10,267 matches
-
în conducerea eficientă a unui serviciu, departament sau a unei instituții, concomitent cu implicarea în formularea de politici. Astfel, prin aplicarea unor principii de eficiență și eficacitate, managementul public se apropie de esența managementului privat, având însă drept obiectiv general satisfacerea interesului public. Această viziune recunoaște și acceptă rolul deosebit de important al administrației publice în procesul guvernării. Din păcate, există și în programele de formare a unor manageri publici de elită preocuparea pentru recrutarea unor persoane care au activat numai în
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
contribuindu-se astfel la continuarea izolării sistemului de principiile concurențiale și dinamismul din sectorul privat. Tendința generală a administrației publice ca formă de exercitare a puterii executive într-un stat este de a se extinde datorită creșterii serviciilor publice. Pentru satisfacerea reală a cererilor societății este nevoie de o bună funcționare a serviciilor publice. Reforma administrației publice reprezintă un pas firesc în adaptarea aparatului de stat la realitățile sociale, la emergența dezvoltării sociale, proces în cadrul căruia statul are încă un rol-cheie
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
fie reconceptualizate în termenii managementului r., sub impulsul preocupării tot mai accentuate pentru eficiență. Astfel, protecția socială poate fi conceptualizată ca intervenție publică pentru a ajuta indivizii, gospodăriile sau comunitățile care au de-a face cu r. legate de imposibilitatea satisfacerii nevoilor de bază. Se consideră că acest domeniu nu mai este preocupat doar de asigurarea bunăstării, ci și de prevenirea materializării r.. Agenții implicați aici sunt indivizii și familiile, forțele pieței, sectorul non-profit și activitatea primară. R. de acest tip
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
două tipuri : • Decizii concretizate în legi. Un sistem politic este concomitent un subsistem al sistemului social cu un rol determinat: acela de a produce decizii cu caracter obligatoriu pentru întreaga societate. • Acțiuni concretizate în politici publice care se elaborează pentru satisfacerea cerințelor existente la nivelul societății. Rezultatele prelucrării în cadrul s.p. produc anumite modificări asupra mediului, determinând, în final, generarea de noi cerințe și nevoi sociale. Printr-un sistem de retroversiune, prin care societatea reacționează față de modificările survenite, se creează permanent noi
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Alți autori consideră că s.p. are o structură politică și o cultură politică. Structura politică este compusă din instituții politice și reguli care definesc schimbul social și identitatea grupurilor sociale. Relațiile politice se stabilesc între categorii și grupuri sociale pentru satisfacerea intereselor acestora în raport cu puterea politică. În cadrul acestora, indivizii, grupurile și comunitățile se implică în mod conștient în organizarea societății, având caracter programatic. Relațiile interetnice reprezintă o categorie aparte a relațiilor politice și necesită, de cele mai multe ori, o atenție specială. Relațiile
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
are susținători ca, de pildă: Anton Carpinski, care propune promovarea umanismului teocentric. − Joachim Wilmeyer identifică următoarele componente ale dreptății sociale care pot modela procesul de globalizare: participarea, dreptul la performanță, egalitatea șanselor, finanțare echitabilă, echitatea între generațiile umane la nivelul satisfacerii nevoilor fundamentale. Globalizarea asigură aceste desiderente numai în condițiile unui sistem global de guvernare.<footnote Omul și viața. Elemente de doctrină socială a Bisericii Catolice, Editura Sapientia, Institutul Teologic Romano-Catolic, Iași, 2011. footnote> − Cardinalul Raffaelo Renato Martino, în 2004, în numele
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
noastră și se ajunge, inevitabil, la creșterea neliniștii, a fluxului de refugiați, la creșterea numărului populației și a conflictelor politice. Planul B 2.0 sugerează ca direcții de acțiune: eradicarea sărăciei și stabilizarea numărului populației, refacerea Pământului (a pădurilor, solului, satisfacerea nevoilor de apă, regenerarea resurselor naturale de pește, protejarea biodiversității) asigurarea hranei unei populații în creștere, stabilizarea climei, proiectarea de orașe durabile, construirea unei noi economii. Planul B 3.0. constată agravarea tuturor problemelor menționate mai sus, dar cel mai
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
rețele de depozite, companii de asigurare, rețele de comercializare, filiere alimentare, personal calificat, sistem de prezentare a produselor, burse de produse agricole etc.). Manifestări ale procesului globalizării în comerțul cu produse agricole. Considerând că globalizarea în agricultură are ca obiectiv „satisfacerea nevoilor de hrană a omenirii într-un proces economic generator de profit”, se vor urmări principalele manifestări ale procesului de globalizare pe următoarele componente ale lanțului alimentar: producție, depozitarea și transportul produselor agroalimentare, procesarea produselor agricole (industrie alimentară), piața produselor
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
fructe, legume etc.) și posibilitatea de a fi depozitate pe termen lung și transportate la distanțe mari. Structura producției se modifică după cerințele piețelor sau firmelor care domină comerțul alimentar. Depozitarea și transportul produselor s-au dezvoltat ca răspuns la satisfacerea unor nevoi cum sunt aprovizionarea continuă a lanțului de magazine de desfacere a produselor, în mod ideal, pe tot parcursul anului; conservarea calității produselor; transportul în orice punct al Terrei; diminuarea costurilor. Procesarea produselor agricole - industria alimentară. Globalizarea la acest
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
politicile și acțiunile sociale în domeniul serviciilor de asistență socială sunt structurate pe trei niveluri: promovarea informației de utilitate pentru evitarea dezavantajelor sociale, prevenirea marginalizării sociale prin oferirea de servicii corespunzătoare și serviciile de tip curativ. Toate aceste niveluri asigură satisfacerea nevoilor sociale ale colectivității. Promovarea informației și serviciile de prevenire a marginalizării sociale ar trebui să revină autorităților și instituțiilor publice, latura curativă fiind asigurată de organizațiile neguvernamentale din cadrul colectivităților. Care sunt, în opinia dumneavoastră, punctele tari și cele slabe
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
ideal: în practică, supervizorii alocă funcției administrative cea mai mare parte a timpului, deși susțin că funcția educațională ar fi cea mai importantă. În esență, supervizarea reprezintă un proces prin intermediul căruia supervizorul facilitează, orientează și dezvoltă capacitățile asistentului social privind satisfacerea anumitor obiective profesionale, organizaționale și personale. Aceste obiective sunt: competența, practica responsabilă, dezvoltarea profesională continuă, educația și suportul personal. Astfel, supervizarea reprezintă procesul care facilitează reflecția critică asupra acțiunilor, persoanelor și contextului practicii asistenței sociale. Acest proces are loc în cadrul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
Hirschhorn și Gilmore, 1992). Organizațiile fără granițe interne sunt mai flexibile, răspund mult mai repede oportunităților, încurajând angajații să depășească atitudinea „Nu este treaba mea, nu eu sunt responsabil!”, care creează delimitările tipice între posturile tradiționale. În loc să se concentreze asupra satisfacerii cerințelor unui singur post, angajații urmăresc interesele întregii organizații, ceea ce duce, practic, la desființarea posturilor tradiționale. restructurarea (reengineering) - restructurarea înseamnă „regândirea și proiectarea radicală a proceselor de muncă, pentru a le adapta schimbărilor contemporane dramatice și pentru a măsura performanțele
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
cele redundante, care nu fac altceva decât să îngreuneze procesul de interpretare și cel decizional. Gama de nevoi poate fi destul de extinsă și atunci se impune stabilirea (Bee și Bee, 1994): importanței trebuinței respective pentru ameliorarea performanțelor în activitate; urgenței satisfacerii ei pentru a nu avea un impact negativ asupra profesiei, sau a nu reduce beneficiile care pot rezulta în urma învățării; tendinței de evoluție a nevoii, dacă se accentuează discrepanța, rămâne la același nivel sau poate fi depășită fără o ofertă
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
evaluare de nevoi nu se poate declanșa fără a ține cont de contextul social, politic, economic și de afaceri în care funcționează organizația sau instituția solicitantă. g. Planul de acțiune propus - ca o consecință firească a nevoilor identificate, în scopul satisfacerii lor. 3. Definirea scopului și a obiectivelor programului, consecutive evaluării nevoilor și expectanțelor participanților, presupune, în cazul scopului, o formulare generală, specificând populația vizată și schimbările care vor apare ca rezultat al pregătirii. Obiectivele programului coincid uneori cu obiectivele învățării
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
alocat, cum vor fi acoperite fiecare dintre ele, cine este responsabil cu întregul proces. 7. Pregătirea formelor de evaluare a cursanților pentru a determina în ce măsură training-ul și-a atins obiectivele (a furnizat cunoștințele și deprinderile care să conducă la satisfacerea trebuințelor identificate, activitățile propuse au stimulat interesul cursanților, s-au dovedit eficiente, a fost formatul programului corespunzător?) și dacă apare necesitatea unor ajustări intermediare ale acestuia sau ale procesului de monitorizare (follow-up process). Evaluarea nu este în acest caz doar
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
competitivitatea pieței), alegerea indicatorilor dobândește o notă de subiectivitate, iar măsura în care programul produce schimbări la nivelul acestora este și ea marcată de subiectivitate. Dacă „produsele finale” ale programului de pregătire (cunoștințe asimilate, deprinderi formate, etc.) au contribuit la satisfacerea nevoilor inițial identificate, putem considera că resursele alocate au reprezentat o investiție avantajoasă. Procesul de evaluare este cel care scoate în evidență eficiența și impactul programului de pregătire, accentuând punctele bune și identificând căi de ameliorare a performanțelor. De toate
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
celor viitoare, evaluarea indicând și în ce măsură anumite formaturi, organizări, conținuturi sau stiluri de predare s-au dovedit eficiente sau nu, ce arii trebuie detaliate sau încorporate în alte activități. Participanții află cum poate un program de succes să contribuie la satisfacerea nevoilor lor de învățare și în ce direcție să acționeze pentru a continua o astfel de formare, iar pentru organizațiile care-și susțin angajații în activități de formare și dezvoltare, este util să cunoască dacă investițiile de resurse au condus
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
aceea și procesul devine mai eficient în condițiile în care informațiile sunt prezentate în contextul vieții reale, adică orientate spre rezolvarea de probleme (Kolb, 1984, apud. Knowles, Holton și Swanson, 1998). Indiferent că privim motivația ca un impuls înnăscut spre satisfacerea unor nevoi, ca ceva ce poate fi învățat, sau legată de obiective stabilite și/sau acceptate de individ (Rogers,1996), un lucru este esențial: atâta timp cât persoana nu are încredere nu numai că poate face față situației de învățare, dar și
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
poate fi învățat, sau legată de obiective stabilite și/sau acceptate de individ (Rogers,1996), un lucru este esențial: atâta timp cât persoana nu are încredere nu numai că poate face față situației de învățare, dar și că această situație conduce la satisfacerea propriilor nevoi, nivelul motivațional nu poate fi menținut la cote cât mai înalte. Între stilul cognitiv și stilul de învățare există o strânsă interdependență și intercondiționare. Dacă primul se referă la o manieră personală de achiziționare și procesare a informației
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de organizație (figura 12.1.b.), după cum nealinierea acestor obiective va rezulta în performanțe slabe la locul de muncă (figura 12.1.a). Figura 12.1. Alinierea obiectivelor personale cu cele organizaționale Motivația trebuie analizată și ca un proces de satisfacere a trebuințelor (figura 12.2.). Trebuința este o stare internă de necesitate care face ca anumite scopuri să fie atractive. Atâta timp cât este nesatisfăcută, ea creează o tensiune internă care stimulează individul, antrenându-l într-un comportament prin care acesta urmărește
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
a trebuințelor (figura 12.2.). Trebuința este o stare internă de necesitate care face ca anumite scopuri să fie atractive. Atâta timp cât este nesatisfăcută, ea creează o tensiune internă care stimulează individul, antrenându-l într-un comportament prin care acesta urmărește satisfacerea trebuinței și reducerea tensiunii (Zlate, 1981). Figura 12.2. Procesul motivației Pentru ca un individ să fie motivat la locul de muncă, el trebuie să aibă certitudinea că efectuând o anumită activitate, aceasta îi va satisface și propriile trebuințe. Motivația pentru
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
insuficient subliniat - este acela că angajatul singur este capabil a se motiva pentru că procesele motivaționale sunt declanșate și coordonate din interiorul ființei umane. Rolul managerulului este de a identifica și a preciza în ce mod atingerea obiectivelor organizației asigură și satisfacerea propriilor nevoi ale angajaților. 12.3. Abordări ale motivației pentru muncă Conceptul de motivație pentru muncă s-a schimbat în timp, odată cu dezvoltarea diferitelor abordări ale managementului și organizațiilor. O scurtă incursiune, incompletă totuși, ne-ar ajuta la înțelegerea viziunii
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
trebuințele așezate la nivelurile inferioare, cele superioare nu apar ca motivație. Deci forța unei trebuințe este definită, pe de o parte, de locul ocupat în ierarhie și pe de altă parte, de măsura în care au fost satisfăcute trebuințele anterioare. Satisfacerea unei trebuințe de un anume nivel, duce la apariția insatisfacției legată de trebuința de la nivelul următor (Lefter et al., 1999; Druță, 1999; Rolls, 1998). Dacă între timp satisfacerea unei trebuințe de la un nivel mai mic este în pericol, aceasta devine
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de altă parte, de măsura în care au fost satisfăcute trebuințele anterioare. Satisfacerea unei trebuințe de un anume nivel, duce la apariția insatisfacției legată de trebuința de la nivelul următor (Lefter et al., 1999; Druță, 1999; Rolls, 1998). Dacă între timp satisfacerea unei trebuințe de la un nivel mai mic este în pericol, aceasta devine din nou dominanta și ocupă un loc important în sistemul motivațional al omului (Cole, 2000; Maslow, 1943). Astfel, dacă se pierde pe neașteptate locul de muncă sau o
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
responsabilitate, avansare, autonomie. Primele trei trebuințe (fiziologice, securitate și apartenență) mai sunt cunoscute și sub denumirea de trebuințe de deficiență (lipsa acestora având repercusiuni asupra sănătății fizice și psihice), următoarele două (trebuința de apreciere și auto-actualizare) formează trebuințele de creștere, satisfacerea lor ducând la dezvoltarea și împlinirea persoanei (Furnham,1997). În varianta cu opt categorii de trebuințe, ultimele trei (trebuințe de cunoaștere, estetice și de concordanță între simțire, cunoaștere și acțiune) formează „a doua ierarhie a trebuințelor” (Shutz, 1976, p.225
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]