3,759 matches
-
care ne-o pregătește Margotte. Ce ați spus mai devreme mi-a stârnit interesul, presentimentele dumneavoastră În legătură cu Statele Unite? Acum douăzeci și doi de ani, venirea mea a fost o ușurare. — Evident, Într-un fel Întreaga lume este acum Statele Unite. Fără scăpare, spuse Govinda Lal. E ca o cioară uriașă care a Înhățat viitorul nostru din cuib și noi, restul, suntem ca niște mici cintezoi care Îi ținem urma Încercând să o ciupim cu ciocul. Cu toate acestea, zborurile misiunilor Apollo sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
interzicea să mai viziteze vreodată St Albans. Eu nu fusesem prezentă în această poveste, dar ca cel mai în vârstă membru al catedrei de istorie, Pabblem mă însărcinase cu scrierea unui raport asupra incidentului. Tema mea oficială era să constat „scăpările de disciplină“ și să ofer sugestii pentru ca asemenea incidente să fie evitate pe viitor. Tema mea reală era aceea de a declara că nici o responsabilitate pentru acest episod nu putea fi atribuită conducerii lui Pabblem. Raportul meu final, pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
Avea o puternică tendință de evadare. Era de multe ori evazivă. Câteodată nu-mi răspundea la telefon tot weekendul; altădată aranjam să ieșim undeva împreună, iar ea uita chiar și faptul că stabilisem ceva. Am încercat să nu iau aceste scăpări personal. Sheba avea o familie, îmi spuneam eu. Îl avea pe micul Ben de care trebuia să aibă grijă. Și nu era tocmai un bun manager al propriului timp. Dar chiar și luând toate astea în considerare, nu puteam să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
peștii roșii și de un singur lucru ieșit din mâna omului - puterea și frumusețea unei gabare făcută manual. Pentru ei, pentru Zach, barca asta din lemn era mai mult decât un mijloc de transport; era bucătăria, dormitorul, observatorul, adăpostul și scăparea de la o viață mediocră pe uscat. Îți aduci aminte de puștiu’ ăla ? l-a întrebat unul dintre vânători. Jesse nu-știu-cum. A murit primăvara trecută în Gunbarrel. Apa era la patruzeci de mii. Da, i-a ținut isonul un altul. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
tăcut. Prin ușa de plasă de la intrare, a auzit-o pe Jina punând ceva pe aragaz, apoi dând drumul la știrile de la ora cinci. Mike nu era pomenit nicăieri în cartea lui Alice, iar Mary considera că asta era o scăpare îngrozitoare - nu din partea lui Alice, ci în ceea ce-o privea pe Jina. Mary era expertă când venea vorba de lucruri pe care ea nu le avea; știa pe cine ar trebui să iubească prietenele ei. Bărbatul perfect pentru Jina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
a dat buzna în încăpere îmbrăcată într-o pereche veche de blugi și-un tricou de-al lui Naji, mărimea patruzeci și doi, de culoare albastru-pudră. Nu se coafase și nici nu se machiase - ceea ce, în cazul ei, erau niște scăpări nemaiîntâlnite - și așa, lipsită de orice decorațiune, arăta ca de optsprezece ani. Irene era slăbită și se simțea groaznic. Nu pot să dorm, a declarat ea. Vorbesc serios. De când m-a părăsit Naji, nu mă îndur să-nchid ochii. Mary
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
-și întindă cortul la Lantz Bar, după care să pătrundă în adâncul de la Black Canyon, acolo unde vârfurile de granit se ridică atât de sus și de vertical, încât râul ajunge să ți se pară cea mai simplă cale de scăpare. Dar a simțit miros de pui prăjit. Și s-a îndrăgostit de cabană. Colecția de arme de pe verandă, ursul cu ochi de sticlă din sufrageria iluminată cu lămpi cu propan care șuierau, camerele mirosind a străini și a mucegai, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
începutul căsniciei lor, Irene simțise nevoia de declarații, de discursuri înflăcărate, de țipete. Și înainte și după Naji, ea avusese o serie de amanți, unul mai teatral decât celălalt, așa că adorația tăcută a unuia singur abia putea fi sesizată - o scăpare pe care Irene o regreta chiar și acum. Bill Brandon, un licean, fusese primul ei iubit și, aproape imediat, Irene și-a dat seama că se pricepe la capitolul ăsta. La paisprezece ani, era foarte flexibilă. Își arcuia trupul într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
pericol. Pajiștea din fața cabanei era mereu expusă inundațiilor, zona era vizitată de lupi, iar ultimii douăzeci de ani cinci incendii izbucniseră, prăpădind camerele, toaleta exterioară și, din păcate, renumitul alambic al lui Ellis. În caz de urgență, singura cale de scăpare o reprezenta râul. Jina nu revenise încă din plimbare când Irene s-a așezat pe un scaun verde, din plastic, cu fața spre râu. În mână avea un pahar cu un vin surprinzător de bun. Pe Irene niciodată n-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
în loc de asta, ea a avut senzația că toți o părăseau. Naji avea să plece în susul râului c-o barcă motorizată, Alice le trădase pe toate trei, Mary devenea la fel de imprevizibilă ca Ahmad, iar Jina nici măcar nu era acolo. Fusese o scăpare, ba chiar o prostie din partea ei să traiască atât timp fără să-și facă un plan pentru cazul în care avea să rămână singură. Știi ce e înfricoșător ? a zis Irene. Ar fi putut să continue cu multe lucruri - cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
femeile fac dragoste cu ochii deschiși. Iar ea vedea acum tot felul de defecte; vedea ceea ce era cu-adevărat în fața ei. L-am botezat Daniel, a zis ea. Zach clătina din cap ca un urs închis în cușcă. Dreapta, stânga - scăparea nu era de găsit în nici o direcție. Daniel, a șoptit el. Tocmai a împlinit doișpe ani. E un adevărat maestru la Game Boy. Zach a ridicat ochii întrebător. Era un om rămas captiv în timp, în epoca de dinainte de Game
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
că trebuia să se miște rapid. Urma să aibă loc un spectacol rock în sala de mese și era momentul potrivit pentru a-l ademeni pe domnul Petruș într-un culcuș ce avea să se transforme într-o capcană fără scăpare. Era convinsă că nu va putea să-i refuze oferta fiindcă nu era omul care să dea cu piciorul la vreo ocazie. Poate că încă o iubea pe Creața, dar uitase de mult cum să-i arate. Rutina se așternuse
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
am scăpat basma curată din călătoria pe care o începusem, pe de altă parte eram îngrijorat fiindcă mă aflam departe de casă, într-un loc necunoscut, fără un acoperiș deasupra capului, fără cimitirul Eternitatea care-mi fusese de atâtea ori scăparea, când trebuia să mă ascund de furia nebună a tatălui meu. Simțeam noroiul cum mi se încleie pe încălțări, făcându mi drumul tot mai anevoios, alunecam deseori și cu greu rămâneam pe picioare. Cărarea devenea tot mai abruptă și eu
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
nu intenționez să duc cazul mai departe decît era nevoie? ... Dar făcea și asta parte din munca mea... „Un vînător bun nu-și urmărește niciodată prada prea departe. Mai bine se pune el În locul fiarei și-și caută calea de scăpare și dacă reușește să procedeze astfel, nu-i e greu să-și Încolțească prada”, (din Memoriile, unui detectiv)... Da, părea plauzibil. Oare nu cumva, Într-un colțișor al minții mele, am intrat În competiție chiar cu EL? Puteam eu rivaliza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
iarba veștejită, abandonată ca și mine. Mi-am prezentat demisia În aceeași zi. Dacă, din Întîmplare, Tashiro a lăsat pe undeva vreo mărturie că eu am fost ultima persoană cu care a vorbit la telefon, n-aș mai avea nici o scăpare, poliția m-ar urmări și m-aș găsi Într-o mare Încurcătură, deoarece mi s-ar reproșa că nu i-am informat. Era o situație delicată pe care șeful meu dorea s-o evite cu orice preț. Nu șeful mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
nici nu credeam că se materializează intenția ca eu să fac susținerea Raportului, socotind că este vorba doar de o intenție, dar rămânea să mai vedem. Când mi s-a cerut să fac formele, am înțeles că nu mai am scăpare și ceea ce era o simplă posibilitate devenise ceva iminent. Am studiat Raportul pentru a-l avea bine în memorie; mi-am făcut însemnări suplimentare și mi-am pregătit documentația cu actele normative aferente domeniilor tratate în acest document. Lipsa de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
grindină repede de pietre. Cânele se întoarce, dar de dincoace dușmanii s-au întețit și printre răcnete răzbate o vorbă spăimântată: „Turbat! E turbat! Câne turbat!“. Și vin cu mânie, își bălăbănesc ciomegele, furcile, bastoanele, nu mai este chip de scăpare, și pribeagul începe a urla înfiorător, stă o clipă în loc, apoi se repede și se strecoară subt un podeț. L-au împresurat. Cuconul Vasile, de departe, trage al doilea foc asurzitor, bolovanii pornesc, se izbesc și se înfundă pe gura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
clintesc. În glasul lui grozav, tremură o ură zeci de ani stăpânită, o ură mistuitoare, fără nume, ura unui întreg neam obijduit poate, și văd, pricep foarte limpede că mă va strivi fără milă, căci nu este nici loc de scăpare, nici clipă de iertare. Mânile, mânile mari, noduroase, cu vinele ca frânghii grămădite, mi se arată deodată, cu degetele rășchirate, înălțându-se spre mine, spre gâtul meu! Se mișcă, se mișcă încet, ca niște animale întunecoase ce-mi vor strânge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
în întinderile fânețelor, în cuprinsurile tăcute. Țiganii se zvârliră, dintr-un salt, asupră-i cu cuțitele. Băieșu se trase pe lângă boi, ridică pălăria, simți arsura unei tăieturi în brațul stâng. Răcnind, se trăgea iute spre fântână, căuta un loc de scăpare, căuta un par, căuta o piatră; își purta trupul scund cu mișcări iuți; ochii lui verzi se deschideau mari, îngroziți, pe fața albă ca varul, pe care lucea o pânză de sudoare. Striga mereu: —Săriți!... Și glasu-i deștepta tăcerile. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
înainte scutul. Lovi de două ori scurt cu sica, în timp ce rănea fața primului adversar cu marginea tăioasă a scutului. Din nou urlete. Din nou sânge. Antonius o luă la goană. Quazii se strânseră cerc în jurul lui. Înțelese că nu avea scăpare. Deodată nu mai auzi nici un zgomot, ca și cum urechile i-ar fi fost înfundate, ca și cum lupta aceea pe viață și pe moarte nu s-ar fi dat cu trupul, ci cu sufletul, dirijată doar de privirea lui. Reușea să anticipeze toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
Nu se întâmplă pur și simplu. Uită-te la ea - ochii, gura - superb. Nici o urmă. Nu pot să înțeleg. Nu-mi place când nu pot să înțeleg lucrurile. Într-adevăr, lamentabil de neinformat, Fielding Goodney. Zâmbetul prin care își autoreproșa scăparea era inocent. Apoi se întoarse hotărât și făcu semnul V, ținându-și mâna întoarsă spre chelnerul aflat mereu la datorie. Alte două sticle de Red Snapper au apărut imediat. Am făcut comanda. Fielding ținea meniul de un roșu aprins (din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
Dar, dragule, i-a zis Deggle - iar acum ochii săi nu mai scânteiau -, e atât de ușor! Vultur-în-Zbor era cât pe ce să comită un act violent, când Deggle a spus brusc: — Șterge-o, Lotti. Limbajul lui părea caracterizat de scăpări accidentale, calitatea lui fiind redusă în așa fel încât să se potrivească la noul lui stilul lui nou de viață. O Livia Cramm nu mai avea cum să fi existat de mult, foarte mult timp. în orice caz, Lotti a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
lucru care rămâne constant la trecerile dintre dimensiuni este conștiința personală a individului. Dar domnul Gribb încearcă din răsputeri să ignore dimensiunile. Dimensiunile sunt un lucru înspăimântător. Cultivă-ți conștiința, domnule Vultur! Așa poți scăpa. întotdeauna există o cale de scăpare. Dacă există voință. Singurul lucru asupra căruia deții controlul. Vocea se stinse din nou. Vultur-în-Zbor inspiră adânc, închise ochii, îi deschise și încercă să-și dea seama unde se află. Era ca și când ar fi stat în spumă. Elastică, fiindcă picioarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
simplă, dar copleșitoare comandă dată sieși să supraviețuiască. Era uimit și un pic încântat de puterea voinței lui. In extremis veritas. ACOLO UNDE ESTE VOINȚĂ. Conștientizarea propriei voințe, a sensului celor spuse de Virgil, îi deveni limpede. Iată calea și scăparea lui dacă voința îi era destul de puternică. începu să exerseze. La prima încercare din podeaua acelui Loc crescu un trandafir. îNu se putea gândi încă la acel loc ca la pântecul surorii lui, mai ales c-o văzuse dispărând pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
om, mult mai periculoase decât cele ale propriei sale minți, și să-l călăuzească spre ieșire. Alternativa era un sfârșit sigur. Mintea lui Vultur-în-Zbor urma să se supraîncălzească și, în final, să se mistuie complet, poate chiar fără putință de scăpare. Așa cum aproape că se autodistrusese, mintea lui Virgil Jones. Viermele care-și înghite coada se înghite până la urmă în întregime. Asta pentru că lumile pe care muntele Calf și Efectul lui le dezlănțuiau în mintea cuiva nu erau fantome. Erau palpabile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]