? Ce-i glasul care din
LABIRINTUL INIMII (VERSURI) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374564_a_375893]
-
ninsori. Pictează pământul în multe culori, Și creionează văzduhul cu păsări călătoare Ce par nerăbdătoare să coboare din nori, Spre a gusta dulceața petalelor de floare. Curcubeie de fluturi valsează în soare, Înmiresmate sunt grădinile divine, Din ramuri înverzite de sălcii curgătoare Picură-n șoaptă lacrimi cristaline. Simbolic,din albe și roșii fire de ață Se împletește șnur de mărțișoare, Oferit în onoarea trezirii la viață Întâia zi a primăverii renăscătoare. Și-n ceasul de împrimăvărare Plutesc în aer acorduri celeste
ÎMPRIMĂVĂRARE de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373348_a_374677]